Știri
Ce drumuri județene vor fi reabilitate cu bani europeni, în județul Călărași, până în 2027
Ședința extraordinară a Consiliului Județean Călărași, desfășurată în data de 13 ianuarie 2023 la sediul instituției, a avut ca subiect, pe ordinea de zi, printre multe alte proiecte, doua Hotărâri privind reabilitarea și modernizarea a patru drumuri județene, lucrări finanțate din bani europeni, prin Programul Operațional Regional 2021-2027, aprobat de Comisia Europeană în octombrie anul trecut.
Autoritățile județene s-au arătat interesate pentru reabilitarea acestor drumuri de mai mult timp. În acest sens, Consiliul Județean a solicitat finanțare și prin PNI Anghel Saligny.
Iată care sunt aceste drumuri:
DJ201B (28,775 km) tronson DN31 – Ulmeni – Lunca (Ostrovu) – Frăsinet km 49+730 – km 81+290,
DJ305 (33,270 km) tronson Lunca (Ostrovu) – Lehliu Sat – Săpunari km 0+000- km 33+529,
DJ 313 (1,800 km) tronson Săpunari – limită judeţ Ialomiţa km 28+700 – km 30+500” și
DJ 309 (39,82 km) tronson Bogata – DJ 307A – Al. Odobescu – N. Bălcescu – Zimbru (DJ 304) – Făurei – Dănești (DJ 303) – Nucetu (DN3).
Potrivit datelor, drumurile județene mai sus menționate fac parte din Strategia de Dezvoltare a Județului Călărași, pentru perioada 2021-2027.
“Tronsoanele de drumuri propuse prezintă în anumite zone acces dificil ceea ce reduce mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora.
Modernizarea acestor drumuri va avea un impact semnificativ în dezvoltarea economică a judeţului Călărași, va uşura schimburile de produse şi servicii şi va facilita căile de acces spre zonele dezavantajate care au potenţial de dezvoltare. De asemenea, se vor îmbunătăţi o serie de parametri fizici ai drumurilor, care conduc la avantaje de ordin material, de confort şi de siguranţă pentru toţi utilizatorii acestuia.
Mai exact, refacerea integrală a sistemului rutier şi îmbunătăţirea elementelor geometrice (supralărgiri şi supraînălţări) în curbe şi îmbunătăţirea profilului longitudinal asigură o viteză medie de deplasare crescută şi totodată un confort sporit pentru participanţii la trafic, ceea ce va conduce la un consum mediu de carburanţi mai redus decât în condiţiile actuale, la scăderea gradului de poluare şi la creşterea interesului pentru zona respectivă.
Modernizarea drumurilor este benefică şi oportună având în vedere că aceasta va conduce la reducerea timpului de călătorie pentru traficul de marfă şi pasageri, reducerea costurilor de transport şi de întreţinere a autovehiculelor, facilitarea accesului mijloacelor de intervenţie rapidă în zonă (salvare, pompieri), îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii de sănătate, sociale şi educaţionale, creşterea gradului de acces al tinerilor pe piaţa forţei de muncă din comunele şi satele apropiate, creşterea confortului si siguranţei circulaţiei prin amenajarea intersecţiilor, amenajarea de parcări, amenajarea corespunzătoare a staţiilor de autobuz, realizarea marcajelor rutiere, instalarea parapetelor de protecţie, etc, crearea premiselor pentru atragerea unor noi afaceri în zonă și dezvoltarea celor existente, decongestionarea traficului pe drumurile naţionale, reducerea costurilor de operare a vehiculelor, ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare prin scăderea consumului de carburanţi.
Reabilitarea drumurilor este deosebit de importantă deoarece acestea vor asigura conexiunea regiunii la Reţeaua TEN-T Core şi reţeaua naţională de drumuri, facilitând accesul din şi înspre acesta la nivel naţional şi internaţional.”, se prezintă într-un paragraf al Referatului de Aprobare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Mașinile abandonate, ridicate din oraș! Primăria Călărași a început curățenia de toamnă pe străzi
Gata cu rablele uitate prin parcări și pe trotuare! 🚗💨
Primăria Municipiului Călărași, împreună cu Poliția Locală, a pornit o amplă acțiune de identificare și ridicare a autoturismelor abandonate sau lăsate cu lunile pe domeniul public.
Primarul Marius Dulce transmite că acțiunea nu e doar de moment, ci o campanie care va continua „până când spațiile publice vor fi eliberate”.
„Avem nevoie de trotuare libere, parcări funcționale și spații verzi neocupate. Vehiculele abandonate nu doar strică aspectul orașului, ci și creează disconfort pentru cetățeni. Vrem un oraș mai curat și mai sigur”, a spus primarul Dulce.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media
Jocurile de noroc par să fi intrat de ceva vreme în vizorul legiuitorilor; schimbările legislative, din ce se vede, tot remodelează peisajul acestui sector în România. Anul 2025 aduce — sau, mai exact, pare să aducă — reguli mai stricte pentru operatori, care ating atât felul în care sunt promovate jocurile de tip păcănele, cât și cerințele privind standardizarea raportărilor media.
Măsurile recente vizează, cel puțin oficial, reducerea atractivității reclamelor și încercarea de a limita accesul facil pentru anumite categorii sociale. Mai mult, noile obligații de transparență pentru operatori afectează inclusiv platformele online și felul în care sunt prezentate datele statistice privind Pacanele și toate jocurile similare. Efectele se simt repede în discursul public și, pe ici, pe colo, în modul în care oamenii primesc informațiile.
Interdicția vedetelor și schimbarea reclamelor la păcănele
Autoritățile susțin că au identificat o legătură între promovarea agresivă, folosirea vedetelor și un număr mai mare de jucători tineri sau vulnerabili, deși nu toți experții ar spune la fel. În iunie 2025, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a anunțat decizia de a interzice orice implicare a actorilor, sportivilor, influencerilor sau a altor personalități publice în publicitatea pentru cazinouri și jocuri de tip păcănele;. Industria a început imediat să regândească campaniile de marketing — reinventare, adaptare, ce-o fi; mass-media, la rândul ei, trebuie să respecte reguli mai stricte. Nu mai e loc pentru promovare indirectă prin imaginea vedetelor și, oficial, nici pentru mesaje care prezintă păcănelele ca o cale rapidă spre câștig. Jurnaliștii și comunicatorii din industrie se conformează unui set nou de restricții, cu argumentul responsabilității sociale și al reducerii impactului negativ pe termen lung.
Don Ro Casino și impactul reglementărilor asupra platformelor online
Expansiunea online a pieței de gambling a fost rapidă în ultimii ani; acum, însă, modificările legislative pun presiune suplimentară pe operatori, Don Ro Casino, cunoscut pentru jocuri online precum pacanele, fiind printre cele mai vizibile exemple. Odată ce interdicția vedetelor și noile standarde au intrat în vigoare, strategiile de comunicare s-au schimbat — unele mai degrabă subtil, altele pe față. Reclamele cu influenceri dispar, mesajele se orientează mai mult spre informare și avertismente despre riscuri; asta nu înseamnă că totul devine perfect transparent, dar se observă o tendință clară. În același timp, raportarea devine mai vizibilă — platformele, inclusiv Don Ro Casino, trebuie să evidențieze opțiunile de protecție și să detalieze statisticile legate de cererile procesate.
Pentru utilizatorii de Pacanele online, accesul la funcțiile de protecție devine mai vizibil. Legislația cere, de asemenea, ca operatorii să returneze soldurile în cazurile de autoexcludere și să pună la dispoziție date despre impactul social al serviciilor lor; în practică, asta înseamnă mai mult material pentru reportaje și, posibil, o schimbare de focus de la „povești de succes” la analiza responsabilității industriei.
Sălile de jocuri și restricțiile geografice aduse de noile reglementări
Noile reguli limitează funcționarea sălilor de jocuri la parterul unor blocuri începând din 2025, în special în orașele mari. Scopul declarat este reducerea accesului direct, mai ales pentru tineri și pentru locuitorii cartierelor sensibile; rămâne de văzut în ce măsură schimbarea va produce efectele scontate. Că proiectul încearcă să limiteze impactul păcănelelor asupra zonelor rezidențiale — o idee care, pentru unii, sună rezonabil; pentru alții, poate părea insuficientă. Mass-media este invitată să raporteze cu precizie numărul de săli afectate, zonele de risc și opiniile specialiștilor în adicție, iar asta poate ajuta la o imagine mai nuanțată.
Pe lângă măsurile menite să reducă dependența, legea impune și ca presa să publice periodic date despre solicitările de autoexcludere și despre numărul jucătorilor activi pe zone; astfel, nu doar companiile, ci și presa locală sau națională pot oferi o perspectivă mai realistă asupra fenomenului păcănelelor.
Autorizarea locală și taxarea diferențiată schimbă structura raportărilor
Decentralizarea autorizării a devenit un element important al pachetului legislativ din 2025. Primăriile au acum pârghii mai clare — pot aproba sau refuza deschiderea unor săli și pot impune taxe suplimentare; efectele pot varia mult de la o comunitate la alta. Acest mecanism introduce noi subiecte pentru presa locală, unde deciziile administrațiilor devin, inevitabil, teme de interes: modul în care comunitățile gestionează impactul financiar și social al industriei.
De pildă, un oraș poate limita drastic numărul sălilor de jocuri; mass-media este chemată să explice motivele, modul de consultare publică și implicațiile pentru bugetele locale. Pare că transparența și obiectivitatea sunt acum accentuate, iar orice tentativă de a glorifica fenomenul păcănelelor este — sau va fi — mult mai greu de justificat în spațiul jurnalistic.
Joc responsabil și informare corectă pentru viitor
Schimbările legislative marchează, cel puțin pe hârtie, o orientare spre protecția jucătorilor și spre o informare mai echilibrată a publicului. Industria păcănelelor rămâne, probabil, profitabilă, dar cadrul legal impune bariere împotriva promovării excesive și pune mai multă responsabilitate pe umerii firmelor și ai mass-mediei.
Jucătorii au la dispoziție instrumente de autoexcludere care par să funcționeze mai bine acum, iar presa ar trebui să sublinieze riscurile asociate acestor activități — cu mențiunea că interpretările pot diferi. responsabilitatea individuală rămâne importantă, iar, dacă totul merge conform intențiilor, noul cadru va contribui la o reducere a cazurilor grave de dependență și va aduce o informare mai nuanțată publicului — sau cel puțin asta speră cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Procurorii au deschis dosar penal după scandalul din Unirea. Polițiștii sunt acuzați că au folosit forța în mod abuziv
Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a deschis un dosar penal pentru cercetarea posibilei infracțiuni de „purtare abuzivă”, după incidentul violent care a avut loc duminică, 21 septembrie, în localitatea Unirea.
Potrivit datelor, ancheta a fost declanșată în urma unei sesizări din oficiu, după ce în spațiul public au apărut imagini și mărturii care indică o intervenție brutală a forțelor de ordine asupra mai multor localnici.
În document se arată că agenți de poliție din cadrul IPJ Călărași ar fi exercitat acte de violență fizică asupra unor persoane, provocându-le leziuni traumatice evaluate la 3-4 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatelor medico-legale.
Surse locale afirmă că totul ar fi pornit de la un apel la 112 pentru „muzică dată prea tare”, însă intervenția s-a transformat într-o scenă de violență: localnicii susțin că au fost trântiți la pământ, loviți cu genunchii în cap și amenințați cu pistoalele la bărbie.
Reprezentanții Parchetului precizează că în acest moment cercetările se desfășoară in rem (cu privire la faptă), pentru a stabili dacă a existat sau nu o faptă penală, și că nicio persoană nu are, deocamdată, calitatea de suspect sau inculpat.
„Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci semnifică doar instituirea unui cadru procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs o faptă ce intră sub incidența legii penale”, se arată în comunicatul Parchetului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Viceprimarul Gheorghe Stoian, alături de oamenii din Călărași: sprijin concret pentru cazul fetiței Daria Ștefan
Mașinile abandonate, ridicate din oraș! Primăria Călărași a început curățenia de toamnă pe străzi
Aventura sălbatică din Călărași: Zoo-ul unde copiii devin exploratori!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
