Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 19°C | Anul XI Nr. 537

Știri

Constantin Tudor, adevarul despre “CATACOMBELE” Călărașiului

Published

on

În urmă cu câțiva ani a apărut în Revista “TAIFASURI” un articol intitulat Galeriile subpământene de la Călărași, opera unei civilizații dispărute? în care autorul, în goana după senzațional, menționa “că primele aşezări din zonă au fost clădite de o civilizaţie de mult apusă, dinaintea naşterii poporului geto-dac…” Apoi, în aceeași notă fantezistă, subtitra: Catacombele cu proprietăţi miraculoase, exploatate de Mircea cel Bătrân şi de cavalerii templieri; Experienţă nerecomandată cardiacilor; Poartă energetică spre un univers paralel; Bază de lansare pentru nave extraterestre?; Vrăjitorie şi magie în vremea lui Matei Basarab.

Constatin Tudor – fost inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi

Articolul respectiv a fost preluat și de două ziare călărășene, fapt ce a determinat ca în rândul cititorilor să apară comentarii bizare despre așa-zisele catacombe ale Călărașiului, după unii adevărate galerii seculare care legau urbea de pe Borcea cu Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare!

Foto/ Dan Lupoi

Este adevărat că la nivel național în ultimii ani s-a scris mult despre “Catacombele României”, valul de articole din multe ziare și reviste fiind declanșat de cartea lui Ionuț Vlad Musceleanu și Emil Străinu intitulată SECRETELE ROMÂNIEI SUBTERANE, lucrare în care autorii, folosind numeroase surse de informații, au ajuns la concluzia că în România există aproximativ 500 de km de construcții subterane istorice, realizate din timpuri străvechi până în zilele noastre, aici fiind incluse și buncărele lui Ceaușescu din București. Este de remarcat faptul că cei doi autori nu se hazardează în afirmații paranormale cum face, din păcate, Revista “Taifasuri” în cazul galeriilor subterane de la Călărași.

Foto/ Dan Lupoi

Și noi cunoaștem faptul că în multe localități din România există sisteme de galerii subterane construite de localnici, fie pentru a se proteja în cazul unor atacuri străine, fie pentru a-și ascunde aici bunurile în cazul rechizițiilor forțate care se practicau mai ales în evul mediu. Dar cele mai multe din aceste galerii subterane se foloseau ca simple depozite pentru bunurile perisabile.

În cazul Călărașiului, lucrurile sunt puțin mai simple, datorită specificului așezării. După cum se știe, până la emanciparea sa prin cumpărarea de teren, consfințită prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei la 24 septembrie 1852, Călărașiul s-a constituit și dezvoltat ca așezare omenească pe o moșie privată, care a aparținut mai multor proprietari și care în jurul anului 1700 a intrat în posesia Mânăstirii și Spitalului Colțea din București. În aceste condiții, localnicii, care nu erau proprietari pe terenurile pe care se stabiliseră, nu și-au permis să ridice clădiri solide și cu atât mai puțin stabilimente comerciale pe care să le doteze cu beciuri și hrube subterane. Au existat câteva asemenea cazuri până la 1852 și acestea s-au înregistrat în situația hanurilor ridicate de arendașii moșiei, hanuri care aveau și galerii subterane destinate păstrării alimentelor și băuturilor alcoolice.

Foto/ Dan Lupoi

Foto/ Dan Lupoi

Situația avea să se schimbe radical după anul 1852, odată cu aplicarea Planului de sitematizare a orașului, care crea străzi noi, după sistemul rectangular. În calitatea lor de proprietari pe tereneurile pe care și le cumpăraseră cu bani grei, călărășenii încep să ridice construcții solide, multe dintre ele cu spații comerciale la parter. Toate acestea erau construite din start cu pivnițe imense, hrube și guri de aerisire, unde comercianții călărășeni își țineau mărfurile. Și ca să vă convingeți, voi publica, mai jos, câteva din sutele de anunțuri inserate în gazetele locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care puteți constata și singuri care era situația de fapt a așa-ziselor catacombe călărășene.

Ar mai fi de adăugat faptul că la Călărași au mai existat și un altfel de hrube, decât cele de sub prăvăliile comercianților. Este vorba de gropile arse pe care agricultorii și mai apoi engrosiștii de cereale le-au folosit pentru păstrarea cerealelor, până la construirea magaziilor de lemn, magazii care împânziseră Călărașiul în perioada interbelică, o mică parte dintre acestea păstrându-se și astăzi. Iată ce scria în anul 1856 doctorul america James Oscar Noyes, care vizitase Călărașiul în anul 1854: În timp ce hoinăream prin oraș, era aproape să cad într-o groapă din pământ ce nu era păzită, pe care, la început, am crezut-o a fi un puț,  dar am descoperit că era intrarea într-o imensă sală subterană folosită ca depozit pentru grâne. Hambare ca acesta sunt obișnuite în Țara Românească, ba chiar peste tot în răsărit.”

Acesta este adevărul istoric despre CATACOMBELE CĂLĂRAȘIULUI. Povestea științifico-fantastică a început pe la sfărșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 atunci când, demolându-se  clădirile de pe fostul Lipscani al Călărașilor(str. Sf. Nicolae) au apărut pivnițele și hrubele de sub fostele hanuri, prăvălii și bodegi călărășene. Vă invit și pe voi, cititorii mei, să vedeți câteva dintre fotografiile realizate atunci, fotografii care se află în Colecția Muzeului Dunării de Jos din Călărași și care mi-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de arheologul Valentin Parnic, managerul muzeului, căruia îi mulțumesc și pe această cale.

Advertisement

sursa: costeltudor.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

COMUNICAT DE PRESĂ – ECOAQUA S.A. DIN 21.11.2025

Published

on

COMUNICAT DE PRESĂ

DIN 21.11.2025

Având în vedere discuțiile apărute recent în spațiul public, vă prezint în mod deschis și responsabil concluziile raportului de inspecție economico-financiară desfășurat pentru perioada 2022–2024, precum și măsurile ferme pe care le-am dispus imediat după primirea acestuia. Totodată, în cadrul societății s-a demarat o anchetă pentru a verifica dacă pozele apărute în spațiul public au fost transmise de către personalul Ecoaqua S.A.

În primul rând, vreau să subliniez faptul că serviciul public de apă și canalizare nu a fost și nu este afectat în niciun fel. Toate deficiențele identificate de inspectorii economico-financiari vizează modul în care au fost gestionate anumite aspecte administrative, financiare și contabile în anii anteriori.

Advertisement

Raportul ANAF descrie, cheltuieli nejustificate, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor companiei, abateri de la procedurile interne și o gestionare deficitară a resurselor publice. Deși aceste fapte nu aparțin actualei conduceri, ele afectează imaginea instituției și încrederea oamenilor, iar acest lucru este inacceptabil.

În urma verificării efectuate s-au constatat următoarele deficiențe:

  • „Înregistrarea de cheltuieli privind chiria și alte cheltuieli locative pentru un aprtament închiriat de la societatea La Vasile PCV S.R.L. din jud. Călărași, pentru care nu a justificat necesitatea efectuării acesteia. ”

Necesitatea încheierii acestui contract, conform referatului nr. 2597/25.05.2023 întocmit de angajatul departamentului Relații Clienții Mass-Media, aprobat de directorul general al societății, a fost „asigurarea condițiilor conform contractului încheiat cu Brian Pike”.

Deasemenea, în perioada de derulare a contractului, 01.06.2023 – 31.05.2024, nu au fost prezentate documente justificative din care să reiasă cine a fost cazat în apartamentul închiriat de la societatea La Vasile PCV S.R.L. Călărași.

 

  • „Înregistrarea nejustificată pe cheltuieli a sumei de 1.400 lei reprezentând taxa de participare a unui salariat la programul postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă „Managementul insituțiilor publice” efectuat la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, pentru care nu a prezentat un document care să ateste finalizarea programului. ”

Societatea Ecoaqua S.A. a încheiat cu Universitatea „Dunărea de Jos” contractul nr. 418/ 05.04.2023, pentru participarea dnei. Dinu Mariana la programul postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă „Managementul insituțiilor publice”.

