Știri
Cetatea Ladislau din Moldova Nouă, aproape de inaugurare după un amplu program de restaurare. Cine este călărășeanul din spatele restaurării
Cetatea Ladislau din Moldova Nouă, aproape de inaugurare după un amplu program de restaurare finanțat prin Regio POR 2014-2020
Cetatea Ladislau, o bijuterie istorică situată pe malul românesc al Dunării, în comuna Coronini, județul Caraș-Severin, este pe punctul de a-și redeschide porțile pentru public după mai bine de șapte ani de lucrări intense de restaurare. Acest proiect ambițios face parte din Programul Operațional Regional (Regio POR) 2014-2020. Antreprenorul din spatele restaurării este călărășean.
Fortificația medievală, cunoscută sub numele de Cetatea Ladislau, a fost construită în secolul al XIV-lea și are o importanță strategică și istorică majoră. Prima atestare documentară a cetății datează din anul 1427, când împăratul Sigismund de Luxemburg, unul dintre cei mai puternici monarhi ai vremii, a obținut-o în urma unui tratat cu despotul Serbiei, Gheorghe Brancovici. Dedicată Sfântului Ladislau, cetatea a fost un bastion important de apărare de-a lungul fluviului Dunărea.
Restaurarea Cetății Ladislau: Proiectul și impactul turistic
Proiectul de restaurare a cetății a cuprins numeroase intervenții esențiale pentru conservarea și punerea în valoare a acestei fortificații medievale. Printre lucrările realizate se numără:
- Consolidarea zidurilor și turnurilor cu asize de piatră, păstrând arhitectura originală a cetății.
- Amenajarea Turnului 3 Sud-Vest, care va oferi un punct spectaculos de belvedere asupra Dunării și împrejurimilor.
- Construirea unor platforme și pasarele care să permită vizitatorilor să exploreze cetatea în condiții de siguranță.
- Instalarea iluminatului arhitectural și ambiental, care va transforma cetatea într-un punct de atracție vizibil chiar și pe timp de noapte.
- Amenajarea incintei și realizarea de alei pietonale, pentru a facilita accesul și a îmbunătăți experiența turistică.
- Construirea unui corp anex dedicat activităților turistice și administrative.
- Realizarea de instalații electrice și sanitare moderne, pentru a asigura funcționarea optimă a sitului.
Aceste lucrări complexe vor transforma Cetatea Ladislau într-un obiectiv turistic modern, atrăgând atenția asupra valorii sale istorice și contribuind la dezvoltarea turismului local. Cetatea va deveni un magnet pentru vizitatorii din țară și din străinătate, mai ales că în apropiere, pe malul sârbesc al Dunării, Cetatea Golubăț atrage anual sute de mii de turiști, grație restaurării exemplare efectuate de autoritățile sârbe.
Importanța Cetății Ladislau și nevoia de valorificare a patrimoniului istoric
Cetatea Ladislau este doar una dintre numeroasele fortificații medievale care se regăsesc de-a lungul fluviului Dunărea, un drum natural ce leagă România de Europa Centrală și de Est. Multe dintre aceste cetăți, deși de o importanță istorică remarcabilă, au fost lăsate în paragină sau chiar distruse de-a lungul timpului. Restaurarea Cetății Ladislau reprezintă un exemplu pozitiv în direcția conservării și valorificării acestui patrimoniu vast și prea puțin cunoscut.
Un alt aspect care adaugă valoare acestei inițiative este recenta desemnare a comunei Coronini ca localitate de interes turistic local, un statut care promite să atragă și mai mulți turiști în zonă și să crească vizibilitatea obiectivelor istorice și naturale din Clisura Dunării.
Iulian Cercel, antreprenorul din spatele restaurării și implicarea socială
Succesul acestui proiect de restaurare nu ar fi fost posibil fără implicarea activă a antreprenorului Iulian Cercel, o figură marcantă în domeniul restaurării clădirilor istorice din România. Iulian Cercel a coordonat lucrările complexe de restaurare ale Cetății Ladislau, demonstrând o pasiune deosebită pentru conservarea patrimoniului cultural. Implicarea sa în acest proiect este doar una dintre multele sale realizări în domeniu.
Însă implicarea lui Iulian Cercel nu se oprește aici. Pe lângă restaurarea cetății, antreprenorul a fost și un sprijin important în acțiunile umanitare desfășurate de Partidul AUR, condus de George Simion, în perioada recentelor inundații devastatoare care au lovit județele Galați și Vaslui.
George Simion, cunoscut pentru capacitatea sa de a mobiliza rapid sute de susținători, a organizat o intervenție majoră în zonele afectate, iar IulianCercel a sprijinit aceste eforturi, furnizând materiale de construcție și resurse pentru renovarea caselor afectate.
Timp de săptămâni întregi, susținătorii AUR, împreună cu echipe de voluntari, au lucrat neobosiți pentru a curăța gospodăriile acoperite de noroi, au distribuit alimente și au contribuit la renovarea locuințelor mai puțin afectate. Implicarea lui Iulian Cercel în aceste acțiuni a fost esențială, demonstrând nu doar angajamentul său față de conservarea patrimoniului, ci și față de ajutorul oferit comunităților aflate la nevoie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un program pilot implementat în 18 licee din România schimbă modul în care elevii de clasa a XII-a își organizează săptămâna. Patru zile sunt dedicate cursurilor față în față pentru materiile de Bacalaureat, iar vinerea orele se desfășoară online, de acasă, pentru disciplinele secundare și proiectele școlare.
Elevii de a XII-a nu mai merg la școală vinerea
Într-o perioadă în care fiecare săptămână de școală pare trasă la indigo, un program pilot schimbă brusc ritmul în mai multe licee din România. Nu e vorba doar de o ajustare de orar, ci de un model care mută o parte din învățare într-un alt spațiu, cu reguli diferite, iar miza este uriașă pentru elevii care se apropie de Bacalaureat.
Programul a fost introdus în 18 licee și îi vizează pe elevii de clasa a XII-a, generația pentru care fiecare oră contează. Pe hârtie, pare o soluție elegantă: mai multă concentrare pe materiile de examen și mai puțin timp pierdut pe drumuri sau intervale „moarte”. În realitate, schimbarea îi obligă pe elevi să-și regândească complet săptămâna.
Concret, elevii vin fizic la școală patru zile pe săptămână, concentrându-se pe disciplinele de Bacalaureat. A cincea zi, vineri, nu se elimină orele, ci acestea se mută online. Elevii lucrează de acasă la materiile secundare și la proiecte care vor fi evaluate la finalul anului.
Profesorii consideră că modelul este potrivit nevoilor reale ale elevilor.
„Proiectul se potrivește foarte bine nevoilor noastre. Clasele de profil real, care dau bacalaureatul la biologie, vin fizic la pregătire. În schimb, la clasele de uman, unde această disciplină poate fi aleasă opțional, elevii lucrează online”, a explicat o profesoară de biologie de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.
Elevii au reacții mixte, dar majoritatea apreciază ziua online.
„Unii se concentrează pe materiile la care dau bacul, alții profită de ziua liberă de drumul spre școală ca să se odihnească”, au declarat câțiva liceeni.
Totuși, unii recunosc că ziua de vineri necesită disciplină și organizare: „Dacă nu ești organizat, se adună multe teme și pot apărea dificultăți. Trebuie disciplină ca să funcționeze acest program”.
Implementarea modelului hibrid a generat și ajustări logistice în școli. Diriginții trebuie să urmărească realizarea proiectelor online și să mențină comunicarea cu elevii care nu vin fizic vinerea. În unele licee, platformele digitale și resursele online au fost consolidate pentru ca elevii să nu fie defavorizați.
Pentru elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat, programul oferă mai mult timp de recapitulare și concentrare pe materiile principale. În același timp, ziua de vineri creează o oportunitate de autonomie și responsabilizare, pregătind elevii pentru un mod de lucru mai independent, necesar în facultate sau la examenele naționale.
Acest model pilot ar putea fi extins în viitor și în alte licee, în funcție de rezultatele obținute și de feedback-ul profesorilor și elevilor. Scopul este să crească eficiența pregătirii pentru Bacalaureat, fără a neglija restul disciplinelor și dezvoltarea competențelor practice și digitale ale elevilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Carosabil ca patinoarul, trafic blocat: primele accidente ale iernii 2026 la Călărași
Cum să alegi culoarea ghetelor de fotbal în funcție de stil și echipă?
Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
