Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -6°C | Anul XI Nr. 545

Știri

România vs Bulgaria/ meciul privind promovarea turismului

Published

on

În loc de perdele negre la New York, Bulgaria se promovează în 25 de țări din Europa

„Așteptăm 6 milioane de turiști în această vară”, a declarat ministrul Turismului din Bulgaria, Hristo Prodanov. Cei mai mulți vor veni din Polonia, Ungaria, România, Germania, Marea Britanie, Serbia, Cehia, Israel. Ne așteptăm să existe un flux mare și de turiști bulgari, deoarece mulți dintre ei preferă litoralul bulgăresc al Mării Negre”, a mai spus oficialul bulgar.

O fi mult, o fi puțin?! Un lucru e sigur: în ritmul pe care-l are, Bulgaria va avea cât de curând, mai mulți turiști decât locuitori. Cum i-a reușit asta? Cu multe fapte, efort și dorința de-a face, întotdeauna, lucrurile mai bine. Ș sunt și-acolo multe de îmbunătățit, dar avem și câteva lecții de învățat de la ei.

Și prima lecție se numește: Campanie de promovare în publicații media din toată Europa

În acest moment Bulgaria se promovează în 25 de țări din Europa, în care se difuzează deja videoclipuri la cele mai mari televiziuni și platforme digitale din piețele respective. Vorbim de toate țările vecine Bulgariei (România, Serbia, Macedonia de Nord), dar și de țări prioritare, precum Germania, Polonia, Marea Britanie, Cehia, Israel, Ungaria, Țările de Jos, Danemarca, Suedia, Norvegia Marea Britanie, Germania, Polonia, Cehia. Scopul este de a promova sezonul de vară 2022, iar bugetul alocat este de aproape 2,5 milioane de Euro, în condiții preferențiale negociate de Ministerul Turismului, a mai spus ministrul.

https://youtu.be/9MXVbYtCv6s

Advertisement

Iar noi trecem la lecția 2: Infotripuri de documentare la care sunt invitați jurnaliști, bloggeri, influenceri din țările vecine și prioritare

În aceste infotripuri, Ministerul Turismului de la Sofia invită oameni de media și creatori de conținut digital să descopere litoralul bulgăresc cu tot ce înseamnă el: peisaj, mare, nisip, obiective turistice naturale, mănăstiri, castele, stațiuni, hoteluri, terenuri de golf, aquaparcuri, restaurante, crame de vinuri… Programul de vizitare este încărcat, însă este alocat timp și pentru mers la piscine infinity, la masaj în centrele SPA, degustări de vinuri. Hotelierii cu bucurie își așteaptă invitații cu welcome drink, cu tururi de vizitare, mâncăruri delicioase. Pe lângă bucuria de a-i avea alături, ei știu că munca lor de creatori digitali este să facă content și să împărtășească cu audiența un check-in, o fotografie, un videoclip. Totul pleacă instant pe social media către sute de mii de oameni din țările de unde sunt ei.

În tot acest timp, un ghid vorbitor de limba nativă a invitaților este alături de ei, le povestește despre istorie, cultură, gastronomie, curiozități despre Bulgaria și le răspunde la orice fel de întrebări. Apoi, oamenii de media se întorc în țara lor natală, și zeci de texte bine documentate și fotografiate pleacă către acele sute de mii de oameni care spun „Uau! Ce locuri minunate! Vreau și eu vacanță în Bulgaria.”

Iar noi trecem la lecția nr. 3: Participarea la târgurile de turism internaționale

Cu standuri adevărate, nu cu poze atârnate pe perdele negre.

Nu-mi amintesc să fi avut loc vreun târg de turism internațional major și să nu fi citit în presa bulgară, articole de genul „Țara noastră va participa la expoziția internațională de turism x, în perioada Y în țara/orașul Z cu un stand de xx metri pătrați, în care vor expune Ministerul Turismului, asociații în branșă, municipalități și unități de cazare. Participarea la târg are ca scop nu numai promovarea Bulgariei ca destinație pentru tipuri diferite de turism tot timpul anului, dar și stabilirea de contacte cu tour-operatori străini pentru a include Bulgaria în programele lor pentru sezonul următor sau pentru îmbogățirea acestora, și și cu potențiali investitori în domeniu” .

Și dacă vă imaginați că odată cu lecția asta de B2B, cursul nostru s-a încheiat, vă înșelați!

Advertisement

Lecția 4: Diplomații străini prezenți în Bulgaria nu trebuie și ei să cunoască țara în care sunt în misiune diplomatică? Ba da, normal!

Știu asta și ministrul turismului, și cel de externe de la Sofia. Motiv pentru care, în week-end-ul care tocmai s-a încheiat, 30 de reprezentanți ai unor misiuni diplomatice din Bulgaria au fost invitați pe litoralul bulgăresc să viziteze obiective turistice și să participe la diferite evenimente și prezentări. Și unde se putea mai bine decât la Nisipurile de Aur? Această legendă vie, simbol al turismului în toată Europa. Nu de ieri, nu de azi. Ci de 65 de ani, câți a împlinit, anul acesta, vestita stațiune.Acesta a fost și motivul pentru care ministrul bulgar al Turismului a fost în acest weekend în Nisipurile de Aur, de unde ne-a anunțat și numărul de turiști care vor veni vara asta la mare în Bulgaria. Acolo îi așteaptă peste 3300 de hoteluri de toate categoriile, amplasate în zeci de stațiuni, resorturi, și terenuri de golf dispuse pe cei 378 km de litoral, 209 plaje din care 19 anul acesta au obținut distincția Blue Flag, 5 insule și altitudini care ajung în sudul Bulgariei și 600 de metri.

Noi să fim sănătoși, iar cei responsabili de la noi, să-și facă temele mai bine!

sursa: Funkytravel.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading