Știri
Constantin Tudor, adevarul despre “CATACOMBELE” Călărașiului
În urmă cu câțiva ani a apărut în Revista “TAIFASURI” un articol intitulat Galeriile subpământene de la Călărași, opera unei civilizații dispărute? în care autorul, în goana după senzațional, menționa “că primele aşezări din zonă au fost clădite de o civilizaţie de mult apusă, dinaintea naşterii poporului geto-dac…” Apoi, în aceeași notă fantezistă, subtitra: Catacombele cu proprietăţi miraculoase, exploatate de Mircea cel Bătrân şi de cavalerii templieri; Experienţă nerecomandată cardiacilor; Poartă energetică spre un univers paralel; Bază de lansare pentru nave extraterestre?; Vrăjitorie şi magie în vremea lui Matei Basarab.
Constatin Tudor – fost inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi
Articolul respectiv a fost preluat și de două ziare călărășene, fapt ce a determinat ca în rândul cititorilor să apară comentarii bizare despre așa-zisele catacombe ale Călărașiului, după unii adevărate galerii seculare care legau urbea de pe Borcea cu Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare!
Foto/ Dan Lupoi
Este adevărat că la nivel național în ultimii ani s-a scris mult despre “Catacombele României”, valul de articole din multe ziare și reviste fiind declanșat de cartea lui Ionuț Vlad Musceleanu și Emil Străinu intitulată SECRETELE ROMÂNIEI SUBTERANE, lucrare în care autorii, folosind numeroase surse de informații, au ajuns la concluzia că în România există aproximativ 500 de km de construcții subterane istorice, realizate din timpuri străvechi până în zilele noastre, aici fiind incluse și buncărele lui Ceaușescu din București. Este de remarcat faptul că cei doi autori nu se hazardează în afirmații paranormale cum face, din păcate, Revista “Taifasuri” în cazul galeriilor subterane de la Călărași.
Foto/ Dan Lupoi
Și noi cunoaștem faptul că în multe localități din România există sisteme de galerii subterane construite de localnici, fie pentru a se proteja în cazul unor atacuri străine, fie pentru a-și ascunde aici bunurile în cazul rechizițiilor forțate care se practicau mai ales în evul mediu. Dar cele mai multe din aceste galerii subterane se foloseau ca simple depozite pentru bunurile perisabile.
În cazul Călărașiului, lucrurile sunt puțin mai simple, datorită specificului așezării. După cum se știe, până la emanciparea sa prin cumpărarea de teren, consfințită prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei la 24 septembrie 1852, Călărașiul s-a constituit și dezvoltat ca așezare omenească pe o moșie privată, care a aparținut mai multor proprietari și care în jurul anului 1700 a intrat în posesia Mânăstirii și Spitalului Colțea din București. În aceste condiții, localnicii, care nu erau proprietari pe terenurile pe care se stabiliseră, nu și-au permis să ridice clădiri solide și cu atât mai puțin stabilimente comerciale pe care să le doteze cu beciuri și hrube subterane. Au existat câteva asemenea cazuri până la 1852 și acestea s-au înregistrat în situația hanurilor ridicate de arendașii moșiei, hanuri care aveau și galerii subterane destinate păstrării alimentelor și băuturilor alcoolice.
Foto/ Dan Lupoi
Situația avea să se schimbe radical după anul 1852, odată cu aplicarea Planului de sitematizare a orașului, care crea străzi noi, după sistemul rectangular. În calitatea lor de proprietari pe tereneurile pe care și le cumpăraseră cu bani grei, călărășenii încep să ridice construcții solide, multe dintre ele cu spații comerciale la parter. Toate acestea erau construite din start cu pivnițe imense, hrube și guri de aerisire, unde comercianții călărășeni își țineau mărfurile. Și ca să vă convingeți, voi publica, mai jos, câteva din sutele de anunțuri inserate în gazetele locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care puteți constata și singuri care era situația de fapt a așa-ziselor catacombe călărășene.
Ar mai fi de adăugat faptul că la Călărași au mai existat și un altfel de hrube, decât cele de sub prăvăliile comercianților. Este vorba de gropile arse pe care agricultorii și mai apoi engrosiștii de cereale le-au folosit pentru păstrarea cerealelor, până la construirea magaziilor de lemn, magazii care împânziseră Călărașiul în perioada interbelică, o mică parte dintre acestea păstrându-se și astăzi. Iată ce scria în anul 1856 doctorul america James Oscar Noyes, care vizitase Călărașiul în anul 1854: “În timp ce hoinăream prin oraș, era aproape să cad într-o groapă din pământ ce nu era păzită, pe care, la început, am crezut-o a fi un puț, dar am descoperit că era intrarea într-o imensă sală subterană folosită ca depozit pentru grâne. Hambare ca acesta sunt obișnuite în Țara Românească, ba chiar peste tot în răsărit.”
Acesta este adevărul istoric despre CATACOMBELE CĂLĂRAȘIULUI. Povestea științifico-fantastică a început pe la sfărșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 atunci când, demolându-se clădirile de pe fostul Lipscani al Călărașilor(str. Sf. Nicolae) au apărut pivnițele și hrubele de sub fostele hanuri, prăvălii și bodegi călărășene. Vă invit și pe voi, cititorii mei, să vedeți câteva dintre fotografiile realizate atunci, fotografii care se află în Colecția Muzeului Dunării de Jos din Călărași și care mi-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de arheologul Valentin Parnic, managerul muzeului, căruia îi mulțumesc și pe această cale.
sursa: costeltudor.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Săptămână cu vibrație destul de clarificatoare pentru toți – începutul de an își arată deja dinții și ne arată unde stăm cu adevărat. Mult succes!
Berbec (21 martie – 20 aprilie) Începi anul cu o poftă mare de acțiune, dar fii atent la impulsivitate mai ales luni și marți. După 5 ianuarie se deschid uși neașteptate în zona profesională sau financiară. Ascultă-ți intuiția.
Taur (21 aprilie – 20 mai) Săptămână lentă, dar extrem de productivă dacă îți organizezi prioritățile. Relațiile de cuplu cer mai multă tandrețe, iar cei singuri pot întâlni pe cineva interesant în medii aparent banale.
Gemeni (21 mai – 21 iunie) Mintea îți este extrem de ascuțită. Poți rezolva probleme vechi în doar câteva zile. Atenție la comunicare: cuvintele tale au greutate dublă acum. Evită să promiți mai mult decât poți.
Rac (22 iunie – 22 iulie) Emoțiile sunt mari, dar și capacitatea de regenerare. 4–6 ianuarie e excelent pentru clarificări în familie și pentru a pune punct unor situații care te țineau pe loc de mult timp.
Leu (23 iulie – 22 august) Energia îți revine spectaculos după 5 ianuarie. E săptămâna în care îți poți recăpăta strălucirea în ochii celorlalți. Atenție însă la orgoliu în cuplu – mândria poate costa scump.
Fecioară (23 august – 22 septembrie) Săptămână excelentă pentru ordine, planuri și sănătate. Dacă ai amânat analize sau consultații, acum e momentul ideal. Mintea ta analitică strălucește mai ales miercuri–vineri.
Balanță (23 septembrie – 22 octombrie) Relațiile sunt în prim-plan. Unii primesc declarații importante, alții clarifică definitiv situații neclare. 7–8 ianuarie aduce o energie foarte armonioasă în cuplu.
Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie) Putere personală mare. Săptămâna aceasta simți că recuperezi controlul în domenii în care te-ai simțit blocat. Atenție la secrete – ale tale sau ale altora. Ce iese la iveală acum poate schimba direcții.
Săgetător (22 noiembrie – 21 decembrie) Optimism și chef de viață la cote înalte. Ideal pentru călătorii scurte, cursuri noi sau inițiative creative. După 6 ianuarie apar și șanse financiare neașteptate.
Capricorn (22 decembrie – 20 ianuarie) Ești în elementul tău: disciplină, ambiție, rezultate. Săptămâna aceasta se pun bazele unor proiecte pe termen lung. Nu te lăsa distras de bârfe sau de invidii mărunte.
Vărsător (21 ianuarie – 18 februarie) Idei geniale și conexiuni neașteptate. E una dintre cele mai inspirate săptămâni din primul trimestru. Atenție doar la tendința de a te răzleți prea mult – alege 1-2 direcții și mergi pe ele.
