Știri
Cetatea Ladislau din Moldova Nouă, aproape de inaugurare după un amplu program de restaurare. Cine este călărășeanul din spatele restaurării
Cetatea Ladislau din Moldova Nouă, aproape de inaugurare după un amplu program de restaurare finanțat prin Regio POR 2014-2020
Cetatea Ladislau, o bijuterie istorică situată pe malul românesc al Dunării, în comuna Coronini, județul Caraș-Severin, este pe punctul de a-și redeschide porțile pentru public după mai bine de șapte ani de lucrări intense de restaurare. Acest proiect ambițios face parte din Programul Operațional Regional (Regio POR) 2014-2020. Antreprenorul din spatele restaurării este călărășean.
Fortificația medievală, cunoscută sub numele de Cetatea Ladislau, a fost construită în secolul al XIV-lea și are o importanță strategică și istorică majoră. Prima atestare documentară a cetății datează din anul 1427, când împăratul Sigismund de Luxemburg, unul dintre cei mai puternici monarhi ai vremii, a obținut-o în urma unui tratat cu despotul Serbiei, Gheorghe Brancovici. Dedicată Sfântului Ladislau, cetatea a fost un bastion important de apărare de-a lungul fluviului Dunărea.
Restaurarea Cetății Ladislau: Proiectul și impactul turistic
Proiectul de restaurare a cetății a cuprins numeroase intervenții esențiale pentru conservarea și punerea în valoare a acestei fortificații medievale. Printre lucrările realizate se numără:
- Consolidarea zidurilor și turnurilor cu asize de piatră, păstrând arhitectura originală a cetății.
- Amenajarea Turnului 3 Sud-Vest, care va oferi un punct spectaculos de belvedere asupra Dunării și împrejurimilor.
- Construirea unor platforme și pasarele care să permită vizitatorilor să exploreze cetatea în condiții de siguranță.
- Instalarea iluminatului arhitectural și ambiental, care va transforma cetatea într-un punct de atracție vizibil chiar și pe timp de noapte.
- Amenajarea incintei și realizarea de alei pietonale, pentru a facilita accesul și a îmbunătăți experiența turistică.
- Construirea unui corp anex dedicat activităților turistice și administrative.
- Realizarea de instalații electrice și sanitare moderne, pentru a asigura funcționarea optimă a sitului.
Aceste lucrări complexe vor transforma Cetatea Ladislau într-un obiectiv turistic modern, atrăgând atenția asupra valorii sale istorice și contribuind la dezvoltarea turismului local. Cetatea va deveni un magnet pentru vizitatorii din țară și din străinătate, mai ales că în apropiere, pe malul sârbesc al Dunării, Cetatea Golubăț atrage anual sute de mii de turiști, grație restaurării exemplare efectuate de autoritățile sârbe.
Importanța Cetății Ladislau și nevoia de valorificare a patrimoniului istoric
Cetatea Ladislau este doar una dintre numeroasele fortificații medievale care se regăsesc de-a lungul fluviului Dunărea, un drum natural ce leagă România de Europa Centrală și de Est. Multe dintre aceste cetăți, deși de o importanță istorică remarcabilă, au fost lăsate în paragină sau chiar distruse de-a lungul timpului. Restaurarea Cetății Ladislau reprezintă un exemplu pozitiv în direcția conservării și valorificării acestui patrimoniu vast și prea puțin cunoscut.
Un alt aspect care adaugă valoare acestei inițiative este recenta desemnare a comunei Coronini ca localitate de interes turistic local, un statut care promite să atragă și mai mulți turiști în zonă și să crească vizibilitatea obiectivelor istorice și naturale din Clisura Dunării.
Iulian Cercel, antreprenorul din spatele restaurării și implicarea socială
Succesul acestui proiect de restaurare nu ar fi fost posibil fără implicarea activă a antreprenorului Iulian Cercel, o figură marcantă în domeniul restaurării clădirilor istorice din România. Iulian Cercel a coordonat lucrările complexe de restaurare ale Cetății Ladislau, demonstrând o pasiune deosebită pentru conservarea patrimoniului cultural. Implicarea sa în acest proiect este doar una dintre multele sale realizări în domeniu.
Însă implicarea lui Iulian Cercel nu se oprește aici. Pe lângă restaurarea cetății, antreprenorul a fost și un sprijin important în acțiunile umanitare desfășurate de Partidul AUR, condus de George Simion, în perioada recentelor inundații devastatoare care au lovit județele Galați și Vaslui.
George Simion, cunoscut pentru capacitatea sa de a mobiliza rapid sute de susținători, a organizat o intervenție majoră în zonele afectate, iar IulianCercel a sprijinit aceste eforturi, furnizând materiale de construcție și resurse pentru renovarea caselor afectate.
