Știri
Constantin Tudor, adevarul despre “CATACOMBELE” Călărașiului
În urmă cu câțiva ani a apărut în Revista “TAIFASURI” un articol intitulat Galeriile subpământene de la Călărași, opera unei civilizații dispărute? în care autorul, în goana după senzațional, menționa “că primele aşezări din zonă au fost clădite de o civilizaţie de mult apusă, dinaintea naşterii poporului geto-dac…” Apoi, în aceeași notă fantezistă, subtitra: Catacombele cu proprietăţi miraculoase, exploatate de Mircea cel Bătrân şi de cavalerii templieri; Experienţă nerecomandată cardiacilor; Poartă energetică spre un univers paralel; Bază de lansare pentru nave extraterestre?; Vrăjitorie şi magie în vremea lui Matei Basarab.
Constatin Tudor – fost inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi
Articolul respectiv a fost preluat și de două ziare călărășene, fapt ce a determinat ca în rândul cititorilor să apară comentarii bizare despre așa-zisele catacombe ale Călărașiului, după unii adevărate galerii seculare care legau urbea de pe Borcea cu Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare!
Foto/ Dan Lupoi
Este adevărat că la nivel național în ultimii ani s-a scris mult despre “Catacombele României”, valul de articole din multe ziare și reviste fiind declanșat de cartea lui Ionuț Vlad Musceleanu și Emil Străinu intitulată SECRETELE ROMÂNIEI SUBTERANE, lucrare în care autorii, folosind numeroase surse de informații, au ajuns la concluzia că în România există aproximativ 500 de km de construcții subterane istorice, realizate din timpuri străvechi până în zilele noastre, aici fiind incluse și buncărele lui Ceaușescu din București. Este de remarcat faptul că cei doi autori nu se hazardează în afirmații paranormale cum face, din păcate, Revista “Taifasuri” în cazul galeriilor subterane de la Călărași.
Foto/ Dan Lupoi
Și noi cunoaștem faptul că în multe localități din România există sisteme de galerii subterane construite de localnici, fie pentru a se proteja în cazul unor atacuri străine, fie pentru a-și ascunde aici bunurile în cazul rechizițiilor forțate care se practicau mai ales în evul mediu. Dar cele mai multe din aceste galerii subterane se foloseau ca simple depozite pentru bunurile perisabile.
În cazul Călărașiului, lucrurile sunt puțin mai simple, datorită specificului așezării. După cum se știe, până la emanciparea sa prin cumpărarea de teren, consfințită prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei la 24 septembrie 1852, Călărașiul s-a constituit și dezvoltat ca așezare omenească pe o moșie privată, care a aparținut mai multor proprietari și care în jurul anului 1700 a intrat în posesia Mânăstirii și Spitalului Colțea din București. În aceste condiții, localnicii, care nu erau proprietari pe terenurile pe care se stabiliseră, nu și-au permis să ridice clădiri solide și cu atât mai puțin stabilimente comerciale pe care să le doteze cu beciuri și hrube subterane. Au existat câteva asemenea cazuri până la 1852 și acestea s-au înregistrat în situația hanurilor ridicate de arendașii moșiei, hanuri care aveau și galerii subterane destinate păstrării alimentelor și băuturilor alcoolice.
Foto/ Dan Lupoi
Situația avea să se schimbe radical după anul 1852, odată cu aplicarea Planului de sitematizare a orașului, care crea străzi noi, după sistemul rectangular. În calitatea lor de proprietari pe tereneurile pe care și le cumpăraseră cu bani grei, călărășenii încep să ridice construcții solide, multe dintre ele cu spații comerciale la parter. Toate acestea erau construite din start cu pivnițe imense, hrube și guri de aerisire, unde comercianții călărășeni își țineau mărfurile. Și ca să vă convingeți, voi publica, mai jos, câteva din sutele de anunțuri inserate în gazetele locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care puteți constata și singuri care era situația de fapt a așa-ziselor catacombe călărășene.
Ar mai fi de adăugat faptul că la Călărași au mai existat și un altfel de hrube, decât cele de sub prăvăliile comercianților. Este vorba de gropile arse pe care agricultorii și mai apoi engrosiștii de cereale le-au folosit pentru păstrarea cerealelor, până la construirea magaziilor de lemn, magazii care împânziseră Călărașiul în perioada interbelică, o mică parte dintre acestea păstrându-se și astăzi. Iată ce scria în anul 1856 doctorul america James Oscar Noyes, care vizitase Călărașiul în anul 1854: “În timp ce hoinăream prin oraș, era aproape să cad într-o groapă din pământ ce nu era păzită, pe care, la început, am crezut-o a fi un puț, dar am descoperit că era intrarea într-o imensă sală subterană folosită ca depozit pentru grâne. Hambare ca acesta sunt obișnuite în Țara Românească, ba chiar peste tot în răsărit.”
Acesta este adevărul istoric despre CATACOMBELE CĂLĂRAȘIULUI. Povestea științifico-fantastică a început pe la sfărșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 atunci când, demolându-se clădirile de pe fostul Lipscani al Călărașilor(str. Sf. Nicolae) au apărut pivnițele și hrubele de sub fostele hanuri, prăvălii și bodegi călărășene. Vă invit și pe voi, cititorii mei, să vedeți câteva dintre fotografiile realizate atunci, fotografii care se află în Colecția Muzeului Dunării de Jos din Călărași și care mi-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de arheologul Valentin Parnic, managerul muzeului, căruia îi mulțumesc și pe această cale.
sursa: costeltudor.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Acțiune umanitară la Borcea: Crucea Roșie Călărași, sprijinită de Primăria Borcea, în sprijinul persoanelor vulnerabile
Crucea Roșie Filiala Călărași a desfășurat, în localitatea Borcea, o acțiune umanitară amplă, menită să vină în sprijinul persoanelor aflate în situații vulnerabile și să consolideze solidaritatea la nivelul comunității locale.
Voluntarii Crucii Roșii au fost prezenți pe teren, unde au oferit ajutor concret și sprijin moral, într-un demers care a pus accent pe implicare, responsabilitate și atenție față de nevoile reale ale oamenilor. Intervenția a vizat atât distribuirea de ajutoare, cât și transmiterea unui mesaj de solidaritate și încredere către beneficiari.
La acțiune a participat și primarul comunei Borcea, Theodor-Aniel Nedelcu Păturcă, care și-a exprimat susținerea față de inițiativele umanitare și a subliniat importanța colaborării dintre autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale. Implicarea Primăria Borcea a fost esențială pentru buna desfășurare a activității, administrația locală facilitând coordonarea și sprijinind logistic demersul umanitar.
Acțiunea a beneficiat și de sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași, o colaborare care, potrivit organizatorilor, a devenit deja o tradiție în astfel de intervenții. De asemenea, inițiativa a fost posibilă cu ajutorul oferit de Texas Bar-B-Q și SC INACO SRL, parteneri care au contribuit la susținerea activității.
Prin acest demers, Crucea Roșie Filiala Călărași și Primăria Borcea transmit un mesaj clar de solidaritate și responsabilitate socială, reafirmând angajamentul comun de a fi alături de comunitățile din județ ori de câte ori este nevoie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
De vineri, 19 decembrie, elevii din toată țara intră în vacanța de Crăciun, după ce cursurile s-au încheiat vineri, odată cu finalul celui de-al doilea modul de învățare.
Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, vacanța de Crăciun se desfășoară până miercuri, 7 ianuarie 2026, urmând ca elevii să revină la școală joi, 8 ianuarie, când începe modulul al treilea de cursuri.
Vacanța include și sărbătorile legale de Bobotează (6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), ceea ce prelungește pauza școlară la aproape trei săptămâni.
Cum arată structura anului școlar în continuare
-
8 ianuarie – 6 / 13 / 20 februarie 2026 – modul de cursuri, în funcție de decizia inspectoratelor școlare
-
16 / 23 februarie sau 2 martie – 3 aprilie 2026 – următorul interval de cursuri
-
15 aprilie – 19 iunie 2026 – ultimul modul de cursuri
Vacanța de schi – februarie 2026
Vacanța de schi este una mobilă și diferă de la județ la județ:
-
9–15 februarie 2026 – Bistrița-Năsăud, Cluj, Timiș
-
16–22 februarie 2026 – Bihor, Sălaj, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți, Argeș, Brașov, Dâmbovița, Teleorman, Prahova, Ilfov, București, Buzău, Ialomița, Călărași, Tulcea, Iași
„Școala altfel” și „Săptămâna verde”
Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfășura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, fiecare unitate de învățământ urmând să stabilească propriul calendar.
Finalul anului școlar, în funcție de nivel
-
Clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă: se încheie la 5 iunie 2026 (34 de săptămâni)
-
Clasa a VIII-a: se încheie la 12 iunie 2026 (35 de săptămâni)
-
Învățământ liceal tehnologic și profesional: se încheie la 26 iunie 2026 (37 de săptămâni)
Până la reluarea cursurilor, elevii se bucură de vacanța de iarnă și de zilele libere de sărbători, urmând să revină în bănci la începutul lunii ianuarie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Taxe mai mari pentru HoReCa în Călărași din 2026. Ce propune Primăria și ce spun consilierii locali
Primăria Municipiului Călărași propune majorarea taxelor locale aplicate sectorului HoReCa începând cu 1 ianuarie 2026, potrivit proiectului de hotărâre privind impozitele și taxele locale, document care urmează să fie supus votului Consiliul Local al Municipiului Călărași.
Conform documentelor oficiale, majorările sunt fundamentate pe indexarea cu rata inflației de 5,6%, însă în cazul operatorilor din alimentația publică impactul cumulat este mai mare, prin creșterea mai multor taxe aplicate simultan.
Ce prevede proiectul Primăriei pentru HoReCa
Pentru anul 2026, Primăria propune următoarele niveluri de taxare pentru activitățile de alimentație publică (restaurante, baruri, cafenele, cluburi):
-
unități cu suprafață sub 500 mp:
➝ 1.682 lei/an, față de 1.593 lei/an în 2025 -
unități cu suprafață peste 500 mp:
➝ 6.624 lei/an, față de 6.273 lei/an în 2025
De asemenea, cresc și taxele aplicate pentru activități punctuale și evenimente:
-
desfășurarea de activități de alimentație publică la evenimente:
➝ 146 lei/eveniment (față de 135 lei) -
alimentație publică mobilă (food-truck):
➝ 210 lei/eveniment (față de 198 lei) -
activități recreative și comerciale conexe:
➝ 162 lei/eveniment (față de 153 lei)
Toate aceste majorări sunt aplicate prin indicele de 1,056, corespunzător inflației.
Creșteri și la taxele conexe: publicitate și domeniu public
Pe lângă taxele specifice HoReCa, proiectul mai prevede:
- majorarea taxelor pentru reclamă și publicitate stradală;
- creșterea tarifelor pentru ocuparea domeniului public (terase, panouri, structuri provizorii);
- indexarea taxelor pentru autorizații și avize necesare funcționării.
Astfel, costurile totale suportate de operatorii HoReCa cresc nu doar printr-o singură taxă, ci prin cumularea mai multor majorări.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Nicușor Dan anunță un referendum în rândul magistraților privind rolul CSM
Program special de sărbători la Biblioteca Județeană Călărași
Acțiune umanitară la Borcea: Crucea Roșie Călărași, sprijinită de Primăria Borcea, în sprijinul persoanelor vulnerabile
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
