Știri
România vs Bulgaria/ meciul privind promovarea turismului
„Așteptăm 6 milioane de turiști în această vară”, a declarat ministrul Turismului din Bulgaria, Hristo Prodanov. Cei mai mulți vor veni din Polonia, Ungaria, România, Germania, Marea Britanie, Serbia, Cehia, Israel. Ne așteptăm să existe un flux mare și de turiști bulgari, deoarece mulți dintre ei preferă litoralul bulgăresc al Mării Negre”, a mai spus oficialul bulgar.
O fi mult, o fi puțin?! Un lucru e sigur: în ritmul pe care-l are, Bulgaria va avea cât de curând, mai mulți turiști decât locuitori. Cum i-a reușit asta? Cu multe fapte, efort și dorința de-a face, întotdeauna, lucrurile mai bine. Ș sunt și-acolo multe de îmbunătățit, dar avem și câteva lecții de învățat de la ei.
În acest moment Bulgaria se promovează în 25 de țări din Europa, în care se difuzează deja videoclipuri la cele mai mari televiziuni și platforme digitale din piețele respective. Vorbim de toate țările vecine Bulgariei (România, Serbia, Macedonia de Nord), dar și de țări prioritare, precum Germania, Polonia, Marea Britanie, Cehia, Israel, Ungaria, Țările de Jos, Danemarca, Suedia, Norvegia Marea Britanie, Germania, Polonia, Cehia. Scopul este de a promova sezonul de vară 2022, iar bugetul alocat este de aproape 2,5 milioane de Euro, în condiții preferențiale negociate de Ministerul Turismului, a mai spus ministrul.
https://youtu.be/9MXVbYtCv6s În aceste infotripuri, Ministerul Turismului de la Sofia invită oameni de media și creatori de conținut digital să descopere litoralul bulgăresc cu tot ce înseamnă el: peisaj, mare, nisip, obiective turistice naturale, mănăstiri, castele, stațiuni, hoteluri, terenuri de golf, aquaparcuri, restaurante, crame de vinuri… Programul de vizitare este încărcat, însă este alocat timp și pentru mers la piscine infinity, la masaj în centrele SPA, degustări de vinuri. Hotelierii cu bucurie își așteaptă invitații cu welcome drink, cu tururi de vizitare, mâncăruri delicioase. Pe lângă bucuria de a-i avea alături, ei știu că munca lor de creatori digitali este să facă content și să împărtășească cu audiența un check-in, o fotografie, un videoclip. Totul pleacă instant pe social media către sute de mii de oameni din țările de unde sunt ei.
În tot acest timp, un ghid vorbitor de limba nativă a invitaților este alături de ei, le povestește despre istorie, cultură, gastronomie, curiozități despre Bulgaria și le răspunde la orice fel de întrebări. Apoi, oamenii de media se întorc în țara lor natală, și zeci de texte bine documentate și fotografiate pleacă către acele sute de mii de oameni care spun „Uau! Ce locuri minunate! Vreau și eu vacanță în Bulgaria.”
Cu standuri adevărate, nu cu poze atârnate pe perdele negre.
Nu-mi amintesc să fi avut loc vreun târg de turism internațional major și să nu fi citit în presa bulgară, articole de genul „Țara noastră va participa la expoziția internațională de turism x, în perioada Y în țara/orașul Z cu un stand de xx metri pătrați, în care vor expune Ministerul Turismului, asociații în branșă, municipalități și unități de cazare. Participarea la târg are ca scop nu numai promovarea Bulgariei ca destinație pentru tipuri diferite de turism tot timpul anului, dar și stabilirea de contacte cu tour-operatori străini pentru a include Bulgaria în programele lor pentru sezonul următor sau pentru îmbogățirea acestora, și și cu potențiali investitori în domeniu” .
Și dacă vă imaginați că odată cu lecția asta de B2B, cursul nostru s-a încheiat, vă înșelați! Știu asta și ministrul turismului, și cel de externe de la Sofia. Motiv pentru care, în week-end-ul care tocmai s-a încheiat, 30 de reprezentanți ai unor misiuni diplomatice din Bulgaria au fost invitați pe litoralul bulgăresc să viziteze obiective turistice și să participe la diferite evenimente și prezentări. Și unde se putea mai bine decât la Nisipurile de Aur? Această legendă vie, simbol al turismului în toată Europa. Nu de ieri, nu de azi. Ci de 65 de ani, câți a împlinit, anul acesta, vestita stațiune.Acesta a fost și motivul pentru care ministrul bulgar al Turismului a fost în acest weekend în Nisipurile de Aur, de unde ne-a anunțat și numărul de turiști care vor veni vara asta la mare în Bulgaria. Acolo îi așteaptă peste 3300 de hoteluri de toate categoriile, amplasate în zeci de stațiuni, resorturi, și terenuri de golf dispuse pe cei 378 km de litoral, 209 plaje din care 19 anul acesta au obținut distincția Blue Flag, 5 insule și altitudini care ajung în sudul Bulgariei și 600 de metri.
Noi să fim sănătoși, iar cei responsabili de la noi, să-și facă temele mai bine!
sursa: Funkytravel.ro
În loc de perdele negre la New York, Bulgaria se promovează în 25 de țări din Europa
Și prima lecție se numește: Campanie de promovare în publicații media din toată Europa
Iar noi trecem la lecția 2: Infotripuri de documentare la care sunt invitați jurnaliști, bloggeri, influenceri din țările vecine și prioritare
Iar noi trecem la lecția nr. 3: Participarea la târgurile de turism internaționale
Lecția 4: Diplomații străini prezenți în Bulgaria nu trebuie și ei să cunoască țara în care sunt în misiune diplomatică? Ba da, normal!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi
Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.
Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.
Proiectele de pe ordinea de zi:
1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;
2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;
3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;
6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;
7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.
8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;
9. Diverse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
