Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 549

La zi

Fermierii vor primi despăgubiri pentru secetă. Peste 2 milioane de hectare, afectate

Published

on

Fermierii vor primi despăgubiri între 200 și 250 de euro pe hectar pentru culturile afectate de secetă din acest an, în special pentru porumb, floarea-soarelui, grâu și rapiță.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat pentru agerpres.ro că până în prezent au fost afectate aproape două milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui, precum şi 100.000 de hectare de grâu şi rapiţă.

Avem constituite Comisiile de situaţii de urgenţă la nivelul direcţiilor agricole, prefectură, primărie. Din estimări, calamitatea este undeva la aproape două milioane de hectare la culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui, şi la 100.000 de hectare la culturile de toamnă, grâu şi rapiţă. Aici procesele verbale sunt finalizate, pentru că nu mai avem decât foarte puţin de recoltat”, a afirmat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii a subliniat că producția totală de grâu din acest an va depăși 7 milioane de tone, iar pierderile cauzate de secetă nu vor fi semnificative. În schimb, la porumb și floarea-soarelui se vor înregistra pierderi considerabile. Șeful MADR a menționat că fondurile totale estimate pentru despăgubirile cauzate de secetă se ridică la 500-600 de milioane de euro.

Advertisement

„La porumb şi la floarea-soarelui vor fi pierderi semnificative din cauza secetei, pentru că avem deja aproape două milioane de hectare afectate. Vrem să finalizăm până pe 15 septembrie evaluarea şi, din discuţiile pe care le-am avut, intenţionăm să dăm despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar. Facem solicitări pentru culturile afectate de secetă la Comisia Europeană, în primul rând pentru pomicultură, vii şi legume în câmp, dar şi pentru cultura mare vom solicita bani de la Comisia Europeană. Aşteptăm să vedem sumele pe care Comisia le va aloca pentru secetă. Dacă nu, vom aloca din bugetul naţional. Suma totală estimată este între 500 şi 600 de milioane de euro”, a subliniat Florin Barbu, potrivit aceleiași surse.

Cererile vor fi trimise către executivul comunitar în această săptămână, deoarece Comisia Europeană intră în vacanță de la 1 august. Fondurile ar putea fi disponibile în jurul datei de 15 septembrie.

Ministrul Agriculturii a declarat că toți fermierii vor primi despăgubiri pentru secetă în mod egal, în funcție de gradul de afectare, datorită modificărilor aduse unui ordin de ministru privind stabilirea gradului de calamitate și modul de calcul al despăgubirilor.

Ministrul Barbu a anunțat și suspendarea timp de un an a plății ratelor și dobânzilor la creditele contractate de fermieri de la bănci, cu prelungirea duratei de rambursare a creditelor cu un an, corespunzător perioadei de suspendare a plăților.

”Din punctul meu de vedere, ca ministru, o suspendare totală, fără acordul băncilor, pentru un an de zile asupra ratelor și dobânzilor, această măsură trebuie făcută obligatoriu. Sută la sută voi susține acest lucru pentru fermierii români și vă spun de ce: trebuie să lăsăm fermierii să fie relaxați, astfel încât să se preocupe de muncile agricole, să poată însămânța, să aibă cât de cât din recoltele pe care le-au făcut anul acesta o capitalizare să poată înființa culturile de toamnă și, de ce nu, să încercăm împreună cu băncile, cu fermierii, să suspendăm aceste rate”, a spus Florin Barbu, conform revista-ferma.ro.

Advertisement

 

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Viitură în creștere la Buzău – Cod roșu de inundații

Published

on

În județul Buzău este în vigoare un cod roșu de inundații, iar situația evoluează de la o oră la alta. Ploile abundente din ultimele zile au umflat brusc cursurile de apă, provocând viituri rapide care au surprins comunitățile din mai multe localități. Autoritățile au transmis mesaje RO‑ALERT, avertizând populația să evite zonele joase și să se pregătească pentru eventuale evacuări.