 

Advertisement
  • „Majorarea nejustificată a cheltuielilor de protocol, cu suma totală de 178.328,41 lei pentru care nu a fost justificată necesitatea efectuării acestora și care în anii 2023 și 2024 au depășit nivelul aprobat prin bugetele anuale. ”

Sumele reprezentând valoare mese servite, cazare, flori, etc, pentru care nu a fost justificată necesitatea efectuării acestora.

 

  • „Înregistrarea în perioada 2022-2024, de cheltuieli pentru care nu a făcut dovada necesității și realității prestării acestora în sumă de 449.719,03 lei. ”

 

  • „Acordarea în mod nelegal în perioada 2023-2024, a unui număr de 81 de burse private în sumă totală de 516,000 lei în baza prevederilor Legii nr. 376/2024 privind bursele private, cu modificările ulterioare. ”

 

  • „Înregistrarea în mod nelegal în perioada 2023-2024, a unor cheltuieli în sumă totală de 836.633,22 lei, din care 332.687,01 lei în anul 2023 și 503.946,21 lei în anul 2024, pentru organizarea de tabere și evenimente sportive care nu au legătură cu obiectul de activitate al operatorului economic.”

» proiectul „Prima tabără”

» competiția sportivă „Călărași Cup”

» eveniment „Jocurile de vară Ecoaqua”

 

În concuzie, raportul ANAF evidențiază un management defectuos în anii 2021–2024 și un nivel ridicat de abateri de la disciplina financiară. Perioada analizată reprezintă un ciclu administrativ care trebuie tratat distinct de etapa actuală de reformă începută în 2025.

Advertisement

În urma analizării raportului emis de ANAF, rezultă că măsura dispusă este recuperarea prejudiciului în cuantum de 6.503.162,63 lei (echivalentul a 1.278.137 euro) de la persoanele identificate ca fiind responsabile de producerea acestuia.

Purtător de cuvânt al Ecoaqua S.A.,

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Breaking News

EXPLOZIE LA ECOAQUA! CONTROLUL ANAF A DESCOPERIT PESTE 1,3 MILIOANE DE EURO „ARUNCAȚI ÎN AER”! MARIUS SBÂRCEA DĂ CĂRȚILE PE FAȚĂ: „VOM MERGE ÎN INSTANȚĂ, VINOVAȚII VOR PLĂTI!”

Published

on

Scandal uriaș la operatorul de apă Ecoaqua SA! Directorul general Marius Sbârcea a ieșit azi public cu declarații explozive, după ce inspectorii ANAF au scos la lumină un prejudiciu de aproape 6,5 milioane de lei – peste 1,3 milioane de euro cheltuiți fără explicații, fără aprobări și, în unele cazuri, fără nicio logică.

Controlul ANAF a durat 6 luni, iar concluziile sunt uluitoare. Sbârcea a prezentat, punct cu punct, cum s-au „evaporat” banii Ecoaqua în perioada 2022–2024, perioadă în care instituția NU a fost controlată ani la rând.

Lista rușinii: chirii fantomă, burse ilegale, tabere, mese, flori și contabilități duble

Conform directorului, raportul ANAF scoate la iveală o avalanșă de cheltuieli dubioase:

💥 Chirie pentru apartamente, fără să se știe cine a stat acolo sau de ce.

Advertisement

💥 Cursuri postuniversitare plătite din banii Ecoaqua pentru fosta directoare economică – fără diploma finală.

💥 Protocol de lux, cu mese, cazări, flori și alte „atenții”, explodat peste buget: 178.000 lei.

💥 Servicii contabile externe, deși societatea avea director economic, unele plătite către firme inactive.

💥 Amenzi acoperite din bani publici, fără să fie recuperate de la cei vinovați.

💥 Cotizații și sponsorizări mascate, inclusiv către Dunărea 2005 Călărași, în valoare de 200.000 lei.

