Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -8°C | Anul XI Nr. 546

Știri

Constantin Tudor, adevarul despre “CATACOMBELE” Călărașiului

Published

on

În urmă cu câțiva ani a apărut în Revista “TAIFASURI” un articol intitulat Galeriile subpământene de la Călărași, opera unei civilizații dispărute? în care autorul, în goana după senzațional, menționa “că primele aşezări din zonă au fost clădite de o civilizaţie de mult apusă, dinaintea naşterii poporului geto-dac…” Apoi, în aceeași notă fantezistă, subtitra: Catacombele cu proprietăţi miraculoase, exploatate de Mircea cel Bătrân şi de cavalerii templieri; Experienţă nerecomandată cardiacilor; Poartă energetică spre un univers paralel; Bază de lansare pentru nave extraterestre?; Vrăjitorie şi magie în vremea lui Matei Basarab.

Constatin Tudor – fost inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Calarasi

Articolul respectiv a fost preluat și de două ziare călărășene, fapt ce a determinat ca în rândul cititorilor să apară comentarii bizare despre așa-zisele catacombe ale Călărașiului, după unii adevărate galerii seculare care legau urbea de pe Borcea cu Cetatea bizantină din insula Păcuiul lui Soare!

Foto/ Dan Lupoi

Este adevărat că la nivel național în ultimii ani s-a scris mult despre “Catacombele României”, valul de articole din multe ziare și reviste fiind declanșat de cartea lui Ionuț Vlad Musceleanu și Emil Străinu intitulată SECRETELE ROMÂNIEI SUBTERANE, lucrare în care autorii, folosind numeroase surse de informații, au ajuns la concluzia că în România există aproximativ 500 de km de construcții subterane istorice, realizate din timpuri străvechi până în zilele noastre, aici fiind incluse și buncărele lui Ceaușescu din București. Este de remarcat faptul că cei doi autori nu se hazardează în afirmații paranormale cum face, din păcate, Revista “Taifasuri” în cazul galeriilor subterane de la Călărași.

Foto/ Dan Lupoi

Și noi cunoaștem faptul că în multe localități din România există sisteme de galerii subterane construite de localnici, fie pentru a se proteja în cazul unor atacuri străine, fie pentru a-și ascunde aici bunurile în cazul rechizițiilor forțate care se practicau mai ales în evul mediu. Dar cele mai multe din aceste galerii subterane se foloseau ca simple depozite pentru bunurile perisabile.

În cazul Călărașiului, lucrurile sunt puțin mai simple, datorită specificului așezării. După cum se știe, până la emanciparea sa prin cumpărarea de teren, consfințită prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei la 24 septembrie 1852, Călărașiul s-a constituit și dezvoltat ca așezare omenească pe o moșie privată, care a aparținut mai multor proprietari și care în jurul anului 1700 a intrat în posesia Mânăstirii și Spitalului Colțea din București. În aceste condiții, localnicii, care nu erau proprietari pe terenurile pe care se stabiliseră, nu și-au permis să ridice clădiri solide și cu atât mai puțin stabilimente comerciale pe care să le doteze cu beciuri și hrube subterane. Au existat câteva asemenea cazuri până la 1852 și acestea s-au înregistrat în situația hanurilor ridicate de arendașii moșiei, hanuri care aveau și galerii subterane destinate păstrării alimentelor și băuturilor alcoolice.

Foto/ Dan Lupoi

Foto/ Dan Lupoi

Situația avea să se schimbe radical după anul 1852, odată cu aplicarea Planului de sitematizare a orașului, care crea străzi noi, după sistemul rectangular. În calitatea lor de proprietari pe tereneurile pe care și le cumpăraseră cu bani grei, călărășenii încep să ridice construcții solide, multe dintre ele cu spații comerciale la parter. Toate acestea erau construite din start cu pivnițe imense, hrube și guri de aerisire, unde comercianții călărășeni își țineau mărfurile. Și ca să vă convingeți, voi publica, mai jos, câteva din sutele de anunțuri inserate în gazetele locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care puteți constata și singuri care era situația de fapt a așa-ziselor catacombe călărășene.

Ar mai fi de adăugat faptul că la Călărași au mai existat și un altfel de hrube, decât cele de sub prăvăliile comercianților. Este vorba de gropile arse pe care agricultorii și mai apoi engrosiștii de cereale le-au folosit pentru păstrarea cerealelor, până la construirea magaziilor de lemn, magazii care împânziseră Călărașiul în perioada interbelică, o mică parte dintre acestea păstrându-se și astăzi. Iată ce scria în anul 1856 doctorul america James Oscar Noyes, care vizitase Călărașiul în anul 1854: În timp ce hoinăream prin oraș, era aproape să cad într-o groapă din pământ ce nu era păzită, pe care, la început, am crezut-o a fi un puț,  dar am descoperit că era intrarea într-o imensă sală subterană folosită ca depozit pentru grâne. Hambare ca acesta sunt obișnuite în Țara Românească, ba chiar peste tot în răsărit.”

Acesta este adevărul istoric despre CATACOMBELE CĂLĂRAȘIULUI. Povestea științifico-fantastică a început pe la sfărșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 atunci când, demolându-se  clădirile de pe fostul Lipscani al Călărașilor(str. Sf. Nicolae) au apărut pivnițele și hrubele de sub fostele hanuri, prăvălii și bodegi călărășene. Vă invit și pe voi, cititorii mei, să vedeți câteva dintre fotografiile realizate atunci, fotografii care se află în Colecția Muzeului Dunării de Jos din Călărași și care mi-au fost puse la dispoziție, cu amabilitate, de arheologul Valentin Parnic, managerul muzeului, căruia îi mulțumesc și pe această cale.

Advertisement

sursa: costeltudor.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Parcuri modernizate, școli puse la punct și cinematografe readuse la viață: agenda Primăriei Călărași pentru 2026

Published

on

Foto CălărașiPRESS.ro/ Marius Dulce, edilul municipiului Călărași

Potrivit unei analize publicate de ziarulimpact.ro, primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, își construiește pentru anul 2026 o agendă administrativă centrată pe continuarea investițiilor majore demarate în 2025, dar și pe lansarea unor proiecte noi, cu impact direct asupra calității vieții urbane. Zonele verzi, educația și infrastructura culturală se află în prim-planul priorităților anunțate de administrația locală.

Un capitol important al planurilor pentru anul viitor îl reprezintă proiectele finanțate prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în special cele din aria „verde-albastră”. Municipalitatea vizează modernizarea Parcului Mare, amenajarea falezei și realizarea unei „salbe de parcuri”, adaptate noilor condiții climatice. În acest context, sunt avute în vedere sisteme moderne de irigații, menite să protejeze spațiile verzi afectate în ultimii ani de episoadele repetate de caniculă.

„Vrem să modernizăm Parcul Mare, să facem o faleză și toată salba de parcuri. Anii trecuți am văzut ce înseamnă temperaturile foarte ridicate, iar spațiile verzi au avut de suferit. De aceea trebuie să investim în sisteme de irigații și în modernizarea lor”, a declarat primarul Marius Dulce.

Educația rămâne un alt pilon important al agendei administrative. În 2026 vor continua lucrările la unități de învățământ aflate deja în execuție, printre care Școala „Mihai Viteazul” – corpul B, dar și dotarea acestora cu mobilier și echipamente moderne. Anul precedent, municipalitatea a semnat un contract de peste un milion de lei pentru dotarea laboratoarelor, inclusiv a celor de panificație, precum și a sălilor de sport. În paralel, administrația locală derulează proiecte de eficiență energetică, fiind obținută finanțarea de la Ministerul Energiei pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe mai multe clădiri publice.

Informațiile privind direcțiile de dezvoltare asumate de Primăria Călărași au fost prezentate într-un material recent apărut pe ziarulimpact.ro, care evidențiază și importanța investițiilor în infrastructura culturală. În acest sens, primarul municipiului și-a exprimat dorința de a demara lucrările la Cinematograful Victoria, un obiectiv considerat esențial pentru revitalizarea zonei Parcului Mare și pentru viața culturală a orașului.

Advertisement

„Mi-aș dori foarte mult să începem Cinematograful Victoria. Dacă reușim să obținem finanțarea, ar fi un proiect care ar închide foarte frumos o zonă importantă din Parcul Mare și ar aduce un câștig major pentru comunitate. Ne dorim de foarte mult timp să facem acest lucru. Totul ține de finanțare, dar eu zic că o obținem”, a precizat edilul.

Pe termen mediu, municipalitatea analizează și posibilitatea reabilitării Cinematografului Orizont, printr-un parteneriat transfrontalier cu Bulgaria. Obiectivul declarat este crearea unui centru cultural municipal care să găzduiască proiecții de film, spectacole și evenimente artistice, completând oferta culturală a orașului.

Detaliile referitoare la agenda administrativă a primarului Marius Dulce pentru anul 2026 au fost relatate inițial de ziarulimpact.ro, publicație care a documentat pe larg direcțiile de dezvoltare propuse pentru municipiul Călărași. Prin aceste investiții, administrația locală își propune să mențină ritmul de dezvoltare al orașului și să creeze un echilibru între infrastructură, educație, mediu și viața culturală, cu accent pe nevoile comunității și pe accesarea surselor de finanțare disponibile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Biblioteca Județeană Călărași deschide anul expozițional cu „Expo MATCA”, semnată de artista Ioana Ursu

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași găzduiește joi, 22 ianuarie 2026, începând cu ora 15.00, vernisajul expoziției de pictură „Expo MATCA”, un eveniment dedicat dialogului dintre artă, emoție și comunitate. Expoziția este semnată de artista Ioana Ursu și va fi prezentată publicului în spațiul expozițional al Sălii Perspective.

Vernisajul va fi onorat de prezența invitatului special prof. Silviu Ioan Soare, artist cunoscut în spațiul artistic călărășean, iar universul expozițional va fi analizat de criticul de artă Ana Maria Dincă, colaborator apropiat al Bibliotecii Județene Călărași și susținător constant al proiectelor culturale locale.

„Expo MATCA” propune publicului o incursiune într-un spațiu al reflecției și al sensibilității, unde pictura devine pretext pentru dialog și întâlnire autentică între artist și privitor. Lucrările expuse aduc în prim-plan emoția și forța expresivă a artei contemporane, într-un cadru deschis tuturor celor pasionați de cultură.

Accesul la vernisaj este gratuit, iar organizatorii îi invită pe toți iubitorii de artă să participe la acest eveniment care marchează începutul unui nou parcurs expozițional la Biblioteca Județeană Călărași, sub semnul frumosului și al comunității.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Călărași: Se caută șef pentru muncă, dar nu se prezintă nimeni

Published

on

Deși pe hârtie oferta pare generoasă, realitatea din teren arată altfel. Zeci de locuri de muncă sunt disponibile săptămânal în județul Călărași, însă interesul pentru angajare rămâne scăzut. Listele publicate de AJOFM se repetă aproape identic de la o săptămână la alta, semn clar că posturile rămân neocupate.

Angajatorii caută muncitori necalificați, confecționeri, electricieni, zidari, instalatori, agenți de vânzări sau consultanți în asigurări. Salariile pornesc, în multe cazuri, de la aproximativ 4.000–4.500 de lei, pentru program complet de opt ore. Cu toate acestea, oamenii nu se înghesuie să aplice.

Fenomenul ridică semne de întrebare. Unii angajatori vorbesc despre lipsa forței de muncă, alții despre migrația masivă a populației active spre străinătate. Sunt și cazuri în care condițiile de muncă, programul rigid sau raportul dintre salariu și costul vieții descurajează potențialii angajați.

În paralel, sunt și voci care spun că o parte dintre persoanele apte de muncă preferă alte forme de venit sau trăiesc din ajutoare, fără a fi motivate să accepte un loc de muncă stabil. Cert este că, de la o săptămână la alta, aceleași firme revin cu aceleași anunțuri.

Advertisement

În timp ce autoritățile raportează locuri de muncă disponibile, realitatea din județ arată un blocaj: joburi există, dar oamenii lipsesc. Iar până când salariile, condițiile și perspectivele nu vor deveni cu adevrat atractive, piața muncii din Călărași riscă să rămână într-un cerc vicios.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading