Știri
Constantin Tudor, adevarul despre “CATACOMBELE” Călărașiului
În urmă cu câțiva ani a apărut în Revista “TAIFASURI” un articol intitulat Galeriile subpământene de la Călărași, opera unei civilizații dispărute? în care autorul, în goana după senzațional, menționa “că primele aşezări din zonă au fost clădite de o civilizaţie de mult apusă, dinaintea naşterii poporului geto-dac…” Apoi, în aceeași notă fantezistă, subtitra: Catacombele cu proprietăţi miraculoase, exploatate de Mircea cel Bătrân şi de cavalerii templieri; Experienţă nerecomandată cardiacilor; Poartă energetică spre un univers paralel; Bază de lansare pentru nave extraterestre?; Vrăjitorie şi magie în vremea lui Matei Basarab.
Constatin Tudor – fost inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi
Articolul respectiv a fost preluat și de două ziare călărășene, fapt ce a determinat ca în rândul cititorilor să apară comentarii bizare despre așa-zisele catacombe ale Călărașiului, după unii adevărate galerii seculare care legau urbea de pe Borcea cu Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare!
Foto/ Dan Lupoi
Este adevărat că la nivel național în ultimii ani s-a scris mult despre “Catacombele României”, valul de articole din multe ziare și reviste fiind declanșat de cartea lui Ionuț Vlad Musceleanu și Emil Străinu intitulată SECRETELE ROMÂNIEI SUBTERANE, lucrare în care autorii, folosind numeroase surse de informații, au ajuns la concluzia că în România există aproximativ 500 de km de construcții subterane istorice, realizate din timpuri străvechi până în zilele noastre, aici fiind incluse și buncărele lui Ceaușescu din București. Este de remarcat faptul că cei doi autori nu se hazardează în afirmații paranormale cum face, din păcate, Revista “Taifasuri” în cazul galeriilor subterane de la Călărași.
Foto/ Dan Lupoi
Și noi cunoaștem faptul că în multe localități din România există sisteme de galerii subterane construite de localnici, fie pentru a se proteja în cazul unor atacuri străine, fie pentru a-și ascunde aici bunurile în cazul rechizițiilor forțate care se practicau mai ales în evul mediu. Dar cele mai multe din aceste galerii subterane se foloseau ca simple depozite pentru bunurile perisabile.
În cazul Călărașiului, lucrurile sunt puțin mai simple, datorită specificului așezării. După cum se știe, până la emanciparea sa prin cumpărarea de teren, consfințită prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei la 24 septembrie 1852, Călărașiul s-a constituit și dezvoltat ca așezare omenească pe o moșie privată, care a aparținut mai multor proprietari și care în jurul anului 1700 a intrat în posesia Mânăstirii și Spitalului Colțea din București. În aceste condiții, localnicii, care nu erau proprietari pe terenurile pe care se stabiliseră, nu și-au permis să ridice clădiri solide și cu atât mai puțin stabilimente comerciale pe care să le doteze cu beciuri și hrube subterane. Au existat câteva asemenea cazuri până la 1852 și acestea s-au înregistrat în situația hanurilor ridicate de arendașii moșiei, hanuri care aveau și galerii subterane destinate păstrării alimentelor și băuturilor alcoolice.
Foto/ Dan Lupoi
Situația avea să se schimbe radical după anul 1852, odată cu aplicarea Planului de sitematizare a orașului, care crea străzi noi, după sistemul rectangular. În calitatea lor de proprietari pe tereneurile pe care și le cumpăraseră cu bani grei, călărășenii încep să ridice construcții solide, multe dintre ele cu spații comerciale la parter. Toate acestea erau construite din start cu pivnițe imense, hrube și guri de aerisire, unde comercianții călărășeni își țineau mărfurile. Și ca să vă convingeți, voi publica, mai jos, câteva din sutele de anunțuri inserate în gazetele locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care puteți constata și singuri care era situația de fapt a așa-ziselor catacombe călărășene.
Ar mai fi de adăugat faptul că la Călărași au mai existat și un altfel de hrube, decât cele de sub prăvăliile comercianților. Este vorba de gropile arse pe care agricultorii și mai apoi engrosiștii de cereale le-au folosit pentru păstrarea cerealelor, până la construirea magaziilor de lemn, magazii care împânziseră Călărașiul în perioada interbelică, o mică parte dintre acestea păstrându-se și astăzi. Iată ce scria în anul 1856 doctorul america James Oscar Noyes, care vizitase Călărașiul în anul 1854: “În timp ce hoinăream prin oraș, era aproape să cad într-o groapă din pământ ce nu era păzită, pe care, la început, am crezut-o a fi un puț, dar am descoperit că era intrarea într-o imensă sală subterană folosită ca depozit pentru grâne. Hambare ca acesta sunt obișnuite în Țara Românească, ba chiar peste tot în răsărit.”
Acesta este adevărul istoric despre CATACOMBELE CĂLĂRAȘIULUI. Povestea științifico-fantastică a început pe la sfărșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 atunci când, demolându-se clădirile de pe fostul Lipscani al Călărașilor(str. Sf. Nicolae) au apărut pivnițele și hrubele de sub fostele hanuri, prăvălii și bodegi călărășene. Vă invit și pe voi, cititorii mei, să vedeți câteva dintre fotografiile realizate atunci, fotografii care se află în Colecția Muzeului Dunării de Jos din Călărași și care mi-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de arheologul Valentin Parnic, managerul muzeului, căruia îi mulțumesc și pe această cale.
sursa: costeltudor.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deși nu este încă suficient de cunoscut, ceaiul de armurariu merită o atenție deosebită, mai ales pentru cei care doresc să își protejeze și să își refacă sănătatea ficatului. Această plantă medicinală, adesea numită „salvatorul ficatului”, a fost folosită de generații întregi în tratarea afecțiunilor hepatice și ale vezicii biliare, datorită proprietăților sale remarcabile de regenerare și detoxifiere.
Istoria folosirii armurariului ca remediu terapeutic începe încă din antichitate. În Grecia antică, el era administrat ca antidot împotriva mușcăturilor de șarpe, dar în timp s-a descoperit că adevărata lui putere constă în capacitatea de a sprijini și vindeca ficatul – un organ esențial pentru detoxifierea organismului.
Cheia eficienței armurariului stă în conținutul său bogat în silimarină, un compus bioactiv cu efect antioxidant puternic. Silimarina protejează celulele hepatice de agresiunile toxinelor, reduce inflamația și previne depunerea excesivă de grăsimi în ficat – un fenomen comun în cazul ficatului gras. Totodată, planta stimulează secreția bilei, ajutând la o digestie mai eficientă și la eliminarea substanțelor nocive din organism.
Cum se prepară corect ceaiul de armurariu?
Pentru o infuzie eficientă, ai nevoie de:
- 1 linguriță de semințe măcinate de armurariu (aproximativ 5 g)
- 250 ml apă clocotită
Adaugă semințele în apa care tocmai a început să clocotească, acoperă vasul și lasă la infuzat timp de 10 minute. Apoi strecoară bine și consumă o singură cană pe zi, de preferință dimineața, înainte de micul dejun sau la o oră după masă. Pentru rezultate vizibile, se recomandă un tratament de trei săptămâni consecutive, urmat de o pauză de cel puțin o săptămână.
Ceaiul de armurariu nu înlocuiește tratamentul medical prescris, dar poate fi un sprijin valoros în îngrijirea naturală a ficatului – în special pentru persoanele expuse la factori de risc precum alimentația dezechilibrată, consumul moderat de alcool sau expunerea la substanțe chimice.
Oferă ficatului tău șansa de a se regenera – natura îți pune la dispoziție un adevărat elixir de sănătate, sub forma modestului, dar puternicului armurariu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria Comunei Grădiștea anunță organizarea manifestărilor dedicate Bobotezei, marți, 6 ianuarie 2026, un eveniment care îmbină tradiția religioasă cu spiritul comunitar și respectul pentru obiceiurile locale.
Ziua va începe la sediul fermei Piscicola Prod Com din Rasa, unde, începând cu ora 11:30, va avea loc sfințirea apei și aruncarea Crucii, moment așteptat în fiecare an de credincioșii din comună.
Tot marți, de la ora 13:00, pe islazul comunal din zona podului „La Gili”, în satul Rașa, este programat concursul cabalin, cu probe de frumusețe și viteză, o competiție devenită deja tradiție, menită să pună în valoare caii și priceperea crescătorilor locali.
Organizatorii au transmis și câteva precizări importante:
- caii înscriși în concurs trebuie să figureze în registrul agricol al comunei Grădiștea;
- participanții la recuperarea Crucii trebuie să fie cetățeni ai comunei;
- cei care participă la concursuri vor completa, între orele 11:30 – 12:00, o declarație pe propria răspundere, pe baza actului de identitate, la locul desfășurării manifestării.
Primarul Vasile Matei îi invită pe toți locuitorii să ia parte la eveniment și să păstreze vii tradițiile care dau identitate comunității din Grădiștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ilie Bolojan, Premierul României, a declarat recent în direct la Digi24, că vârsta de pensionare în toate domeniile trebuie să crească, pe fondul contribuțiilor mari de buget în sistemul de pensii, dar și a inechităților sociale. Acesta s-a referit la domenii precum Justiție sau Interne, acolo unde vârstele de pensionare sunt mai mici.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a dat ca exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că acesta ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”.
„ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul.
Bolojan a invocat ca motive echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria Municipiului Călărași anunță startul plății taxelor și impozitelor locale pentru anul 2026
Sommarøy – insula unde timpul a fost dat afară din sat
Recomandare de carte – „Acces interzis” – de Karen Cleveland
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