Timp de săptămâni întregi, susținătorii AUR, împreună cu echipe de voluntari, au lucrat neobosiți pentru a curăța gospodăriile acoperite de noroi, au distribuit alimente și au contribuit la renovarea locuințelor mai puțin afectate. Implicarea lui Iulian Cercel în aceste acțiuni a fost esențială, demonstrând nu doar angajamentul său față de conservarea patrimoniului, ci și față de ajutorul oferit comunităților aflate la nevoie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Proiectul CNI pentru baza sportivă din Oltenița, blocat la 30%. Primăria continuă lucrările din fonduri proprii
Primarul Mihăiță Beștea a anunțat că lucrările la baza sportivă din Oltenița, finanțate inițial prin Compania Națională de Investiții, au fost sistate în această vară. Administrația locală a decis să continue modernizarea din bugetul propriu, pentru a evita degradarea investiției și abandonarea proiectului.
Proiectul de reabilitare a bazei sportive din Oltenița, derulat prin CNI, a fost oprit la doar 30% stadiu de execuție, fără o explicație clară din partea instituției.
„Este greu de înțeles de ce s-a emis un ordin de sistare după ce s-au cheltuit deja bani. Ori se finalizează, ori se pierd fonduri și se irosește munca făcută până acum. Am decis să intervenim noi, din bugetul local”, a declarat primarul Mihăiță Beștea.
Edilul a subliniat că blocajul apărut în sistemul de investiții al ministerelor a afectat inclusiv proiecte importante pentru comunitățile locale.
„Activitatea ministerelor este aproape blocată de teama măsurilor de austeritate. Dar proiectele locale nu pot aștepta. Oltenița are nevoie de infrastructură sportivă funcțională”, a precizat primarul.
După sistarea lucrărilor, Primăria Oltenița a început din fonduri proprii curățarea și reorganizarea bazei sportive.
„Am scos tone de materiale vechi, am reamenajat tribunele, am început modernizarea gradenelor și vom continua etapizat, în funcție de buget. Nu putem direcționa toți banii către sport, dar vom face lucrurile corect și durabil”, a adăugat Beștea.
Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu de redare în folosință a infrastructurii sportive urbane, iar administrația locală are în vedere refacerea spațiilor de antrenament, a vestiarelor și a zonelor pentru public.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
O pagină din ’89 scrisă de Aurel David arată cum Călărașiul se ridica puțin câte puțin, cu fiecare bloc și fiecare familie
În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.
Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.
Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…
„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.
Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.
Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.
Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.
Aurel David
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Județul alocă 500.000 de euro pentru deszăpezire, flota și stocurile sunt pregătite
Flota de deszăpezire a județului intră din nou în atenția publicului. Autoritățile anunță cifre mari, utilaje multe și un buget care ridică întrebări. Iarna 2025 începe cu 41 de utilaje pregătite să intre în acțiune din prima zi. Perioada de intervenție este 15 noiembrie, 1 martie. Echipele au program de permanență și pot acționa rapid în orice situație.
Stocurile sunt semnificative. Sunt pregătite 1600 de tone de materiale antiderapante. Cantitățile sunt împărțite în 800 de tone de nisip și 800 de tone de sare. Există un bazin de combustibil de cinci tone, complet alimentat. Aprovizionarea este asigurată prin contracte. Dacă situația o cere, societatea poate închiria utilaje suplimentare pentru a evita blocajele.
Intervențiile sunt organizate în trei puncte strategice. Punctele sunt în Călărași, Mănăstirea și Lehliu. Această structură reduce timpul de deplasare al utilajelor. Operatorii monitorizează traficul și starea drumurilor în timp real. Utilajele sunt urmărite prin GPS pentru a eficientiza intervențiile.
Costurile sunt ridicate. Județul alocă 2,36 milioane de lei pentru programul de deszăpezire. Media lunară depășește 670.000 de lei. Noiembrie și martie sunt mai ieftine, dar decembrie, ianuarie și februarie rămân perioadele cu cele mai multe intervenții.
În județul Călărași, societatea Drumuri și Poduri are în gestiune aproximativ 650 km de drumuri asfaltate.
Autoritățile spun că județul este pregătit. Utilajele sunt în teren, stocurile sunt asigurate, iar echipele au un plan de intervenție pentru toate scenariile din iarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Panouri fotovoltaice gratuite pentru 41 de familii. Proiect finalizat de Primăria Cuza Vodă
Proiectul CNI pentru baza sportivă din Oltenița, blocat la 30%. Primăria continuă lucrările din fonduri proprii
Supă cremă de dovleac – Mângâierea aromată a toamnei!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
