Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 536

La zi

Fermieri loviți de grindină, lăsați fără despăgubiri. Prefectul Laurențiu State: „Nu e corect. Căutăm o soluție”

Published

on

seceta grindina

Grindina care a lovit zona Fundulea anul trecut nu a afectat doar culturile, ci și nervii și buzunarele agricultorilor. Mulți dintre ei au rămas fără despăgubiri pentru pagubele produse, iar motivul e unul trist de birocratic: nu au avut toate documentele cerute de stat.

Prefectul județului Călărași, Laurențiu State, a vorbit despre această situație în cadrul conferinței de presă în care și-a prezentat bilanțul primei luni de activitate. El a spus clar că nu i se pare normal ca oamenii care au fost cu adevărat afectați de grindină să nu primească niciun sprijin, doar pentru că „le-a lipsit o hârtie”.

„Mi s-a adus la cunoștință această problemă. Mulți agricultori nu și-au primit despăgubirile după grindina din Fundulea. Nu din vina lor, ci din cauza unor documente care n-au fost completate sau transmise cum trebuia. Am vorbit deja cu doamna secretar de stat Violeta Mușat și cu Ministerul Agriculturii să vedem cum putem ajuta.”

Prefectul spune că a cerut ministerului să găsească o soluție de finanțare prin care fermierii afectați să primească totuși un sprijin, măcar parțial.

„Vreau să fim corecți față de oamenii care muncesc pământul. Nu e vina lor că nu au completat la timp niște formulare sau că n-au fost îndrumați. Dacă au pierdut culturile, trebuie sprijiniți.”

Este un subiect sensibil pentru județul Călărași, unde agricultura rămâne una dintre principalele surse de venit. Problemele cauzate de fenomenele extreme, cum a fost grindina de anul trecut sau seceta din anii anteriori, pun o presiune uriașă pe fermieri – iar birocrația nu face decât să complice lucrurile.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Postul Crăciunului 2025 începe vineri, 14 noiembrie: 40 de zile de pregătire pentru Nașterea Domnului

Published

on

Postul Nașterii Domnului, cunoscut și ca Postul Crăciunului, este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul calendaristic civil. În 2025, acest post sfânt începe vineri, 14 noiembrie, și se încheie pe 24 decembrie, având o durată de exact 40 de zile.

Conform tradiției Bisericii Ortodoxe, „lăsata secului” pentru acest post are loc în seara zilei de 14 noiembrie. Există însă o rânduială specială: dacă data de 14 noiembrie cade miercurea sau vinerea, lăsata secului se mută cu o zi mai devreme (adică joi seara), pentru a nu se suprapune cu zilele obișnuite de post de peste săptămână.

Prin cele 40 de zile de post și rugăciune, credincioșii retrăiesc în mod simbolic postul lui Moise pe Muntele Sinai, când proorocul a așteptat 40 de zile și 40 de nopți să primească Tablele Legii scrise de însuși Dumnezeu. La fel, prin post, smerenie și spovedanie, creștinii se pregătesc să-L primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat – pe Pruncul Iisus Hristos, născut din Fecioara Maria în ieslea din Betleem.

Este o perioadă de curăție sufletească și trupească, de intensificare a rugăciunii și a faptelor milei, pentru a întâmpina cu inimă curată marea sărbătoare a Nașterii Domnului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Șoc la Spitalul Floreasca: Doi medici, ridicați de mascați din trafic pentru mită cerută pe holurile spitalului

Published

on

Conform informațiilor difuzate de Antena 3 CNN, scandalul corupției a izbucnit la Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca. Doi medici renumiți – un anestezist și un medic ortoped – au fost opriți în trafic ieri de echipe mixte formate din procurori și luptători mascați ai Direcției de Operațiuni Speciale. Cei doi au fost duși imediat la audieri la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Suspiciunile sunt extrem de grave: medicii ar fi cerut și primit sume importante de bani de la aparținătorii pacienților, promițând în schimb intervenții chirurgicale prioritare, tratament preferențial sau chiar succesul operațiilor. Mai multe familii au reclamat că plicurile cu bani au fost cerute și înmânate chiar pe holurile și în spațiile spitalului, în văzul altor pacienți și aparținători.

Procurorii au solicitat conducerii spitalului acces imediat la înregistrările camerelor de supraveghere video pentru a verifica exact unde și cum au avut loc presupusele tranzacții ilegale. În acest moment, cei doi medici au fost eliberați sub control judiciar, dar ancheta continuă în ritm alert. Urmează să fie stabilite cu exactitate numărul infracțiunilor de corupție, valoarea mitei și eventualii alți complici din spital.

Cazul a produs indignare în rândul pacienților și a readus în atenție problema „plicurilor” din sistemul medical românesc.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

România pierde peste 3,3 miliarde de euro pe an din comerțul cu produse agro-alimentare. Ciprian Andrei Olteanu avertizează că exportăm ieftin și importăm scump

Published

on

România produce mult, dar pierde bani pentru că exportă materie primă ieftină și importă produse procesate la prețuri mari. Mesajul vine de la Ciprian Andrei Olteanu, Președinte al Clubului Fermierilor Români, prezent la un eveniment organizat de Concordia, unde a fost prezentat un studiu Deloitte despre performanțele agro-alimentare ale țării.

Olteanu arată că România înregistrează un deficit comercial de peste 3,3 miliarde de euro doar din produse agro-alimentare. Cea mai mare problemă este la carne.

Tu vezi următoarele dezechilibre:

Porc, cel mai mare deficit, cu un grad de autoaprovizionare sub 50 la sută în ultimii ani.
Bovine, autoaprovizionare între 80 și 90 la sută, dar balanță comercială negativă.
Păsări, deficit constant de peste 50.000 de tone pe an.

Advertisement

În același timp, cerealele asigură un excedent uriaș. România are un grad de autoaprovizionare între 150 și 200 la sută anual. Media ultimului deceniu depășește 9,5 milioane de tone exportate peste nivelul importurilor.

Studiul arată clar că România stă bine la producția primară, însă valoarea adăugată rămâne scăzută. Datele confirmă tendința.
• Produsele alimentare procesate aduc un deficit de peste 2 miliarde de euro.
• Carnea și preparatele din carne rămân un minus de peste 1,4 miliarde de euro.
• Produsele zaharoase, cacao, băuturile și alte articole procesate adaugă alte sute de milioane la pierderi.

Ciprian Olteanu spune că soluția este investiția în procesare, lanț scurt și industrie alimentară, nu doar în ferme. Tu ai nevoie de fabrici în România, care păstrează valoarea adăugată în interiorul economiei.

El spune că fermierii pot readuce echilibrul în economie, dar statul și mediul privat trebuie să construiască împreună un model în care producția internă să fie transformată, nu vândută ca materie primă.

Mesajul este simplu. România poate reduce deficitul doar dacă mută accentul pe procesare și pe industria alimentară, în loc să rămână un exportator de materii prime.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading