La zi
COMUNICAT DE PRESĂ – CONFERINȚĂ ÎNCHIDERE PROIECT ”PROCOMUNITATE
COMUNICAT DE PRESĂ – CONFERINȚĂ ÎNCHIDERE PROIECT ”PROCOMUNITATE – Intervenții integrate la nivelul comunității marginalizate Vlad Țepeș, pentru reducerea numărului de persoane aflate în sărăcie și pentru incluziunea lor socială”
Primăria Comunei Vlad Țepeș a organizat Conferința de închidere a Proiectului ”PROCOMUNITATE – Intervenții integrate la nivelul comunității marginalizate Vlad Țepeș, pentru reducerea numărului de persoane aflate în sărăcie și pentru incluziunea lor socială” – POCU/20/4/2/102686, implementat în parteneriat cu Școala Gimnazială nr. 1 din Vlad Țepeș.
✅ Unul dintre obiectivele specifice ale proiectului PROCOMUNITATE a fost creșterea accesului și participării la educație a 560 membri ai comunității marginalizate (non-romă), prin implementarea de programe specializate, integrate, adaptate nevoilor specifice comunității, peste 730 de persoane fiind înscrise până la finalul proiectului în Grupul Țintă.
Pentru acest obiectiv au fost propuse și implementate cu succes următoarele activități:
SA 1.1. CLUBUL COPIILOR
▶ 60 de copii din grupul țintă cu vârste cuprinse între 2-6 ani au beneficiat de servicii de de integrare în învățământul formal (preșcolar și primar)
▶ toți cei 60 de copii din grupul țintă au beneficiat de kituri materiale de învățare, jocuri și jucării educaționale (cărți educative cu povești, cărți senzoriale educative, instrumente de scris și colorat, jocuri educative și/sau de dexteritate etc.)
SA 1.2. ȘCOALA PĂRINȚILOR
▶ 84 de părinți împreună cu 100 de copii au beneficiat de 24 de activități de consiliere parentală. La fiecare activitate, cei 84 de părinți au beneficiat de servicii de catering.
▶ Cei 100 de copii din grupul țintă au beneficiat de kituri de îmbrăcăminte și încălțăminte precum și de pachete de igienă și nutriție. De asemenea, elevii cu vârste cuprinse între 6-15 ani au beneficiat de rechizite școlare.
▶ 40 de copii din grupul țintă au fost premiați cu câte o bicicletă.
SA 1.3. ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ
▶ Școala Gimnazială din Vlad Țepeș a fost acreditată pentru programul Școală după Școală (SDS).
▶ 17 școlari înscriși în ciclul primar și gimnazial au beneficiat de activitățile programului SDS în cursul anului 2018-2019 și alți 34 de școlari în cursul anului 2019-2020.
SA 1.4. CERCUL DE CAPACITATE
▶ 60 de școlari, clasele a VII-a și a VIII-a, au beneficiat de cercuri de pregătire în vederea promovării examenului de capacitate.
▶ toți cei 60 de copii din grupul țintă au beneficiat de kituri educaționale (culegeri, rechizite etc.).
▶ 8 dintre elevii cu medii bune au beneficiat de premii constând în laptop-uri de înaltă performanță.
SA 1.5. ȘCOALA DE VARĂ
▶ 80 de elevi din ciclul gimnazial și liceal au beneficiat de o tabăra gratuită la munte (transport, cazare și 3 mese/zi). În cadrul taberelor, cei 80 de copii au beneficiat de servicii de remediere comportamentală și aptitudinală, socializare, pentru copii și tineri (inclusiv servicii de orientare în carieră).
SA 1.6. BACALAUREAT
▶ 24 de elevi din clasele a XI-a și a XII-a au beneficiat de servicii de pregătire în vederea promovării examenului de Bacalaureat. Elevii au beneficiat de kit-uri de rechizite școlare precum și de servicii de catering (excepție făcând cei din sesiunea 2020, care au beneficiat de pregătire online).
