Știri
Județul Călărași, sub lupa demografiei: Îmbătrânire accelerată, natalitate în scădere și o populație în declin. Cum va arăta județul peste 50 de ani?
Călărași Press a obținut în exclusivitate cele mai recente date statistice de la INS Călărași, iar concluziile nu sunt deloc îmbucurătoare: județul se confruntă cu un puternic declin demografic, îmbătrânirea populației se accentuează, iar tinerii continuă să plece.
Conform recensământului din 2022, județul avea 283.458 de locuitori, cu 23.233 mai puțini față de recensământul din 2011, ceea ce înseamnă o scădere de 7,58% într-un deceniu. Dacă această tendință se menține, populația ar putea să scadă considerabil în următorii 50 de ani, punând județul într-o situație demografică și economică dificilă.
De la creștere la declin: cum a evoluat populația județului Călărași?
Privind în trecut, județul Călărași a avut o perioadă de creștere demografică după al Doilea Război Mondial:
- 1948 – 287.722 locuitori
- 1956 – 318.573 locuitori (+10,72%)
- 1977 – 338.807 locuitori (+6,35%)
Însă, începând cu anii ‘90, populația a început să scadă:
- 1992 – 338.804 locuitori (-0,00%)
- 2002 – 324.617 locuitori (-4,19%)
- 2011 – 306.691 locuitori (-5,52%)
- 2021 – 283.458 locuitori (-7,58%)
Dacă trendul continuă în același ritm, populația județului ar putea scădea sub 250.000 de locuitori în 2040, iar în 2070 numărul locuitorilor ar putea ajunge la aproximativ 200.000.
Îmbătrânirea populației: cine rămâne în județ?
Un alt aspect îngrijorător este structura pe grupe de vârstă a populației. Cel mai numeros segment de vârstă este 40-49 de ani, cu 41.616 persoane, ceea ce înseamnă că peste 14,68% din populație se apropie de vârsta pensionării.
În schimb, numărul tinerilor este în scădere:
- Copii între 0-9 ani – doar 10,33% din populație (sub media națională de 10,4%).
- Persoane peste 80 de ani – 14.061 locuitori (4,96%), ceea ce indică o populație îmbătrânită.
În total, 59,28% din populație are sub 50 de ani, dar această proporție este în scădere. Acest dezechilibru indică un județ cu o forță de muncă îmbătrânită, ceea ce poate afecta economia locală și serviciile publice.
Călărași, un județ mai tânăr decât media națională, dar nu pentru mult timp
În 2024, persoanele de 65 de ani și peste reprezintă 18,1% din populația județului. Indicele de îmbătrânire a crescut la 123,2 persoane vârstnice la 100 de tineri (0-14 ani). Vârsta medie a locuitorilor a ajuns la 42,2 ani, cu o diferență de 3,5 ani în favoarea femeilor.
După 59 de ani, numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților, iar la grupa 85+ femeile sunt de 2,2 ori mai numeroase.
⚠️ Declinul populației active – o problemă majoră
Populația adultă (15-64 ani) a scăzut cu 8.450 de persoane între 2020 și 2024. Cele mai afectate grupe sunt cele între 30-44 ani, exact vârsta celor mai activi pe piața muncii.
Consecințele directe? O forță de muncă tot mai îmbătrânită și tot mai puțină, presiune tot mai mare pe sistemul de pensii și dezechilibre majore în sectoare cheie precum educația și sănătatea.
💔 Căsătorii în creștere ușoară, dar și mai multe divorțuri
În 2023 au fost înregistrate 1.433 de căsătorii, în creștere cu 23% față de 2020, însă și divorțurile au crescut – 411 în total, față de 340 în 2020. Vârsta medie la prima căsătorie continuă să crească – 32,4 ani la bărbați și 29 de ani la femei.
⚰️ Mortalitatea rămâne ridicată, dar este în scădere
Numărul deceselor a scăzut de la 4.975 în 2020 la 4.190 în 2023, iar rata mortalității generale a ajuns la 14,2‰. Cele mai frecvente cauze: bolile cardiovasculare (peste 50% din decese), tumorile și afecțiunile respiratorii.
Mortalitatea infantilă este în scădere, dar încă problematică – 4,2 decese la 1000 născuți vii în 2023.
Ce ne așteaptă în următorii 50 de ani?
Dacă tendințele actuale continuă, în anul 2075 județul Călărași ar putea avea sub 200.000 de locuitori. Populația va fi formată majoritar din persoane vârstnice, iar comunitățile rurale riscă să se depopuleze complet. Declinul demografic ar putea deveni ireversibil, afectând grav dezvoltarea economică și echilibrul social al întregului județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei.
„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol
Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.
Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.
🔹 În cadrul acțiunii:
- au fost legitimate 10 persoane;
- au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
- nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.
Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.
Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.
Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile
Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.
Printre acestea:
- Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
- Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
- Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
- Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.
„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.
În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.
Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
UPDATE. Zoo Călărași explică situația privind apariția rozătoarelor în apropierea animalelor
„Super Charlie” – aventura animată a unui bebeluș cu superputeri, la Cinema Călărași
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
