Știri
ITM Călărași aplică sancțiuni angajatorilor prinși pe picior greșit
În intervalul 06-19 noiembrie 2023, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a desfășurat acțiuni de control cu scopul de a combate munca nedeclarată și de a asigura conformitatea cu prevederile legale în domeniul relațiilor de muncă, precum și în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă.
În sfera relațiilor de muncă, au fost efectuate 63 de verificări, dintre care 62 au vizat munca nedeclarată. În urma acestora, 13 angajatori au fost sancționați, iar amenzi în valoare de 193.000 de lei au fost aplicate, cu 180.000 de lei doar pentru muncă nedeclarată.
În cadrul controlului privind securitatea și sănătatea în muncă, au fost derulate 17 verificări, soldate cu sancționarea a 7 angajatori și cu aplicarea a 57 avertismente și amenzi în cuantum de 3.000 de lei. Pentru neregulile constatate, au fost impuse măsuri corrective cu termene precise de remediere.
Acțiunile de control au acoperit diverse domenii de activitate, printre care se numără: activități ale agenților și brokerilor de asigurări, întreținerea și repararea autovehiculelor, fabricarea pâinii, producția de prăjituri și produse proaspete de patiserie, captarea, tratarea și distribuția apei, transportul rutier de mărfuri, activități de arhitectură, ambalare, producția de mobilă, confecționarea articolelor de îmbrăcăminte, producția de produse metalice, coafură și alte activități de înfrumusețare, activități ale căminelor de bătrâni și ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitatea de a se îngriji singure, creșterea păsărilor, fabricarea preparatelor pentru hrană animalelor de fermă, producția de mașini și echipamente de birou (cu excepția calculatoarelor și a echipamentelor periferice), asistență spitalicească, comerț, construcții, agricultură, etc.
Dintre neregulitățile constatate, enumerăm:
– nerespectarea prevederilor privind transmiterea datelor în Revisal;
– absența dovezii plății drepturilor salariale și compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit și neefectuat la încetarea contractului individual de muncă (CIM);
– lipsa dovezii încheierii CIM, comunicării deciziilor de încetare a CIM către salariați, adeverințelor de vechime și extrasului din Revisal;
– absența negocierilor colective la nivel de unitate pentru contractul colectiv de muncă;
– incompletețea dosarelor de personal cu toate actele necesare angajării, precum CIM, fisa de post, adeverința medicală, actele de naștere, de studii, actele adiționale referitoare la executare, modificare, suspendare, încetare CIM și alte documente;
– neîncheierea actelor adiționale la contractele individuale de muncă pentru toți salariații;
– lipsa evidenței orelor de muncă cu indicarea precise a orei de început și sfârșit a programului de muncă;
– planul de prevenire și protecție neactualizat pentru anul curent;
– prize neinscripționate cu valoarea nominală a tensiunii de alimentare (unde este cazul), iar la mesele de călcat absența covorului electroizolant;
– absența asigurării unei instruiri adecvate în domeniul SSM, privind riscurile generate de agenți chimici periculoși;
– neaplicarea corespunzătoare a planului de prevenire și protecție, bazat pe evaluarea riscurilor, la condițiile specifice de muncă ale unității;
– neinscripționarea tablourilor electrice din halele de păsări și lipsa covoarelor electroizolante;
– expirarea termenului de valabilitate a mănușilor și cizmelor electroizolante;
– rafturi de depozitare neinscripționate cu greutatea suportată;
– semnalizare inadecvată a căilor de evacuare în situații de urgență;
– absența controlului psihologic periodic pentru șoferii de transport rutier de mărfuri;
– neefectuarea verificării ISCIR a compresorului;
– lipsa numirii prin decizie a lucrătorului responsabil pentru aplicarea măsurilor de prim ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor;
– trusa de prim ajutor expirată.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.
Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.
„Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.
Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.
Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”
Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.
Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.
„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”
În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.
Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.
Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.
Voucherele, de la motor economic la factor de declin
- Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
- Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
- Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
- Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
- Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.
Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.
Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte
Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.
„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”
Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.
• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”
• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”
• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”
• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”
• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
A murit Artan (Adrian Pleșca), legendarul fondator al trupelor Timpuri Noi și Partizan, la doar 64 de ani
Ciprian Pandea: Fermierii din Călărași trebuie să profite de noile linii de finanțare europeană. Este o șansă reală de dezvoltare
Biblioteca Județeană Călărași deschide „Cutia Poștală a Moșului”. Copiii își pot primi răspuns chiar de la Moș Crăciun
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