▶ 8 dintre elevii cu medii bune au beneficiat de premii constând în laptop-uri de înaltă performanță.
SA 1.7. A DOUA ȘANSĂ
▶ Școala Gimnazială din Vlad Țepeș a fost acreditată pentru programul Școală după Școală (SDS).
▶ 20 DE PERSOANE DIN Grupul Țintă au beneficiat de programul “ A DOUA ȘANSĂ”
✅ Un alt obiectiv specific al Proiectului PROCOMUNITATE a fost dezvoltarea mediului economic și social al comunității marginalizate (non-rome) din Vlad Ţepeş.
Pentru acest obiectiv au fost propuse și implementate cu succes următoarele activități:
SA 2.1. CARIERA – Organizarea și livrarea de sesiuni individuale și de grup de informare, orientare și consiliere profesională.
▶ 350 persoane au beneficiat de informare și orientare profesioanală (individuală și de grup) și au beneficiat de servicii de catering;
▶ 323 persoane au beneficiat de consiliere profesioanală (individuală și de grup) și au beneficiat de servicii de catering.
SA 2.2. “COMPETENȚE CHEIE” – Organizarea și livrarea de cursuri de competențe cheie.
▶ 308 persoane au beneficiat de un curs de competențe cheie, dintre următoarele tipuri de curs: Competențe sociale și civice, Competențe de baza în matematică, știință, tehnologie, Competențe de comunicare în limba maternă, Competențe de a învăța.
SA 2.3. “FORMAREA” – Organizarea și livrarea de servicii de formare profesională a adulților (calificare/perfecționare/specializare) din grupul țintă.
▶ 140 persoane au beneficiat de un curs de calificare profesională de nivel 2 (360 ore), dintre următoarele tipuri de curs: Frizer, Manichiurist-Pedichiurist, Îngrijitoare bătrâni la domiciliu. Cursanții au beneficiat de subvenții în valoare de până la 1800 lei și au obinut certificate de calificare profesională.
▶ 112 persoane au beneficiat de un curs de calificare de nivel 3 (720 ore), dintre următoarele tipuri de curs: Comerciant mărfuri alimentare,Bucătar, Ospătar. Cursatii au beneficiat de subvenții în valoare de până la 3600 lei și au obinut certificate de calificare profesională.
▶ 128 persoane au beneficiat de un curs de specializare/perfecționare, dintre următoarele tipuri de curs: Lucrător social, Agent vânzări, Comunicare în Limba Engleză și Competențe digitale. Cursatii au obinut certificate de absolvire
SA2.4. “MEDIEREA” – Organizarea și livrarea serviciului de mediere pe piață muncii către grupul țintă
▶ 214 persoane au beneficiat de mediere pe piață muncii.
▶ 3 târguri de joburi organizate în Vlad Țepeș la care au participat 150 de persoane.
▶ 3 firme care au făcut dovada angajării Grupului Țintă, au primit subvenții.
▶ peste 100 de persoane au fost angajate, proiectul PROCOMUNITATE propunându-și un număr de 84 de persoane.
SA 3.1. FORMARE ANTREPRENOR
▶ 46 de persoane au urmat un curs de competențe antreprenoriale acreditat ANC.
▶ 37 de persoane s-au înscris pentru a beneficia de consultanță pentru realizarea unui plan de afaceri
▶ 35 de persoane au participat la concursul de selecție planuri de afaceri.
SA 3.2. ”CONCURS ANTREPRENOR”
▶ 13 planuri de afaceri au primit finanțare în valoare de 25.000 de mii de euro.
SA 3.3. “ANTREPRENOR”
▶ 13 antreprenori au beneficiat de servicii de consultanță și mentoring pentru menținerea și dezvoltarea afacerii.
▶ peste 36 de contracte de muncă individuale, au fost încheiate în cadrul celor 13 entități juridice nou înființate.
✅ Totodată printre obiectivele specifice ale proiectului se numără și Înfiinţarea Centrului Multifuncțional de Asistență Integrată (CMAI) din Vlad Țepeș și punerea în funcțiune a acestuia. În cadrul CMAI au fost acreditate 10 servicii sociale prin AJPIS Călărași și furnizate de personal calificat în domeniu.
▶ Peste 680 de persoane au beneficiat de un serviciu medical – prevenție și intervenție stomatologică și de cel puțin 1 serviciu social acreditat.
▶ Centrul de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii – 229 persoane înscrise.
▶ Centrul de zi de integrare/reintegrare socială – 68 persoane înscrise.
▶ Centrul de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice – 21 persoane înscrise.
▶ Centrul de suport pentru situații de urgență/de criză – 67 persoane înscrise.
▶ Centrul de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței în familie – 1 persoane înscrise.
▶ Serviciul de asistență comunitară pentru persoane aflate în situații de nevoie – 84 persoane înscrise.
▶ Centrul de zi de consiliere și informare – 139 persoane înscrise.
▶ Unitate de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice – 19 persoane înscrise.
▶ Centrul de zi de socializare și petrecerea timpului liber (CLUB) pentru persoane vârstnice – 34 persoane înscrise.
▶ Centrul de zi pentru monitorizare,asistență și sprijin al femeii gravide – 1 persoană înscrisă.
▶ 1 campanie de conștientizare și promovare a Centrului Multifuncțional de Asistență Integrată a fost desfășurată pe toată perioada de implementare a proiectului prin dezvoltarea unui website de prezentare a serviciilor, difuzarea de spoturi radio timp de 3 luni, realizarea de postări și advertoriale pe platformele de socializare, întâlniri cu posibili beneficiari și diseminarea de materiale de informare și publicitate.
✅ Creșterea gradului de siguranță a 50 de familii ce fac parte din comunitatea marginalizată (non-rome) Vlad Ţepeş, prin îmbunătăţirea condițiilor de locuire și asigurarea de asistență juridică (acolo unde este cazul) pentru reglementarea actelor de identitate și/sau proprietate, a fost un alt obiectiv al proiectului PROCOMUNITATE, unde au fost implementate cu succes următoarele subactivități:
SA 5.1. EVALUARE LOCUINȚE
▶ 109 de locuințe ale persoanelor din GT au fost evaluate pentru selecția de intervenție.
SA 5.2. SELECȚIE ȘI INTERVENȚIE LOCUINȚE
▶ 48 de locuințe au fost reabilitate (igienizare, reparații, extindere etc.)
SA 6.1. IDENTIFICARE NEVOI REGLEMENTARE ACTE
▶ 20 de gospodării au fost identificate pentru reglementarea de acte.
▶ 5 proprietăți au actele reglementate.
✅ Un ultim obiectiv al proiectului PROCOMUNITATE, a fost identificarea, dezvoltarea și consolidarea de parteneriate, în vederea rezolvării problemelor comunității, prin metode inovative susținute de resurse locale, a problemelor comunității, inclusiv integrarea cu alte inițiative locale/comunitare, precum și implicarea activă/voluntară a membrilor comunității pentru implementarea bunelor practici introduse de proiect.
Au fost propuse și implementate cu succes următoarele activități:
SA7.1. PARTENERIATE
▶ 16 contracte de parteneriat
▶ dezvoltarea unei platfome centru de angajare.
SA7.2 VOLUNTARIAT
▶ 20 de voluntari au participat gratuit la o tabără la munte unde au beneficiat de un curs de dezvoltare comunitară.
▶ 1 campanie de conștientizare a dezvoltării comunitare a fost realizată cu succes.
▶ 8 seminarii tematice – rolul și importanța voluntariatului.
▶ Înfințarea unui Comitet de Inovare Comunitară (CIC).
▶ 87 contracte de voluntariat.
Proiectul PROCOMUNITATE s-a derulat pe o perioadă de 36 de luni și a fost cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, având o valoare totală de 17.919.617,69 lei, din care contribuția Uniunii Europene 17.601.172,72 lei.
PROCOMUNITATE a fost demarat în 2017 și pe toată perioada celor 36 de luni de implementare și-a atins obiectivul pentru care a fost realizat și anume implementarea de măsuri integrate, multi-sectoriale, în comuna Vlad Țepeș, județul Călărași, pentru reducerea numărului de persoane aflate în sărăcie și pentru incluziunea lor socială, inserția pe piața muncii și îmbunătățirea calității vieții.
Ne bucurăm că ați acceptat această provocare alături de noi și dorim să mulțumim pe această cale, tuturor celor care au crezut în noi și au participat la activitățile noastre, pentru că doar împreună am putut desfășura cu succes tot ceea ce ne-am propus prin Proiectul PROCOMUNITATE, voi ați fost alături de noi, iar noi ne-am ținut toate promisiunile!
Multă sănătate!
Echipa de Proiect PROCOMUNITATE
#procomunitate #primariaVladTepes #calarasi #proiecte #fonduriEUropene #POCU #MisiuneÎndeplinită
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat, în dimineața zilei de 20 august 2025, percheziții de amploare în județul Constanța, vizând atât domiciliul primarului municipiului Mangalia, Cristian Radu, cât și sediul Primăriei Mangalia. Acțiunea face parte dintr-o anchetă penală ce investighează presupuse infracțiuni de corupție comise de funcționari publici din administrația locală, conform unui comunicat oficial al DNA.
Cristian Radu, primar al Mangaliei din 2012 și aflat la al patrulea mandat, este suspectat de luare de mită, potrivit surselor judiciare citate de multiple publicații. Surse apropiate anchetei menționează că edilul ar fi primit sume impresionante, estimate la peste 500.000 de euro, în schimbul unor favoruri acordate în cadrul activităților administrative. Pe lângă locuința sa din zona Ceronav, de pe malul lacului Siutghiol din Constanța, și un hotel din Mangalia unde primarul ar fi cazat ocazional, procurorii au descins și la biroul acestuia din primărie, care a fost sigilat, împreună cu cel al administratorului public, George Didi Călin.
Ancheta vizează și alți angajați ai Primăriei Mangalia, inclusiv administratorul public George Didi Călin, suspectați de implicare în activități ilegale. Procurorii au solicitat documente oficiale de la primărie pentru a verifica modul în care au fost încheiate anumite contracte și eventuale beneficii obținute de persoanele implicate. În plus, se investighează o posibilă rețea de corupție care ar implica și Poliția Locală Mangalia, conform informațiilor furnizate de Dorinel Colgiu, un fost apropiat al primarului, prins în flagrant în iulie 2024 pentru trafic de influență.
Cristian Radu nu se află la prima confruntare cu DNA. În 2023, acesta a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că, între 2014 și 2017, a încheiat 95 de contracte de asistență juridică cu o firmă de avocatură, deși primăria avea deja un contract similar cu onorarii semnificativ mai mici. Prejudiciul estimat în acel dosar se ridică la peste 2,7 milioane de euro.
După finalizarea perchezițiilor, primarul Cristian Radu și alți suspecți au fost duși la sediul DNA Constanța pentru audieri. Ancheta este în desfășurare, iar DNA a precizat că va oferi detalii suplimentare atunci când situația o va permite.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Marți dimineață, 19 august 2025, Autostrada A1 București–Pitești a fost scena unei tragedii care a șocat o țară întreagă. În jurul orei 09:00, la kilometrul 41, în apropierea localității Vânătorii Mici, județul Giurgiu, doi tineri au fost loviți mortal de un TIR. Ceea ce părea inițial un accident rutier grav a luat o turnură cutremurătoare odată cu dezvăluirile șoferului și ale martorilor.
Detalii cutremurătoare din ancheta Poliției
Conform mărturiei șoferului TIR-ului, Laurențiu Curelea, un bărbat de 40 de ani din Prahova, cei doi tineri – un băiat și o fată – se aflau pe banda de urgență a autostrăzii, mergând îmbrățișați. Într-un moment de neînțeles, aceștia s-ar fi aruncat împreună în fața camionului aflat în mers. „Pur și simplu au sărit, s-au îmbrățișat, s-au luat în brațe și au sărit în fața camionului. Am încercat să evit în stânga cât am putut,” a povestit șoferul, vizibil șocat, pentru Știrile ProTV. Mărturia sa este susținută de un alt șofer, care circula în spatele TIR-ului și a observat gestul dramatic al tinerilor.
Șoferul TIR-ului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, iar probe biologice au fost recoltate pentru analize suplimentare. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului.
O poveste de iubire interzisă?
Noi informații sugerează că cei doi tineri ar fi fost minori, cu vârste estimate între 13 și 15 ani, conform unor surse citate de Antena 3 și româniatv.net. Se pare că relația lor nu era acceptată de familiile lor, ceea ce ar fi contribuit la gestul extrem. Giorgiana, adolescenta de 14 ani, i-ar fi spus tatălui ei în dimineața tragediei că îl iubește, acestea fiind ultimele ei cuvinte înainte de a pleca de acasă. Povestea lor de dragoste, marcată de opoziția familiilor, ridică întrebări dureroase despre motivele care i-au împins pe cei doi să recurgă la un astfel de act.
Un gest care ridică semne de întrebare
Ipoteza unei duble sinucideri este luată în calcul de anchetatori, bazându-se pe declarațiile șoferului și ale martorilor. Faptul că tinerii au mers peste 5 kilometri pe jos până la locul incidentului, fără a lăsa urme ale unei mașini în zonă, sugerează că gestul ar fi fost premeditat. „Cred că a fost convenit, că erau împreună, adică erau îmbrățișați,” a mai adăugat șoferul TIR-ului, conform Observator News.
Sprijin pentru cei în criză
Această tragedie readuce în atenție importanța sănătății mintale și a sprijinului pentru tinerii care se confruntă cu dificultăți emoționale. Persoanele care se luptă cu depresia sau gânduri suicidale pot apela TEL VERDE 0374.456.420, disponibil 24/7, sau la Alianța Română de Prevenție a Suicidului la 0800 801 200 (vineri-duminică) ori prin email la [email protected].
Tragedia de pe A1 rămâne o rană deschisă, o poveste de dragoste încheiată dramatic, care îndeamnă la reflecție asupra presiunilor sociale și familiale care pot afecta tinerii. Ancheta continuă, iar autoritățile speră să aducă lumină asupra circumstanțelor care au dus la acest gest extrem.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
„Delfinul” – Spaima sovieticilor din Marea Neagră: Secretele primului submarin militar al României
În inima apelor tulburi ale Mării Negre, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, un nume a devenit sinonim cu curajul și eficiența: NMS Delfinul, primul submarin militar al României. Construit cu ambiție și marcat de controverse, acest submersibil a scris pagini de istorie prin misiunile sale îndrăznețe împotriva flotei sovietice. Povestea sa este una despre perseverență, eroism și provocări tehnice, dar și despre moștenirea unui vas care a pus România pe harta puterilor maritime.
Planurile pentru construirea primului submarin românesc au fost conturate încă de la începutul secolului XX, însă Primul Război Mondial a amânat realizarea acestui vis. Abia în 1926, România a comandat construcția NMS Delfinul (Nava Majestății Sale Delfinul) la șantierul naval „Quarnero” din Fiume, pe atunci o bază navală italiană (azi Rijeka, Croația). Cu o lungime de 68 de metri, dotat cu șase torpile Whitehead de 533 mm și un tun naval Bofors de 101,6 mm, submarinul promitea să fie o armă redutabilă. Costul său, de peste 135 de milioane de lei, era o investiție uriașă pentru România interbelică, reflectând ambiția de a-și consolida prezența navală în Marea Neagră.
Cu toate acestea, construcția nu a fost lipsită de probleme. La primele probe din 1931, submarinul a dezvăluit defecte majore: prova a cedat, acumulatorul a explodat, iar vinciul s-a rupt. Autoritățile române au acuzat constructorii italieni de folosirea unor materiale de calitate inferioară, ceea ce a dus la rezilierea contractului și la un proces care a durat trei ani. În cele din urmă, după noi negocieri, submarinul a fost finalizat și livrat României în 1936, fiind inaugurat oficial pe 15 august, de Ziua Marinei.
„Delfinul” în al doilea Război Mondial: O forță de temut
Odată intrat în serviciul Marinei Române, NMS Delfinul a devenit un instrument esențial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Între 1941 și 1942, sub comanda unor ofițeri precum Constantin Costăchescu și Corneliu Lungu, submarinul a efectuat nouă misiuni în Marea Neagră, provocând pagube semnificative flotei sovietice. Echipajul, format din 40 de oameni, inclusiv șase ofițeri, a operat în condiții extrem de dificile, confruntându-se cu atacuri intense din partea navelor și aviației inamice.
Una dintre celebrele acțiuni ale „Delfinului” a avut loc pe 5 noiembrie 1941, în largul Crimeei, lângă Yalta. Comandantul Costăchescu a observat un convoi sovietic escortat și a ales să atace o navă de transport de 12.000 de tone, suspectată a fi încărcată cu muniții. O torpilă lansată de la o distanță de 800 de metri a lovit ținta, provocând o explozie devastatoare care a rupt vasul în două. Convoiul sovietic s-a împrăștiat, iar navele de escortă au vânat „Delfinul” timp de opt ore, lansând aproximativ 80 de grenade antisubmarin. Submarinul a scăpat nevătămat, ajungând la o adâncime record de 80 de metri, demonstrând îndemânarea echipajului și rezistența vasului.
„Delfinul” a contribuit și la alte succese, inclusiv scufundarea distrugătorului sovietic Moscova și avarierea crucișătoarelor Harkov și Voroșilov, care atacau Constanța. Prezența sa în Marea Neagră a forțat flota sovietică, care dispunea de 47 de submarine, să aloce resurse considerabile pentru apărarea antisubmarin, limitându-i astfel capacitatea ofensivă.
Echipajul: Eroism și sacrificiu
Succesele „Delfinului” s-au datorat curajului și profesionalismului echipajului, condus de căpitanul Constantin Costăchescu, decorat în 1943 cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a pentru „eroismul și sângele rece” demonstrate în misiuni. Echipajul a înfruntat condiții meteo extreme, atacuri constante și stresul operațiunilor subacvatice, fără a înregistra pierderi umane, deși submarinul a fost ținta a sute de bombe și grenade.
Declinul și moștenirea „Delfinului”
După 1942, „Delfinul” a suferit avarii serioase și a intrat în reparații până în august 1944, când România a trecut de partea Aliaților. Submarinul a fost confiscat de sovietici, care l-au folosit ca sursă de piese de schimb, returnându-l României în 1957 în stare de epavă. Deși Marina Română a încercat să-l refacă pentru uz civil, în anii ’70 a fost scos definitiv din uz. Unele componente, precum motorul diesel Krupp și manometrul de adâncime, sunt astăzi expuse la Muzeul Marinei din Constanța și la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București.
În 1985, România a primit un nou submarin, tot numit „Delfinul”, construit în URSS, parte a clasei Kilo. Acesta, însă, este nefuncțional din 1996 din cauza lipsei fondurilor pentru întreținere, marcând un contrast dureros cu gloria primului „Delfinul”.
Moștenirea unui simbol naval
NMS Delfinul rămâne un simbol al ambiției și curajului Marinei Române. Deși depășit tehnologic la intrarea în război, a demonstrat că strategia, curajul și devotamentul pot compensa limitările tehnice. Povestea sa, marcată de triumfuri și provocări, continuă să inspire, amintind de rolul crucial al României în teatrul naval al Mării Negre.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
