Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 11°C | Anul XI Nr. 539

La zi

România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro. Concluziile Comisiei Europene

Published

on

Miercuri, 26 iunie, Comisia Europeană a publicat raportul de convergență, evaluând progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia în direcția aderării la zona euro. Documentul evidențiază rezultate mixte și constată că niciunul dintre aceste state membre nu îndeplinește în prezent toate criteriile necesare pentru a adera la zona euro.

Comisia utilizează raportul de convergență pentru a formula o recomandare către Consiliul UE privind adoptarea monedei euro de către un stat membru. Acest raport este distinct de raportul de convergență al Băncii Centrale Europene, dar este publicat împreună cu acesta.

Conform unui sondaj Eurobarometru privind percepția monedei euro, publicat miercuri, majoritatea cetățenilor (59%) din statele membre non-euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor care au adoptat-o. De asemenea, majoritatea (53%) sunt de părere că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei înșiși (56%),iar 57% dintre respondenți sunt favorabili introducerii monedei euro în țara lor.

Comisia Europeană consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro, având în vedere evaluarea sa privind compatibilitatea juridică și îndeplinirea criteriilor de convergență, precum și factorii suplimentari relevanți pentru integrarea și convergența economică.

Advertisement

Mai concret:

  • Legislația din România nu este complet în concordanță cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE);
  • România nu îndeplinește criteriul referitor la stabilitatea prețurilor;
  • România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice;
  • România nu îndeplinește criteriul cursului de schimb;
  • România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.

Bulgaria este singura țară care îndeplinește toate criteriile pentru aderarea la zona euro, cu excepția unuia, și a cărei legislație națională este considerată compatibilă cu normele uniunii economice și monetare.

Conform concluziilor raportului, Suedia îndeplinește criteriul stabilității prețurilor. Bulgaria și Suedia respectă criteriul privind finanțele publice, iar pe baza raportului Comisiei din 19 iunie, se estimează că și Cehia va îndeplini acest criteriu în viitorul apropiat.

De asemenea, Bulgaria, Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung, iar Bulgaria respectă criteriul privind cursul de schimb.

Niciuna dintre celelalte state membre nu este membră a Mecanismului Cursului de Schimb (MCS II), fiind necesară o participare de minimum doi ani la acest mecanism, fără tensiuni monetare semnificative, înainte de aderarea la zona euro.

Advertisement

Concluzia raportului este că statele membre vizate prezintă rezultate variate în ceea ce privește convergența nominală. În prezent, niciunul dintre aceste state nu îndeplinește toate criteriile necesare pentru a adera la zona euro.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

S-a terminat cu șmecheriile! ANAF pune capăt epocii de aur a samsarilor de mașini second-hand din Europa

Published

on

S-a încheiat era profiturilor ușoare pentru samsarii de mașini second-hand. ANAF a dezvoltat un sistem avansat de monitorizare a importurilor de autoturisme din Uniunea Europeană, anunțând rezultate impresionante în combaterea evaziunii fiscale.

Principala țintă nu sunt persoanele fizice care își cumpără mașini din străinătate (unde regulile sunt simple), ci firmele și PFA-urile care aduc vehicule din UE, inclusiv modele de lux sau „vechituri”. România rămâne o piață atractivă pentru astfel de importuri, dar regulile fiscale sunt stricte.

Una dintre cele mai importante prevederi: deducerea TVA la achiziția, leasingul sau închirierea autoturismelor este limitată la 50% dacă mașina este folosită mixt (profesional și personal). Aceeași limită se aplică și la cheltuielile aferente (reparații, combustibil etc.). Doar utilizarea exclusiv profesională permite deducere integrală, dar trebuie dovedită cu documente solide: foi de parcurs, ordine de deplasare etc. În lipsa lor, ANAF consideră utilizare mixtă și aplică sancțiuni.

În iulie 2025, Fiscul a emis decizii de impunere de peste 12,5 milioane de lei către 286 de firme (din 470 controlate), care au dedus ilegal TVA la 542 de mașini de lux importate, în valoare totală de 48,6 milioane euro. Amenzile s-au ridicat la aproape 720.000 de lei.

Advertisement

Cum funcționează verificările ANAF? Achizițiile intracomunitare sunt analizate special după patru criterii: vechimea mașinii, tipul beneficiarului (fizic sau juridic), dacă e comerciant sau nu și proveniența furnizorului. Se vânează fraude precum „missing trader” (cumpără fără TVA, vinde cu TVA și dispar) sau „remote trader” (vânzări online fără înregistrare TVA).

ANAF primește date în timp real de la Registrul Auto Român (RAR) și Eurofisc, ceea ce permite identificarea rapidă a neregulilor, inclusiv facturi false. Recent, la finalul lui noiembrie 2025, a fost descoperit un prejudiciu de 29 milioane de lei la o firmă din comerțul cu mașini second-hand, care aplica abuziv regimul de marjă de profit. Un alt dosar, deschis cu DNA, vizează un lanț de firme fantomă cu prejudiciu de peste 90 milioane lei.

Controalele masive continuă, iar cei care încearcă să ocolească regulile riscă amenzi usturătoare și obligații suplimentare de plată. Epoca importurilor fără griji s-a încheiat definitiv!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

A murit Artan (Adrian Pleșca), legendarul fondator al trupelor Timpuri Noi și Partizan, la doar 64 de ani

Published

on

Rockul românesc este în doliu: Adrian Pleșca, cunoscut de o țară întreagă drept Artan, a încetat din viață marți, 2 decembrie 2025, la vârsta de 64 de ani. Potrivit bucurestifm.ro, artistul ar fi suferit un accident vascular cerebral fulgerător.

Născut pe 31 martie 1961 la București, Artan a fost una dintre cele mai recognoscibile și iubite voci ale scenei rock autohtone. Încă din copilărie a studiat vioara, pianul și contrabasul, iar în 1982 a pus bazele trupei Timpuri Noi alături de Răzvan Moldovan – una dintre cele mai influente formații ale anilor ’80-’90. Ulterior a fondat Partizan, continuându-și traiectoria cu același stil rebel și versuri care au marcat generații.

Pe lângă activitatea din trupe, Artan a fost și membru al Corului Radio România, demonstrând o versatilitate muzicală rar întâlnită.

Vestea morții sale a fost anunțată în această seară pe Facebook de către prietenii și colegii săi, Ștefan Zaharescu și Gabi „Pipai” Andrieș, provocând un val de tristețe și mesaje de condoleanțe în întreaga comunitate rock.

Advertisement

Odihnește-te în pace, Artan! Rockul românesc nu va mai suna la fel fără vocea ta inconfundabilă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural

Published

on

Palatul Prefecturii din Călărași, cel mai important monument istoric al județului, a fost iluminat în această seară în culorile tricolorului, într-un moment simbolic dedicat Zilei Naționale a României. Evenimentul a reunit conducerea județului și a municipiului, marcând totodată apropierea finalizării lucrărilor de reabilitare a clădirii.

Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a subliniat importanța acestui pas pentru comunitate:
Începând cu Ziua Națională, Prefectura Județului Călărași este luminată. Acest edificiu va rămâne astfel iluminat pentru a pune în valoare cel mai mare monument istoric al județului. Suntem la un moment important pentru Călărași. Cred că vom consemna finalizarea lucrărilor până la finalul lunii decembrie, așa cum am discutat cu domnul constructor. Palatul va reveni călărășenilor și va deveni un Palat Sociocultural dedicat viitoarelor activități ale județului.

La eveniment au participat primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, cei doi vicepreședinți ai CJ Călărași și secretarul de stat Violeta Mușat.

Primarul Marius Dulce a vorbit despre semnificația momentului și despre colaborarea instituțiilor:
Este un eveniment inedit, când iluminăm în culorile tricolorului acest edificiu mult dorit, care după multe eforturi ajunge să fie finalizat la sfârșitul acestui an. Am demonstrat, așa cum am făcut-o și la Alba Iulia, că în echipă putem reuși. Nu ne oprim aici: zona va fi completată cu un parc nou, un spațiu modern care să pună în valoare clădirea. Călărașiul are nevoie de dezvoltare, iar această seară arată încă un pas înainte.”

Advertisement

Reprezentanți ai constructorului și ai conducerii CJ au subliniat la rândul lor importanța punerii în valoare a acestui edificiu emblematic, „care prinde viață după foarte mult timp în care nu a fost utilizat la adevăratul său potențial”.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading