Știri
Cetatea Ladislau din Moldova Nouă, aproape de inaugurare după un amplu program de restaurare. Cine este călărășeanul din spatele restaurării
Cetatea Ladislau din Moldova Nouă, aproape de inaugurare după un amplu program de restaurare finanțat prin Regio POR 2014-2020
Cetatea Ladislau, o bijuterie istorică situată pe malul românesc al Dunării, în comuna Coronini, județul Caraș-Severin, este pe punctul de a-și redeschide porțile pentru public după mai bine de șapte ani de lucrări intense de restaurare. Acest proiect ambițios face parte din Programul Operațional Regional (Regio POR) 2014-2020. Antreprenorul din spatele restaurării este călărășean.
Fortificația medievală, cunoscută sub numele de Cetatea Ladislau, a fost construită în secolul al XIV-lea și are o importanță strategică și istorică majoră. Prima atestare documentară a cetății datează din anul 1427, când împăratul Sigismund de Luxemburg, unul dintre cei mai puternici monarhi ai vremii, a obținut-o în urma unui tratat cu despotul Serbiei, Gheorghe Brancovici. Dedicată Sfântului Ladislau, cetatea a fost un bastion important de apărare de-a lungul fluviului Dunărea.
Restaurarea Cetății Ladislau: Proiectul și impactul turistic
Proiectul de restaurare a cetății a cuprins numeroase intervenții esențiale pentru conservarea și punerea în valoare a acestei fortificații medievale. Printre lucrările realizate se numără:
- Consolidarea zidurilor și turnurilor cu asize de piatră, păstrând arhitectura originală a cetății.
- Amenajarea Turnului 3 Sud-Vest, care va oferi un punct spectaculos de belvedere asupra Dunării și împrejurimilor.
- Construirea unor platforme și pasarele care să permită vizitatorilor să exploreze cetatea în condiții de siguranță.
- Instalarea iluminatului arhitectural și ambiental, care va transforma cetatea într-un punct de atracție vizibil chiar și pe timp de noapte.
- Amenajarea incintei și realizarea de alei pietonale, pentru a facilita accesul și a îmbunătăți experiența turistică.
- Construirea unui corp anex dedicat activităților turistice și administrative.
- Realizarea de instalații electrice și sanitare moderne, pentru a asigura funcționarea optimă a sitului.
Aceste lucrări complexe vor transforma Cetatea Ladislau într-un obiectiv turistic modern, atrăgând atenția asupra valorii sale istorice și contribuind la dezvoltarea turismului local. Cetatea va deveni un magnet pentru vizitatorii din țară și din străinătate, mai ales că în apropiere, pe malul sârbesc al Dunării, Cetatea Golubăț atrage anual sute de mii de turiști, grație restaurării exemplare efectuate de autoritățile sârbe.
Importanța Cetății Ladislau și nevoia de valorificare a patrimoniului istoric
Cetatea Ladislau este doar una dintre numeroasele fortificații medievale care se regăsesc de-a lungul fluviului Dunărea, un drum natural ce leagă România de Europa Centrală și de Est. Multe dintre aceste cetăți, deși de o importanță istorică remarcabilă, au fost lăsate în paragină sau chiar distruse de-a lungul timpului. Restaurarea Cetății Ladislau reprezintă un exemplu pozitiv în direcția conservării și valorificării acestui patrimoniu vast și prea puțin cunoscut.
Un alt aspect care adaugă valoare acestei inițiative este recenta desemnare a comunei Coronini ca localitate de interes turistic local, un statut care promite să atragă și mai mulți turiști în zonă și să crească vizibilitatea obiectivelor istorice și naturale din Clisura Dunării.
Iulian Cercel, antreprenorul din spatele restaurării și implicarea socială
Succesul acestui proiect de restaurare nu ar fi fost posibil fără implicarea activă a antreprenorului Iulian Cercel, o figură marcantă în domeniul restaurării clădirilor istorice din România. Iulian Cercel a coordonat lucrările complexe de restaurare ale Cetății Ladislau, demonstrând o pasiune deosebită pentru conservarea patrimoniului cultural. Implicarea sa în acest proiect este doar una dintre multele sale realizări în domeniu.
Însă implicarea lui Iulian Cercel nu se oprește aici. Pe lângă restaurarea cetății, antreprenorul a fost și un sprijin important în acțiunile umanitare desfășurate de Partidul AUR, condus de George Simion, în perioada recentelor inundații devastatoare care au lovit județele Galați și Vaslui.
George Simion, cunoscut pentru capacitatea sa de a mobiliza rapid sute de susținători, a organizat o intervenție majoră în zonele afectate, iar IulianCercel a sprijinit aceste eforturi, furnizând materiale de construcție și resurse pentru renovarea caselor afectate.
Timp de săptămâni întregi, susținătorii AUR, împreună cu echipe de voluntari, au lucrat neobosiți pentru a curăța gospodăriile acoperite de noroi, au distribuit alimente și au contribuit la renovarea locuințelor mai puțin afectate. Implicarea lui Iulian Cercel în aceste acțiuni a fost esențială, demonstrând nu doar angajamentul său față de conservarea patrimoniului, ci și față de ajutorul oferit comunităților aflate la nevoie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Interviuri și Opinii
Legea privind drepturile persoanelor cu handicap ar putea fi modificată: acces extins la muncă pentru persoanele cu invaliditate de grad I și II. Printre inițiatori — deputatul călărășean Mihai Gheorghe
O inițiativă legislativă cu impact major asupra integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități a fost depusă în Parlament, vizând modificarea articolului 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Proiectul propune recunoașterea oficială a capacității de muncă și pentru persoanele încadrate în gradul I și II de invaliditate, atunci când acest lucru este certificat prin documente legale. Printre semnatari se află și deputatul călărășean Mihai Gheorghe.
Proiectul, înregistrat la Senat sub numărul B597/2025, urmărește actualizarea legislației în raport cu noile prevederi din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care recunoaște faptul că toate gradele de invaliditate pot permite desfășurarea de activități profesionale, în funcție de starea de sănătate și recomandările medicale.
Ce aduce nou propunerea?
În prezent, legislația consideră încadrate în muncă doar persoanele cu invaliditate grad III. Inițiatorii, între care se numără și deputatul Mihai Gheorghe, arată că această formulare este restrictivă și nu reflectă realitățile sociale și medicale actuale. Propunerea extinde recunoașterea și către persoanele cu grad I și II, atunci când capacitatea de muncă este atestată legal.
Această modificare ar elimina diferențele de tratament juridic între persoane aflate în situații medicale similare și ar oferi angajatorilor o clarificare necesară cu privire la integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități.
Argumentele inițiatorilor
În expunerea de motive, parlamentarii subliniază că legea actuală limitează accesul la locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane și produce interpretări administrative contradictorii. Noua formulare ar crea un cadru modern, predictibil și echitabil, în acord cu practica europeană privind dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități.
În plus, inițiatorii atrag atenția că modificarea nu generează costuri suplimentare pentru stat, ci, dimpotrivă, poate avea efecte economice pozitive prin creșterea veniturilor la buget.
Aviz favorabil de la CES
Consiliul Economic și Social a analizat documentele și a emis aviz favorabil, constatând că propunerea este fundamentată și nu implică impact bugetar negativ.
Următorii pași
Proiectul se află în procedură parlamentară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Dacă actul normativ va trece de votul legislativului, România ar putea corecta una dintre cele mai discutate neclarități din legislația privind protecția persoanelor cu handicap, deschizând calea pentru o integrare profesională reală și nediscriminatorie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ
Mai mulți părinți din județul Călărași au semnalat, în ultimele zile, întârzieri în virarea alocațiilor pentru copii, exact în perioada în care multe familii se pregătesc de Moș Nicolae. O parte dintre sesizări indică faptul că banii nu au ajuns în conturi nici pe 7 decembrie, deși fondurile ar fi fost transferate instituției începând cu această dată. Situația vine după o altă problemă apărută luna trecută, când o serie de alocații au fost virate în conturi bancare vechi, în urma migrării clienților First Bank către Intesa.
Părinte: „Banii au intrat la AJPIS pe 5, dar nu au fost virați mai departe. Familiile vulnerabile au rămas fără sprijin de Moș Nicolae”
Potrivit declarațiilor obținute de redacția noastră, mai mulți beneficiari au constatat că alocațiile copiilor nu au intrat în conturi la începutul lunii decembrie, așa cum se întâmpla de obicei. O mamă a povestit că, pe 5 decembrie, a întrebat la bancă dacă au fost procesați banii și a aflat că fondurile de la bugetul de stat ar fi ajuns deja la AJPIS Călărași.
„Am sunat la bancă și mi-au confirmat că banii de la stat au venit în contul AJPIS pe 5. După ora 12, nu a mai răspuns nimeni la instituție. Alocațiile nu au fost virate mai departe. E vorba de probabil mii de copii, poate zeci de mii în județ. Sunt familii care trăiesc din acești bani”, spune femeia.
Aceasta susține că situația este cu atât mai complicată cu cât, în luna precedentă, instituția ar fi comis o altă eroare: alocațiile unor beneficiari au ajuns în conturi închise sau neactualizate, în urma tranziției de la First Bank la Intesa.
„Informaticianul nu a actualizat conturile noi. Banii au fost trimiși în conturile vechi, iar multe familii au rămas fără alocație zile întregi”, afirmă părintele, care cere anonimat.
Directorul AJPIS Călărași: „Plățile se fac conform calendarului național. Termenul este 8 ale lunii.”
Contactat telefonic, Dorin Ivan Emanuel, directorul executiv al AJPIS Călărași, admite că au existat dificultăți luna trecută, însă susține că responsabilitatea a aparținut băncii, care ar fi transmis un număr incomplet de conturi valide.
„Au fost în jur de 5–6 cazuri, maximum 10. First Bank a transmis mai puțini beneficiari decât trebuia, au fost și persoane cu buletine expirate, dar situația s-a corectat”, a declarat acesta.
În ceea ce privește întârzierile din luna decembrie, directorul afirmă că instituția a urmat calendarul național stabilit pentru plata prestațiilor sociale.
„Calendarul de plăți prevede ca alocațiile să fie virate pe data de 8, la nivelul întregii țări. Noi suntem ordonator terțiar de credite și ne supunem ordonatorilor superiori. Chiar dacă banii au intrat vineri, ordinele de plată se operează cu o zi înainte, iar fiind weekend, sumele au intrat luni”, explică Ivan.
Întrebat dacă, având banii în cont pe 5, instituția putea alege să proceseze mai devreme plățile, pentru a veni în sprijinul familiilor vulnerabile, directorul a reiterat că AJPIS nu poate devia de la calendarul național.
Discuții privind programul de lucru din instituție
În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora angajații AJPIS ar fi părăsit instituția mai devreme, în ziua de 5 decembrie. Directorul respinge această informație: „Nu cred. Eu am avut patru persoane care au rămas peste program. Eu personal am plecat în jur de 13:30 pentru a participa la o activitate a Crucii Roșii. Putem verifica în condica de prezență”, a spus acesta.
În timp ce părinții critică lipsa de comunicare și întârzierea repetată a plăților, conducerea AJPIS insistă că situația s-a desfășurat „conform procedurii” și că nu există nicio abatere administrativă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”
De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State
Prefectura Călărași anunță redeschiderea circulației pe vadul Mitreni–Clătești. Oamenii, rugați să circule cu prudență: „Drumul arată ca după potop”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
