Știri
Constantin Tudor, adevarul despre “CATACOMBELE” Călărașiului
În urmă cu câțiva ani a apărut în Revista “TAIFASURI” un articol intitulat Galeriile subpământene de la Călărași, opera unei civilizații dispărute? în care autorul, în goana după senzațional, menționa “că primele aşezări din zonă au fost clădite de o civilizaţie de mult apusă, dinaintea naşterii poporului geto-dac…” Apoi, în aceeași notă fantezistă, subtitra: Catacombele cu proprietăţi miraculoase, exploatate de Mircea cel Bătrân şi de cavalerii templieri; Experienţă nerecomandată cardiacilor; Poartă energetică spre un univers paralel; Bază de lansare pentru nave extraterestre?; Vrăjitorie şi magie în vremea lui Matei Basarab.
Constatin Tudor – fost inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi
Articolul respectiv a fost preluat și de două ziare călărășene, fapt ce a determinat ca în rândul cititorilor să apară comentarii bizare despre așa-zisele catacombe ale Călărașiului, după unii adevărate galerii seculare care legau urbea de pe Borcea cu Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare!
Foto/ Dan Lupoi
Este adevărat că la nivel național în ultimii ani s-a scris mult despre “Catacombele României”, valul de articole din multe ziare și reviste fiind declanșat de cartea lui Ionuț Vlad Musceleanu și Emil Străinu intitulată SECRETELE ROMÂNIEI SUBTERANE, lucrare în care autorii, folosind numeroase surse de informații, au ajuns la concluzia că în România există aproximativ 500 de km de construcții subterane istorice, realizate din timpuri străvechi până în zilele noastre, aici fiind incluse și buncărele lui Ceaușescu din București. Este de remarcat faptul că cei doi autori nu se hazardează în afirmații paranormale cum face, din păcate, Revista “Taifasuri” în cazul galeriilor subterane de la Călărași.
Foto/ Dan Lupoi
Și noi cunoaștem faptul că în multe localități din România există sisteme de galerii subterane construite de localnici, fie pentru a se proteja în cazul unor atacuri străine, fie pentru a-și ascunde aici bunurile în cazul rechizițiilor forțate care se practicau mai ales în evul mediu. Dar cele mai multe din aceste galerii subterane se foloseau ca simple depozite pentru bunurile perisabile.
În cazul Călărașiului, lucrurile sunt puțin mai simple, datorită specificului așezării. După cum se știe, până la emanciparea sa prin cumpărarea de teren, consfințită prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei la 24 septembrie 1852, Călărașiul s-a constituit și dezvoltat ca așezare omenească pe o moșie privată, care a aparținut mai multor proprietari și care în jurul anului 1700 a intrat în posesia Mânăstirii și Spitalului Colțea din București. În aceste condiții, localnicii, care nu erau proprietari pe terenurile pe care se stabiliseră, nu și-au permis să ridice clădiri solide și cu atât mai puțin stabilimente comerciale pe care să le doteze cu beciuri și hrube subterane. Au existat câteva asemenea cazuri până la 1852 și acestea s-au înregistrat în situația hanurilor ridicate de arendașii moșiei, hanuri care aveau și galerii subterane destinate păstrării alimentelor și băuturilor alcoolice.
Foto/ Dan Lupoi
Situația avea să se schimbe radical după anul 1852, odată cu aplicarea Planului de sitematizare a orașului, care crea străzi noi, după sistemul rectangular. În calitatea lor de proprietari pe tereneurile pe care și le cumpăraseră cu bani grei, călărășenii încep să ridice construcții solide, multe dintre ele cu spații comerciale la parter. Toate acestea erau construite din start cu pivnițe imense, hrube și guri de aerisire, unde comercianții călărășeni își țineau mărfurile. Și ca să vă convingeți, voi publica, mai jos, câteva din sutele de anunțuri inserate în gazetele locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care puteți constata și singuri care era situația de fapt a așa-ziselor catacombe călărășene.
Ar mai fi de adăugat faptul că la Călărași au mai existat și un altfel de hrube, decât cele de sub prăvăliile comercianților. Este vorba de gropile arse pe care agricultorii și mai apoi engrosiștii de cereale le-au folosit pentru păstrarea cerealelor, până la construirea magaziilor de lemn, magazii care împânziseră Călărașiul în perioada interbelică, o mică parte dintre acestea păstrându-se și astăzi. Iată ce scria în anul 1856 doctorul america James Oscar Noyes, care vizitase Călărașiul în anul 1854: “În timp ce hoinăream prin oraș, era aproape să cad într-o groapă din pământ ce nu era păzită, pe care, la început, am crezut-o a fi un puț, dar am descoperit că era intrarea într-o imensă sală subterană folosită ca depozit pentru grâne. Hambare ca acesta sunt obișnuite în Țara Românească, ba chiar peste tot în răsărit.”
Acesta este adevărul istoric despre CATACOMBELE CĂLĂRAȘIULUI. Povestea științifico-fantastică a început pe la sfărșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 atunci când, demolându-se clădirile de pe fostul Lipscani al Călărașilor(str. Sf. Nicolae) au apărut pivnițele și hrubele de sub fostele hanuri, prăvălii și bodegi călărășene. Vă invit și pe voi, cititorii mei, să vedeți câteva dintre fotografiile realizate atunci, fotografii care se află în Colecția Muzeului Dunării de Jos din Călărași și care mi-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de arheologul Valentin Parnic, managerul muzeului, căruia îi mulțumesc și pe această cale.
sursa: costeltudor.ro
Știri
Polițiști reținuți pentru protejarea tăierilor ilegale de lemn
Doi polițiști de la Secția de Poliție Rurală Călinești, județul Argeș, și un funcționar al Primăriei au fost reținuți pentru luare de mită, suspectați că protejau exploatările ilegale de lemn. Investigația, condusă de Serviciul Județean Anticorupție Argeș, a scos la iveală detalii grave despre corupția din zonă.
Polițiștii ar fi primit bani, lemn de foc și materiale de construcție pentru a permite transporturi ilegale de lemn, evitând controalele sau avertizând operatorii ilegali. Funcționarul din Primărie este acuzat că a falsificat documente și a eliberat permise ilegale de tăiere, facilitând defrișările.
Zona rurală Călinești, cunoscută pentru peisajele și pădurile sale, este afectată de ani de exploatări ilegale. Acest scandal, unul dintre cele mai grave din județ, subliniază nevoia de reforme urgente.
Ancheta a utilizat supravegherea, interceptări și mărturii locale. Dovezile includ înregistrări audio-video și documente falsificate, confirmând practicile necinstite ale suspecților. Cazul reflectă o problemă națională: tăierile ilegale de lemn, care cauzează defrișări, pierderi economice și dezastre ecologice. Județe precum Suceava sau Maramureș sunt și ele afectate, volumul lemnului ilegal depășind adesea exploatările legale.
Autoritățile promit măsuri dure pentru combaterea corupției și protejarea pădurilor. Investigația continuă pentru a identifica și alți complici, iar cazul ar putea impulsiona politici mai stricte de monitorizare.
Acest scandal evidențiază necesitatea colaborării între stat, societatea civilă și cetățeni pentru a stopa corupția și a proteja mediul. Rămâne de văzut dacă promisiunile se vor transforma în acțiuni concrete.
Știri
Anchetă a poliției după ce un angajat al Lidl a murit în timpul unui teambuilding în Poiana Brașov. Ce transmite compania
Un angajat al companiei de retail Lidl a murit în condiții suspecte în timp ce se afla într-un teambuilding organizat de companie. Lidl a anunțat că deja colaborează cu autoritățile abilitate.
Persoana decedată a fost identificată ca fiind un bărbat, de 49 de ani, domiciliat în municipiul București. Anterior survenirii decesului, bărbatul ar fi relatat persoanelor cu care se deplasa pe o potecă montană, că nu se simte bine, potrivit IPJ Brașov.
Corpul a fost ridicat, preluat și transportat de către lucrători din cadrul Serviciului de Medicină Legală Brașov în vederea efectuării necropsiei și stabilirii cauzei care a dus la producerea decesului.
În cauză, se continuă cercetările, in rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. Cercetările sunt efectuate de către polițiști sub coordonarea unui procuror desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov.
Lidl: Ne concentrăm pe sprijinirea familiei
La solicitarea „Adevărul”, reprezentanții Lidl au confirmat că este vorba despre unul dintre angejeții companiei.
„Echipa noastră traversează un moment greu. Am pierdut un coleg, iar gândurile și acțiunile noastre se îndreaptă în primul rând către familia sa și către toți cei care i-au fost prieteni sau colegi. Durerea unui astfel de moment nu poate fi pusă în cuvinte, iar în aceste clipe dificile ne concentrăm pe sprijinirea familiei sale și a echipei noastre.
Vă rugăm să înțelegeți că, din respect pentru memoria colegului nostru, alegem să nu oferim detalii despre circumstanțele acestui tragic eveniment. Suntem la dispoziția autorităților abilitate cu toate detaliile necesare.
Citim cu profundă mâhnire atât noi, colegii lui, cât și cei apropiați, diversele speculații din Social Media care nu reflectă cele întâmplate. Astfel, vă rugăm să respectăm cu toții nevoia de intimitate a apropiaților colegului nostru în aceste momente și apelăm la responsabilitate în distribuirea informațiilor în contextul în care o parte dintre cele care circulă deja nu sunt adevărate.
Condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au iubit și respectat”, a transmis Lidl la solicitarea „Adevărul”.
Joi, pe rețelele de socializare au circulat informații potrivit cărora „un angajat al unei firme mari de retail din România a murit ieri în Poiana Brașov în urma unor activități de teambuilding cu un pronunțat caracter riscant”.
Activitățile cu caracter riscant la care se făcea referire în postări ar fi fost „de tip survival, de o intensitate extrem de mare pentru niște oameni”
Știri
Timpul își dezvăluie tainele la Căscioarele: descoperiri arheologice vechi de 6.500 de ani
O echipă de arheologi români readuce la lumină fragmente dintr-o istorie fascinantă. La Căscioarele, județul Călărași, pe malul estic al lacului Cătălui, a început de curând o nouă campanie de cercetare arheologică în situl „D-aia Parte”, unul dintre cele mai importante din sudul României.
Situl, cu o istorie ce începe în mileniul al V-lea î.Hr. și se întinde până în secolele IV-III î.Hr., a fost în repetate rânduri sursa unor descoperiri spectaculoase: de la fortificații impunătoare, la sanctuare getice și vestigii din epoca neolitică și eneolitică.
În această campanie, echipa Muzeului Dunării de Jos, coordonată de Anișoara Topârceanu și Valentin Parnic, împreună cu specialiștii de la Muzeul Județean Ialomița, sub conducerea lui Ioan Cernău, cercetează două construcții „surori”, vechi de circa 6.500 de ani. Obiectivul este de a înțelege mai bine rolul acestor structuri în cadrul comunităților preistorice care au locuit în zonă.
„Mulțumim Consiliului Județean Călărași și Primăriei Căscioarele pentru sprijinul total și necondiționat acordat în descifrarea tainelor trecutului,” a transmis echipa într-o postare oficială pe Facebook.
Cercetările contribuie la reconstruirea unei istorii locale extrem de valoroase, parte a patrimoniului național, și oferă un prilej de reflecție asupra rădăcinilor adânci ale civilizației în zona Dunării de Jos.
Incident feroviar grav la Măldăeni: Pericol de explozie din cauza unui tren deraiat
Secretele emoționante ale elefanților – cum își plâng morții
Sava Pădureanu – ambasadorul viorii românești
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
Strada Independenței din Călărași, complet reabilitată: Lucrările s-au încheiat oficial, investiție de peste 7 milioane lei
