Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.

De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.

Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.

Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.

Advertisement

Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.

Primele reacții critice la „Avatar: Fire and Ash”, al treilea film din seria regizată de James Cameron, au apărut și opiniile sunt clar împărțite. Lansat în cinematografe pe 19 decembrie, lungmetrajul cu Zoe Saldaña și Sigourney Weaver în distribuție are un buget estimat la peste 400 de milioane de dolari – o sumă comparabilă cu cea a predecesorului „The Way of Water”.

Pe Rotten Tomatoes, scorul criticilor este în jurul a 70%, cel mai scăzut din franciză până acum. Unii recenzori sunt entuziasmați de efectele vizuale spectaculoase și elementele de producție inovatoare, considerând filmul o experiență captivantă și greu de refuzat. Alții, însă, îl critică dur: Robbie Collin de la The Telegraph i-a acordat doar o stea, numindu-l „lipsit de umor”, iar Peter Bradshaw de la The Guardian vorbește despre un „nonsens gigantic de trei ore”. Nicholas Barber (BBC) sugerează că James Cameron ar trebui să oprească seria cât timp este încă în avantaj, iar Time Out avertizează că filmul de peste trei ore poate provoca „oboseală oculară”.

Durata lungă (aproximativ 3 ore și 15 minute), intriga considerată reciclată și lipsa de noutate sunt principalele reproșuri, în ciuda laudelor pentru imaginile uimitoare și acțiune. Franciza Avatar rămâne un gigant la box office, cu încasări totale de peste 5 miliarde de dolari, dar presiunea pe „Fire and Ash” este enormă: pentru a justifica aceste costuri și a permite continuări (Avatar 4 și 5 sunt planificate), filmul trebuie să depășească pragul de cel puțin un miliard de dolari.

Va reuși James Cameron să cucerească din nou publicul cu Pandora? Răspunsul vine curând în sălile de cinema!

Advertisement

Începând cu 1 ianuarie 2026, proprietarii de locuințe și autoturisme considerate de valoare mare vor plăti un impozit suplimentar de trei ori mai mare decât în prezent. Această măsură vine în urma modificărilor aduse cadrului fiscal, prin care cota impozitului special crește de la 0,3% la 0,9%. Impozitul se aplică doar asupra părții care depășește anumite praguri, nu asupra întregii valori a bunului.

Pentru locuințe, pragul este de aproximativ 500.000 de euro, echivalentul a 2,5 milioane de lei. Valoarea luată în calcul nu este cea de pe piață, ci valoarea impozabilă stabilită de compartimentele de taxe locale din primării. Aceasta ține cont de factori precum materialele de construcție, suprafața, utilitățile disponibile și zona în care se află proprietatea. Proprietarul primește o notificare cu această valoare și, dacă nu este de acord, poate solicita o reevaluare prin intermediul unui expert autorizat.

Pentru autoturisme, pragul rămâne la 75.000 de euro, echivalentul a 375.000 de lei, iar baza de calcul este valoarea de achiziție, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. De exemplu, la o locuință cu valoare impozabilă de 600.000 de euro, impozitul anual va fi de circa 900 de euro, calculat prin aplicarea cotei de 0,9% asupra diferenței de 100.000 de euro față de prag.

Proprietarii obligați să plătească acest impozit trebuie să declare bunurile prin completarea și depunerea formularului 216 la administrația fiscală. Acest formular servește pentru calculul, declararea și plata impozitului special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare. El include datele personale ale proprietarului, detalii despre proprietate – precum adresa, numărul cadastral și valoarea impozabilă – și suma datorată. Depunerea se face electronic, iar termenul variază în funcție de tipul bunului: până la sfârșitul lunii septembrie pentru locuințe și până la sfârșitul anului pentru autoturisme.

Advertisement

Această majorare are scopul de a echilibra contribuțiile la bugetul statului, deși impactul rămâne limitat comparativ cu alte țări europene. Proprietarii afectați ar trebui să verifice notificările primite și să pregătească documentația necesară pentru conformitate.