Localități afectate și primele consecințe

În zone precum Vernești, Tisău, Mierea, Viperești și Săhăteni, apa a pătruns în gospodării, a blocat drumuri comunale și a izolat temporar unele familii. Râul Nișcov, cunoscut pentru reacțiile rapide la precipitații, a depășit cotele de pericol, generând viituri care au adus aluviuni și au destabilizat malurile.

Pompierii intervin continuu pentru evacuarea apei, sprijinirea persoanelor vulnerabile și degajarea drumurilor. În unele zone, utilajele au fost chemate pentru a îndepărta trunchiuri și resturi aduse de torenți.

O situație în dinamică

Nivelul apelor rămâne ridicat, iar meteorologii avertizează că precipitațiile pot continua. În astfel de condiții, riscul de noi viituri este ridicat, iar autoritățile locale monitorizează permanent cursurile de apă. Deocamdată nu au fost raportate victime, însă pagubele materiale sunt semnificative.

Advertisement

Recomandări pentru populație

  • Evitarea deplasărilor în zonele inundate.
  • Ocolirea drumurilor acoperite de apă, chiar dacă nivelul pare mic.
  • Pregătirea actelor și a obiectelor esențiale în cazul unei evacuări.
  • Urmărirea mesajelor oficiale și respectarea instrucțiunilor autorităților.

Un județ obișnuit cu riscurile, dar pus din nou la încercare

Buzăul se confruntă frecvent cu episoade de inundații, însă intensitatea actuală a viiturilor arată cât de vulnerabile rămân comunitățile din zonele de deal și de câmpie. Intervențiile sunt în desfășurare, iar următoarele ore sunt decisive pentru stabilizarea situației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Caii de la Letea – între libertate, supraviețuire și indiferență oficială

Published

on

În nordul Deltei Dunării, acolo unde dunele de nisip se prelungesc în pădurea cu stejari seculari, trăiesc caii de la Letea – o prezență care fascinează, dar care ascunde o realitate dură. Deși sunt priviți ca simboluri ale libertății, viața lor este marcată de lipsuri, de lupta permanentă cu un habitat dificil și de absența unei protecții reale din partea autorităților.

Un habitat spectaculos, dar neiertător

Caii de la Letea sunt descendenți ai unor animale lăsate libere de comunitățile locale în urmă cu multe decenii. În timp, au format herghelii stabile și s-au adaptat la un teritoriu care nu oferă resurse suficiente pentru o populație numeroasă. Pădurea Letea, cu lianele ei rare și solul nisipos, este un decor impresionant, dar nu un loc generos.

Vegetatia este limitată, iar resursele de apă sunt puține. În anii secetoși, aceste limite devin dramatice.

Vara – anotimpul setei care ucide

În lunile toride, temperaturile cresc până la niveluri care usucă orice urmă de iarbă. Ochiurile de apă seacă, iar caii sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a găsi o sursă de hidratare. Mânjii sunt cei mai vulnerabili, iar în perioadele cele mai grele, unele animale nu reușesc să supraviețuiască drumului.

Advertisement

Setea devine o amenințare constantă. Deși există voluntari care aduc apă în puncte accesibile, eforturile lor nu pot înlocui o strategie oficială. Autoritățile intervin rar, iar vara rămâne anotimpul în care caii mor, pur și simplu, de sete.

Iarna – anotimpul foamei care macină

Dacă vara îi aduce în pragul deshidratării, iarna îi împinge spre foame. Vegetația dispare aproape complet sub îngheț, iar solul nisipos nu ascunde nimic comestibil. Caii scormonesc zăpada sau nisipul înghețat în căutarea unor fire rătăcite de iarbă, însă hrana este insuficientă.

Hergheliile se strâng în grupuri compacte pentru a-și conserva căldura. Vântul dinspre mare taie până la os, iar nopțile devin neiertătoare. Animalele pierd mult din greutate, iar exemplarele mai slabe nu reușesc să treacă de lunile cele mai reci. Apa îngheață, iar singura soluție rămâne zăpada, care nu le poate acoperi nevoile reale.

Conflictele dintre protejarea pădurii și prezența cailor

Unul dintre cele mai delicate subiecte este relația dintre cai și pădurea Letea. Autoritățile susțin adesea că animalele afectează ecosistemul, consumând vegetația tânără și împiedicând regenerarea naturală a pădurii. Pe de altă parte, localnicii și organizațiile de protecție a animalelor consideră că pădurea a supraviețuit secole întregi în prezența cailor și că problemele reale vin din lipsa unei gestionări coerente.

Această tensiune a dus, în trecut, la controverse privind capturarea sau relocarea unor exemplare. Fără un plan clar, discuțiile se repetă an de an, iar caii rămân prinși între două viziuni care nu reușesc să se întâlnească.

Advertisement

Indiferența autorităților – o problemă veche, niciodată rezolvată

Statutul juridic al cailor rămâne neclar. Nu sunt considerați animale sălbatice protejate, dar nici nu aparțin oficial cuiva. Această ambiguitate permite autorităților să evite responsabilitatea directă. Intervențiile sunt rare, întârziate sau inexistente, iar caii sunt lăsați să supraviețuiască aproape exclusiv prin forțe proprii.

Un simbol fragil, care are nevoie de mai mult decât admirație

Caii de la Letea nu sunt doar o atracție turistică. Ei sunt martorii unei istorii locale, ai unei relații complicate dintre om și natură, ai unui loc în care tradiția și sălbăticia coexistă. Dar fără o abordare responsabilă, fără implicare reală și fără o strategie pe termen lung, acest simbol riscă să se degradeze treptat.

Imaginea lor alergând printre dune rămâne una dintre cele mai puternice imagini ale Deltei. Dar în spatele acestei frumuseți se ascunde o luptă continuă pentru apă, hrană și supraviețuire – o luptă pe care nu ar trebui să o ducă singuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Percheziții la Primăria Sectorului 5 într‑un dosar privind suspiciuni de corupție

Published

on

Percheziții ample au avut loc la Primăria Sectorului 5, într‑un dosar care vizează suspiciuni de corupție și posibile nereguli în modul de emitere a unor documentații de urbanism. Anchetatorii au descins atât la sediul instituției, cât și la locuințele unor persoane suspectate că ar fi fost implicate în aprobarea nelegală a unor proiecte imobiliare.

Potrivit informațiilor din anchetă, verificările se concentrează asupra unor funcționari cu rol decizional în procesul de avizare, existând indicii că anumite autorizații ar fi fost eliberate în schimbul unor foloase necuvenite. Printre persoanele vizate se află angajați din structuri tehnice și administrative, responsabili de avize, controale și verificări pe teren.

Anchetatorii încearcă să stabilească dacă au existat intervenții nejustificate în favoarea unor dezvoltatori imobiliari, precum și dacă au fost emise documente care nu respectau reglementările în vigoare. În cadrul operațiunii au fost ridicate acte, registre, sisteme informatice și corespondență internă, toate urmând să fie analizate pentru a reconstitui traseul decizional și eventualele abateri.

Deși investigația vizează persoane cu funcții importante în administrația locală, până în acest moment nu au fost anunțate măsuri preventive. Audierile continuă, iar procurorii urmează să stabilească rolul fiecărui funcționar și legăturile dintre aceștia și mediul imobiliar.

Advertisement

Perchezițiile marchează o nouă etapă într‑o anchetă complexă, care ar putea scoate la iveală modul în care au fost gestionate proiectele de construcții într‑un sector aflat în plină dezvoltare urbană. Autoritățile au anunțat că vor comunica noi detalii pe măsură ce investigațiile avansează.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading