Știri
Constantin Tudor, adevarul despre “CATACOMBELE” Călărașiului
În urmă cu câțiva ani a apărut în Revista “TAIFASURI” un articol intitulat Galeriile subpământene de la Călărași, opera unei civilizații dispărute? în care autorul, în goana după senzațional, menționa “că primele aşezări din zonă au fost clădite de o civilizaţie de mult apusă, dinaintea naşterii poporului geto-dac…” Apoi, în aceeași notă fantezistă, subtitra: Catacombele cu proprietăţi miraculoase, exploatate de Mircea cel Bătrân şi de cavalerii templieri; Experienţă nerecomandată cardiacilor; Poartă energetică spre un univers paralel; Bază de lansare pentru nave extraterestre?; Vrăjitorie şi magie în vremea lui Matei Basarab.
Constatin Tudor – fost inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi
Articolul respectiv a fost preluat și de două ziare călărășene, fapt ce a determinat ca în rândul cititorilor să apară comentarii bizare despre așa-zisele catacombe ale Călărașiului, după unii adevărate galerii seculare care legau urbea de pe Borcea cu Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare!
Foto/ Dan Lupoi
Este adevărat că la nivel național în ultimii ani s-a scris mult despre “Catacombele României”, valul de articole din multe ziare și reviste fiind declanșat de cartea lui Ionuț Vlad Musceleanu și Emil Străinu intitulată SECRETELE ROMÂNIEI SUBTERANE, lucrare în care autorii, folosind numeroase surse de informații, au ajuns la concluzia că în România există aproximativ 500 de km de construcții subterane istorice, realizate din timpuri străvechi până în zilele noastre, aici fiind incluse și buncărele lui Ceaușescu din București. Este de remarcat faptul că cei doi autori nu se hazardează în afirmații paranormale cum face, din păcate, Revista “Taifasuri” în cazul galeriilor subterane de la Călărași.
Foto/ Dan Lupoi
Și noi cunoaștem faptul că în multe localități din România există sisteme de galerii subterane construite de localnici, fie pentru a se proteja în cazul unor atacuri străine, fie pentru a-și ascunde aici bunurile în cazul rechizițiilor forțate care se practicau mai ales în evul mediu. Dar cele mai multe din aceste galerii subterane se foloseau ca simple depozite pentru bunurile perisabile.
În cazul Călărașiului, lucrurile sunt puțin mai simple, datorită specificului așezării. După cum se știe, până la emanciparea sa prin cumpărarea de teren, consfințită prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei la 24 septembrie 1852, Călărașiul s-a constituit și dezvoltat ca așezare omenească pe o moșie privată, care a aparținut mai multor proprietari și care în jurul anului 1700 a intrat în posesia Mânăstirii și Spitalului Colțea din București. În aceste condiții, localnicii, care nu erau proprietari pe terenurile pe care se stabiliseră, nu și-au permis să ridice clădiri solide și cu atât mai puțin stabilimente comerciale pe care să le doteze cu beciuri și hrube subterane. Au existat câteva asemenea cazuri până la 1852 și acestea s-au înregistrat în situația hanurilor ridicate de arendașii moșiei, hanuri care aveau și galerii subterane destinate păstrării alimentelor și băuturilor alcoolice.
Foto/ Dan Lupoi
Situația avea să se schimbe radical după anul 1852, odată cu aplicarea Planului de sitematizare a orașului, care crea străzi noi, după sistemul rectangular. În calitatea lor de proprietari pe tereneurile pe care și le cumpăraseră cu bani grei, călărășenii încep să ridice construcții solide, multe dintre ele cu spații comerciale la parter. Toate acestea erau construite din start cu pivnițe imense, hrube și guri de aerisire, unde comercianții călărășeni își țineau mărfurile. Și ca să vă convingeți, voi publica, mai jos, câteva din sutele de anunțuri inserate în gazetele locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care puteți constata și singuri care era situația de fapt a așa-ziselor catacombe călărășene.
Ar mai fi de adăugat faptul că la Călărași au mai existat și un altfel de hrube, decât cele de sub prăvăliile comercianților. Este vorba de gropile arse pe care agricultorii și mai apoi engrosiștii de cereale le-au folosit pentru păstrarea cerealelor, până la construirea magaziilor de lemn, magazii care împânziseră Călărașiul în perioada interbelică, o mică parte dintre acestea păstrându-se și astăzi. Iată ce scria în anul 1856 doctorul america James Oscar Noyes, care vizitase Călărașiul în anul 1854: “În timp ce hoinăream prin oraș, era aproape să cad într-o groapă din pământ ce nu era păzită, pe care, la început, am crezut-o a fi un puț, dar am descoperit că era intrarea într-o imensă sală subterană folosită ca depozit pentru grâne. Hambare ca acesta sunt obișnuite în Țara Românească, ba chiar peste tot în răsărit.”
Acesta este adevărul istoric despre CATACOMBELE CĂLĂRAȘIULUI. Povestea științifico-fantastică a început pe la sfărșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 atunci când, demolându-se clădirile de pe fostul Lipscani al Călărașilor(str. Sf. Nicolae) au apărut pivnițele și hrubele de sub fostele hanuri, prăvălii și bodegi călărășene. Vă invit și pe voi, cititorii mei, să vedeți câteva dintre fotografiile realizate atunci, fotografii care se află în Colecția Muzeului Dunării de Jos din Călărași și care mi-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de arheologul Valentin Parnic, managerul muzeului, căruia îi mulțumesc și pe această cale.
sursa: costeltudor.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Un final de carieră aplaudat în picioare la ISU Călărași. Dispecerul Laurențiu Sebastian Ghioca s-a retras la pensie
Un moment cu puternică încărcătură emoțională a avut loc marți, 30 decembrie 2025, la sediul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei”, unde plutonierul adjutant șef Ghioca Laurențiu Sebastian, dispecer al unității, a încheiat oficial cariera militară și a trecut în rezervă.
Ceremonia s-a desfășurat în sala de conferințe a inspectoratului, într-o atmosferă de respect, recunoștință și nostalgie. După o activitate îndelungată în Dispeceratul ISU Călărași, colegii l-au condus pe „Sebi”, așa cum este cunoscut în unitate, cu aplauze și mesaje de apreciere pentru anii dedicați misiunilor de salvare.
De-a lungul carierei sale, plutonierul adjutant șef Ghioca Laurențiu Sebastian a fost o verigă cheie în coordonarea intervențiilor operative, sprijinind zilnic echipajele aflate în prima linie și contribuind direct la salvarea de vieți și bunuri.
Inspectorul-șef al ISU Călărași, Păduraru Adrian Iulian, i-a adresat felicitări pentru profesionalismul și loialitatea demonstrate de-a lungul anilor, urându-i sănătate, liniște și o pensie îndelungată. Totodată, acesta i-a transmis că ușa pompierilor îi va rămâne mereu deschisă, iar reîntoarcerea ca vizitator va fi oricând binevenită.
Dincolo de activitatea profesională, Laurențiu Sebastian Ghioca s-a remarcat și prin implicarea în viața comunității, participând constant la activități sportive și acțiuni caritabile dedicate copiilor din medii vulnerabile, fiind apreciat ca un veritabil ambasador al faptelor bune.
La final de drum profesional, colegii din cadrul ISU „Barbu Știrbei” Călărași i-au transmis proaspătului pensionar urări de sănătate, liniște și bucurie alături de cei dragi, după o carieră construită sub semnul datoriei și onoarei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Finalul de an aduce un mesaj cald și optimist din partea Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu, care a transmis public mulțumiri cititorilor, colaboratorilor și tuturor celor care au trecut pragul instituției în 2025.
Reprezentanții bibliotecii vorbesc despre un an plin de întâlniri, idei, ateliere, activități culturale, proiecte de film, vizite și momente de descoperire, subliniind că biblioteca a devenit un spațiu viu, al bucuriei de a fi împreună și al pasiunii pentru lectură.
„La cumpăna dintre ani, gândurile noastre se îndreaptă către toți cei care, într-un fel sau altul, au făcut parte din viața bibliotecii”, este mesajul transmis comunității. Pentru iubitorii de carte, instituția își exprimă dorința ca noul an să aducă volume memorabile, autori care pun pe gânduri și povești care rămân în suflet.
Privind spre 2026, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își propune să rămână „o a doua casă” pentru cititori, un loc al curiozității, inspirației și eleganței cuvintelor. Totodată, conducerea instituției mulțumește partenerilor și colaboratorilor pentru implicare și își exprimă dorința de a continua împreună proiectele culturale și educaționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Județul Călărași a înregistrat în luna octombrie 2025 o evoluție economică mixtă, cu creșteri consistente în industrie, dar și cu scăderi vizibile în turism și un spor natural negativ, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Călărași.
Industrie în creștere accelerată
Producția industrială realizată în luna octombrie 2025 a crescut cu 19,8% față de luna precedentă și cu 11,2% comparativ cu octombrie 2024. Pe primele zece luni ale anului, industria județului a consemnat un avans de 2,1% față de perioada similară a anului trecut.
Industria prelucrătoare domină clar structura producției, cu o pondere de 99,9%, cele mai importante contribuții venind din fabricarea produselor chimice, a substanțelor și produselor din materiale plastice, precum și din industria alimentară.
Salarii peste media din 2024
Câștigul salarial mediu brut în județ a ajuns la 7.482 lei, iar cel net la 4.473 lei, în ușoară creștere față de luna septembrie, dar sub nivelul din octombrie 2024. Cele mai mari salarii s-au înregistrat în servicii, iar cele mai mici în agricultură.
Șomajul, ușor în creștere
La finalul lunii octombrie 2025, în evidențele AJOFM Călărași figurau 4.374 de șomeri, cu 155 mai mulți decât în septembrie. Rata șomajului a ajuns la 5,6%, peste media lunii precedente. Aproape 91% dintre șomeri provin din rândul persoanelor cu studii primare, gimnaziale sau profesionale.
Turismul, pe un trend descendent
Sectorul turistic rămâne unul vulnerabil. Indicele de utilizare netă a capacităților de cazare a fost de doar 16,4%, în scădere atât față de luna anterioară, cât și față de octombrie 2024. Numărul sosirilor turiștilor a scăzut cu peste 43% comparativ cu septembrie, iar numărul înnoptărilor cu aproape 23% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Demografie: spor natural negativ
Datele demografice indică o situație îngrijorătoare. În luna octombrie s-au înregistrat 191 de nașteri, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 321, rezultând un spor natural negativ de -130 persoane. Mortalitatea generală a crescut, iar numărul divorțurilor a fost mai mare decât în luna similară din 2024.
Comerț exterior: exporturile cresc
Exporturile județului au totalizat 47,3 milioane euro, iar importurile 42,5 milioane euro, rezultând un sold pozitiv al balanței comerciale de +4,8 milioane euro. Principalii parteneri externi la export au fost Italia, Germania și Olanda.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cum să scapi de mahmureală în cel mai rapid și eficient mod
Grosbeakul cu cap negru – Cântărețul colorat al pădurilor americane
Recomandare de carte -„Rețeaua Păianjen” – de Brian Klein
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