Pești (19 februarie – 20 martie) Intuiția îți funcționează la maxim. 3–7 ianuarie e perioadă excelentă pentru decizii legate de suflet, relații profunde sau proiecte artistice. Ascultă-ți visele și semnele subtile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
2026 – Anul cu cele mai lungi minivacanțe! 17 zile libere legale și 5 super-șanse de weekend prelungit
Anul 2026 începe în forță pentru români: luna ianuarie aduce cele mai multe zile libere legale din întreg anul – nu mai puțin de cinci! Pe parcursul întregului an sunt stabilite 17 zile libere legale, dintre care 12 cad în timpul săptămânii (de luni până vineri), oferind astfel numeroase ocazii perfecte de minivacanțe.
Din păcate, 5 dintre aceste sărbători legale aterizează sâmbăta sau duminica, așa că nu aduc zile suplimentare de odihnă pentru majoritatea angajaților.
Calendarul complet al zilelor libere legale în 2026:
- 1 ianuarie (joi) – Anul Nou
- 2 ianuarie (vineri) – a doua zi după Anul Nou → Super start! Patru zile consecutive libere (joi–duminică), după ce ultima zi lucrătoare din 2025 este miercuri, 31 decembrie.
- 6 ianuarie (marți) – Boboteaza
- 7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan
- 24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române (pică în weekend – fără zi liberă în plus)
- 10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
- 13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște (Paștele ortodox 2026: 12 aprilie – duminică)
- 1 mai (vineri) – Ziua Muncii
- 1 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii + Ziua Copilului (31 mai – duminică: Rusaliile)
- 15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului (weekend – fără beneficiu suplimentar)
- 30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei
- 1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României
- 25 decembrie (vineri) – Crăciunul
- 26 decembrie (sâmbătă) – a doua zi de Crăciun
Concluzie: 2026 este un an excelent pentru minivacanțe! Cele mai atractive perioade vor fi: început de ianuarie (4 zile libere), Paștele, 1 Mai, Rusalii + 1 Iunie și podul de Sfântul Andrei – 1 Decembrie. Planifică din timp și bucură-te de mai mult timp liber alături de cei dragi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Un final de carieră aplaudat în picioare la ISU Călărași. Dispecerul Laurențiu Sebastian Ghioca s-a retras la pensie
Un moment cu puternică încărcătură emoțională a avut loc marți, 30 decembrie 2025, la sediul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei”, unde plutonierul adjutant șef Ghioca Laurențiu Sebastian, dispecer al unității, a încheiat oficial cariera militară și a trecut în rezervă.
Ceremonia s-a desfășurat în sala de conferințe a inspectoratului, într-o atmosferă de respect, recunoștință și nostalgie. După o activitate îndelungată în Dispeceratul ISU Călărași, colegii l-au condus pe „Sebi”, așa cum este cunoscut în unitate, cu aplauze și mesaje de apreciere pentru anii dedicați misiunilor de salvare.
De-a lungul carierei sale, plutonierul adjutant șef Ghioca Laurențiu Sebastian a fost o verigă cheie în coordonarea intervențiilor operative, sprijinind zilnic echipajele aflate în prima linie și contribuind direct la salvarea de vieți și bunuri.
Inspectorul-șef al ISU Călărași, Păduraru Adrian Iulian, i-a adresat felicitări pentru profesionalismul și loialitatea demonstrate de-a lungul anilor, urându-i sănătate, liniște și o pensie îndelungată. Totodată, acesta i-a transmis că ușa pompierilor îi va rămâne mereu deschisă, iar reîntoarcerea ca vizitator va fi oricând binevenită.
Dincolo de activitatea profesională, Laurențiu Sebastian Ghioca s-a remarcat și prin implicarea în viața comunității, participând constant la activități sportive și acțiuni caritabile dedicate copiilor din medii vulnerabile, fiind apreciat ca un veritabil ambasador al faptelor bune.
La final de drum profesional, colegii din cadrul ISU „Barbu Știrbei” Călărași i-au transmis proaspătului pensionar urări de sănătate, liniște și bucurie alături de cei dragi, după o carieră construită sub semnul datoriei și onoarei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Strigăt de ajutor pentru un polițist din Călărași: are nevoie urgentă de tratament în străinătate
Guvernul taie finanțarea medicilor de familie! Din 2026, banii vin doar dacă diagnostichezi boli – listele de pacienți nu mai contează!
Cum supraviețuiesc hanții în infernul înghețat al Siberiei de Nord
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