Advertisement

💥 81 de burse private acordate ilegal, de 516.000 lei, cu contracte semnate doar de elevi.

💥 Premii, echipamente sportive și bunuri de peste 140.000 lei, fără contracte și fără justificări.

💥 Evenimente, tabere și competiții sportive plătite cu 836.633 lei, fără nicio legătură cu apa potabilă.

💥 Publicitate și promovare umflate cu 380.125 lei, pentru evenimente care nici măcar nu țineau de operator.

💥 Reparații de 3,75 milioane lei la o clădire care nici măcar nu aparținea Ecoaqua.

Advertisement

Sbârcea a spus fără ocolișuri:
„Nu știu unde sunt milioanele despre care spunea fostul director. Eu nu le găsesc nicăieri.”

Vinovații nu scapă! Ecoaqua deschide procese

Directorul Ecoaqua a anunțat că toate sumele vor fi recuperate de la cei care au aprobat, semnat sau dispus cheltuielile.

„Se va constitui o comisie. Identificăm persoanele responsabile și îi dăm în judecată. Recuperăm tot.”

Conducerea actuală spune clar: elevii și părinții NU vor fi afectați, niciun ban nu se recuperează de la ei. Ținta: foștii șefi și cei care au semnat acte fără drept.

Întrebat dacă raportul are implicații penale, Sbârcea a răspuns sec:

Advertisement

„Da. Cu siguranță.”

Ecoaqua urmează să depună sesizări oficiale către procurori, pe baza documentelor ANAF.

Și zvonurile despre scumpirea apei sunt false

În mijlocul scandalului, Sbârcea a demontat zvonurile privind o majorare a tarifelor:

„Nu a crescut prețul apei. Ultima ajustare a fost la 1 ianuarie 2024.”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Viceprimarul Stelian Aldea, vizită de lucru la Căminul pentru Vârstnici „Sfântul Antim Ivireanul”. Seniorii, implicați în activități culturale și sociale pe tot parcursul iernii

Published

on

foto; Facebook.com/ Atitudineadincalarasi.ro

Viceprimarul municipiului Călărași, Stelian Emanuel Aldea, a efectuat o vizită de control la Căminul pentru Persoane Vârstnice „Sfântul Antim Ivireanul”, unde a discutat cu beneficiarii și a verificat personal condițiile în care aceștia sunt găzduiți și îngrijiți. Directorul instituției, Ilinca Enescu, i-a prezentat atât starea generală a spațiilor, cât și programul de activități pregătit pentru lunile următoare.

În camere curate și călduroase, viceprimarul a stat de vorbă cu seniorii, interesându-se direct de nevoile lor și de modul în care sunt respectate standardele de îngrijire. “Vreau să mă asigur că vârstnicii noștri au parte de condiții demne și de atenția pe care o merită”, a transmis Stelian Aldea în urma vizitei.

Activități culturale, sociale și recreative pentru beneficiari

Conducerea căminului a subliniat că, în ultimele luni, rezidenții au participat la mai multe activități în comunitate, inclusiv:

Advertisement
  • spectacole organizate de Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași,
  • vizite și activități la Biblioteca Județeană,
  • acțiuni și proiecte desfășurate cu sprijinul Serviciului pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân,
  • momente de relaxare și socializare la Complexul de Agrement Zoo Călărași.

Programul de activități va continua și în perioada sărbătorilor de iarnă, astfel încât seniorii să se bucure de evenimente speciale, dar și de vizite tematice în oraș.

O atenție constantă pentru îngrijirea vârstnicilor

Vizita viceprimarului vine în contextul unei preocupări constante a administrației locale pentru condițiile oferite în centrele sociale. Stelian Aldea a precizat că va continua să monitorizeze îndeaproape activitatea căminului și să sprijine proiectele care îmbunătățesc calitatea vieții persoanelor vârstnice.

Căminul „Sfântul Antim Ivireanul” rămâne una dintre instituțiile importante ale municipiului, iar deschiderea dialogului cu autoritățile locale este un pas necesar pentru dezvoltarea serviciilor sociale oferite seniorilor din Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading