Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 17°C | Anul XI Nr. 534

La zi

Fermierii vor primi despăgubiri pentru secetă. Peste 2 milioane de hectare, afectate

Published

on

Fermierii vor primi despăgubiri între 200 și 250 de euro pe hectar pentru culturile afectate de secetă din acest an, în special pentru porumb, floarea-soarelui, grâu și rapiță.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat pentru agerpres.ro că până în prezent au fost afectate aproape două milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui, precum şi 100.000 de hectare de grâu şi rapiţă.

Avem constituite Comisiile de situaţii de urgenţă la nivelul direcţiilor agricole, prefectură, primărie. Din estimări, calamitatea este undeva la aproape două milioane de hectare la culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui, şi la 100.000 de hectare la culturile de toamnă, grâu şi rapiţă. Aici procesele verbale sunt finalizate, pentru că nu mai avem decât foarte puţin de recoltat”, a afirmat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii a subliniat că producția totală de grâu din acest an va depăși 7 milioane de tone, iar pierderile cauzate de secetă nu vor fi semnificative. În schimb, la porumb și floarea-soarelui se vor înregistra pierderi considerabile. Șeful MADR a menționat că fondurile totale estimate pentru despăgubirile cauzate de secetă se ridică la 500-600 de milioane de euro.

Advertisement

„La porumb şi la floarea-soarelui vor fi pierderi semnificative din cauza secetei, pentru că avem deja aproape două milioane de hectare afectate. Vrem să finalizăm până pe 15 septembrie evaluarea şi, din discuţiile pe care le-am avut, intenţionăm să dăm despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar. Facem solicitări pentru culturile afectate de secetă la Comisia Europeană, în primul rând pentru pomicultură, vii şi legume în câmp, dar şi pentru cultura mare vom solicita bani de la Comisia Europeană. Aşteptăm să vedem sumele pe care Comisia le va aloca pentru secetă. Dacă nu, vom aloca din bugetul naţional. Suma totală estimată este între 500 şi 600 de milioane de euro”, a subliniat Florin Barbu, potrivit aceleiași surse.

Cererile vor fi trimise către executivul comunitar în această săptămână, deoarece Comisia Europeană intră în vacanță de la 1 august. Fondurile ar putea fi disponibile în jurul datei de 15 septembrie.

Ministrul Agriculturii a declarat că toți fermierii vor primi despăgubiri pentru secetă în mod egal, în funcție de gradul de afectare, datorită modificărilor aduse unui ordin de ministru privind stabilirea gradului de calamitate și modul de calcul al despăgubirilor.

Ministrul Barbu a anunțat și suspendarea timp de un an a plății ratelor și dobânzilor la creditele contractate de fermieri de la bănci, cu prelungirea duratei de rambursare a creditelor cu un an, corespunzător perioadei de suspendare a plăților.

”Din punctul meu de vedere, ca ministru, o suspendare totală, fără acordul băncilor, pentru un an de zile asupra ratelor și dobânzilor, această măsură trebuie făcută obligatoriu. Sută la sută voi susține acest lucru pentru fermierii români și vă spun de ce: trebuie să lăsăm fermierii să fie relaxați, astfel încât să se preocupe de muncile agricole, să poată însămânța, să aibă cât de cât din recoltele pe care le-au făcut anul acesta o capitalizare să poată înființa culturile de toamnă și, de ce nu, să încercăm împreună cu băncile, cu fermierii, să suspendăm aceste rate”, a spus Florin Barbu, conform revista-ferma.ro.

Advertisement

 

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Fapt Divers

Ciocănitoarea cu frunte de aur: Bijuteria ascunsă a pădurilor sud-americane

Published

on

Ciocănitoarea cu frunte galbenă, cunoscută științific sub numele de Melanerpes flavifrons, este o pasăre fascinantă din familia Picidae, originară din America de Sud. Această specie este endemică în regiunile tropicale și subtropicale ale Braziliei, Paraguayului și nord-estului Argentinei, unde preferă pădurile umede de câmpie, marginile pădurilor și zonele cu arbori izolați. Este o pasăre de dimensiuni medii, măsurând aproximativ 18-20 cm în lungime și cântărind între 50 și 70 de grame, cu o anvergură a aripilor de circa 30-35 cm.

Aspectul său distinctiv o face ușor de recunoscut: capul prezintă o frunte și o creastă galbenă strălucitoare la masculi, în timp ce la femele galbenul este mai palid și limitat la frunte. Corpul este predominant negru pe spate, cu aripi negre marcate de dungi albe, iar partea inferioară este albicioasă cu nuanțe gri și pete negre. Ciocul este puternic, ascuțit și de culoare neagră, adaptat perfect pentru ciocănitul în scoarța copacilor. Ochii sunt înconjurați de un inel alb, iar picioarele robuste îi permit să se agațe cu ușurință de trunchiuri.

Comportamental, Melanerpes flavifrons este o specie activă și socială, trăind adesea în perechi sau grupuri mici familiale. Este omnivoră, hrănindu-se cu insecte (în special larve de gândaci și furnici găsite sub scoarță), fructe sălbatice, nuci și semințe. Folosește tehnica clasică a ciocănitorilor: bate rapid în lemn pentru a detecta prada sau pentru a-și săpa cuibul. Sunetul său este un ciripit ascuțit și repetitiv, similar cu un “kik-kik-kik”, folosit pentru comunicare teritorială.

Reproducerea are loc în sezonul ploios, între septembrie și ianuarie, când femela depune 3-5 ouă albe în cuiburi săpate în copaci morți sau ramuri putrede. Ambii părinți participă la incubație (aproximativ 12-14 zile) și la hrănirea puilor, care părăsesc cuibul după 25-30 de zile. Specia nu este considerată amenințată, având un statut de conservare “Preocupare minimă” potrivit IUCN, datorită populației stabile și adaptabilității la habitate modificate de om, cum ar fi plantațiile de eucalipt.

Advertisement

Această ciocănitoare joacă un rol ecologic important, controlând populațiile de insecte și contribuind la dispersia semințelor prin consumul de fructe.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Omul Elefant: Povestea sfâșietoare a lui Joseph Merrick, între umilință și umanitate

Published

on

Joseph Merrick, cunoscut lumii drept „Omul Elefant”, s-a născut în 1862 în Leicester, Anglia. Încă din copilărie, viața lui a fost marcată de o afecțiune rară, cel mai probabil sindromul Proteus, care i-a cauzat deformări severe ale corpului. Fața, membrele și trunchiul său au fost afectate de creșteri anormale ale pielii și oaselor, transformându-l într-o figură care atrăgea atât fascinația, cât și repulsia celor din jur. Povestea sa este una despre durere, respingere, dar și despre o neașteptată licărire de umanitate într-o lume crudă.

Copilăria și începuturile grele

Merrick a avut o copilărie dificilă. Mama sa, Mary Jane, l-a iubit profund, dar a murit când el avea doar 11 ani. Tatăl său s-a recăsătorit, iar mama vitregă l-a tratat cu indiferență, dacă nu cu ostilitate. Deformările lui Joseph au devenit mai pronunțate odată cu trecerea timpului, făcându-l ținta batjocurii în comunitatea sa. Incapabil să-și găsească un loc de muncă stabil din cauza aspectului său, Merrick a fost nevoit să trăiască în sărăcie, ajungând chiar să locuiască într-un azil de săraci.

Viața ca „fenomen de circ”

La 21 de ani, disperat să-și câștige existența, Merrick a intrat în lumea spectacolelor de tip „freak show”. Sub pseudonimul „Omul Elefant”, el a fost expus publicului ca o curiozitate, atras de aspectul său neobișnuit. Managerul său, Tom Norman, îl prezenta ca pe o ciudățenie a naturii, iar publicul venea în număr mare să-l vadă. Deși această viață i-a oferit un mijloc de subzistență, a fost și o sursă de umilință profundă. Spectatorii îl priveau adesea cu groază sau dispreț, iar Merrick era conștient de statutul său de „exponat”.

În ciuda exploatării, Merrick a rămas un om sensibil, cu o dorință profundă de a fi acceptat. Se spune că păstra o fotografie a mamei sale și visa să trăiască o viață normală, poate chiar să se îndrăgostească. În timpul spectacolelor, el impresiona uneori publicul prin inteligența și amabilitatea sa, dar acestea erau rareori suficiente pentru a contracara prejudecățile.

Advertisement

Întâlnirea cu Frederick Treves și schimbarea destinului

În 1884, destinul lui Merrick s-a schimbat când a fost descoperit de chirurgul Frederick Treves. Fascinat de cazul său medical, dar și mișcat de povestea sa, Treves l-a ajutat să scape de viața de circ și i-a oferit un cămin la Spitalul din Londra. Aici, Merrick a primit pentru prima dată un tratament uman. A fost găzduit în camere private, unde a început să primească vizite de la oameni din înalta societate, inclusiv de la membri ai aristocrației britanice, precum Prințesa de Wales.

Aceste momente i-au adus lui Merrick o oarecare consolare. A învățat să citească, să scrie și chiar să construiască modele din carton, una dintre pasiunile sale. Cu toate acestea, sănătatea sa fragilă și deformările severe au continuat să-i limiteze viața. Capul său masiv, susținut de un gât slab, făcea somnul o provocare, fiind nevoit să doarmă stând în șezut pentru a evita sufocarea.

Sfârșitul tragic

În aprilie 1890, la doar 27 de ani, Joseph Merrick a fost găsit mort în patul său. Autopsia a sugerat că a murit asfixiat, probabil încercând să doarmă întins, așa cum făceau oamenii obișnuiți, într-o încercare de a-și împlini visul de normalitate. Moartea sa a fost văzută ca o eliberare din suferința unei vieți marcate de durere fizică și emoțională, dar și ca o pierdere tragică a unui om care, în ciuda tuturor greutăților, a rămas blând și demn.

Moștenirea lui Joseph Merrick

Povestea „Omului Elefant” a devenit un simbol al luptei pentru demnitate umană. Inspirând cărți, piese de teatru și un film celebru regizat de David Lynch în 1980, Merrick a rămas în memoria colectivă nu doar ca o curiozitate medicală, ci ca un om care a căutat să fie văzut dincolo de înfățișarea sa. Viața sa ne amintește de puterea compasiunii și de cruzimea prejudecăților, o lecție la fel de relevantă astăzi ca și în secolul al XIX-lea.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Andrei Cașu, copilul din Călărași care a cucerit Europa!

Published

on

Andrei Cașu, sportiv legitimat la Clubul Sportiv Municipal Călărași, a devenit Campion European la box, în cadrul competiției desfășurate la Budva, Muntenegru. Sub privirile publicului și lumina reflectoarelor, tânărul a demonstrat că ambiția, disciplina și curajul pot transforma visul în realitate.

Finala, disputată împotriva ucraineanului David Horvat, a fost un adevărat spectacol de forță și inteligență. După o luptă intensă, Andrei Cașu a reușit să se impună prin decizie, obținând aurul european.

Pentru Călărași, performanța lui Andrei reprezintă o nouă filă de istorie sportivă. Este dovada că orașul continuă să formeze campioni care duc numele României pe cele mai înalte podiumuri.

„Când imnul României a răsunat în arena din Budva, inimile noastre au bătut la unison cu mândria acestui copil extraordinar, crescut și format aici, la Călărași”, au transmis reprezentanții Clubului Sportiv Municipal Călărași.

Advertisement

Felicitări antrenorilor și întregii echipe CSM Călărași pentru susținerea acestui succes remarcabil.
Felicitări, Andrei Cașu – ești dovada vie că visurile se împlinesc prin muncă, curaj și suflet! 🇷🇴🥊

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading