Știri
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate. Care sunt pașii legali următori și când vom vota din nou
Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României pe 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32.
Astfel, turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 8 decembrie, a fost anulat.
Conform Hotărârii Curții, Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegerile prezidențiale și va aproba un nou calendar electoral, care va include constituirea de birouri electorale, depunerea de candidaturi și organizarea unei noi campanii electorale corecte și transparente, în conformitate cu principiile și valorile constituționale.
În același timp, prin Hotărârea Curții, mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, se va prelungi până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, adică până după reluarea alegerilor prezidențiale.
Astfel, președintele Klaus Iohannis va putea convoca parlamentul ales pe 1 decembrie 2024, în termen de cel mult 20 de zile de la scrutin. Ulterior, vor urma consultările cu partidele parlamentare și formarea noului guvern.
Curtea Constituțională a motivat decizia din 6 decembrie prin examinarea documentelor desecretizate pe 4 decembrie 2024, care au relevat multiple nereguli în procesul electoral pentru alegerea președintelui României. Aceste nereguli, inclusiv manipularea votului și distorsionarea egalității de șanse, au afectat transparența și corectitudinea alegerilor. Printre principalele încălcări s-au numărat utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campania electorală, precum și finanțarea din surse nedeclarate.
În urma acestei analize, Curtea a stabilit că mandatul președintelui Klaus Iohannis se va prelungi până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, conform articolului 83 alin. (2) din Constituție.
Conform articolului 63, alineatul (3) din Constituție, Parlamentul nou ales trebuie să se întrunească la convocarea Președintelui României, în termen de maximum 20 de zile de la alegeri. Având în vedere că alegerile parlamentare au avut loc pe 1 decembrie 2024 și că rezultatele finale au fost publicate pe 7 decembrie de Biroul Electoral Central, Președintele poate convoca noul Parlament până cel târziu pe 21 decembrie 2024.
Consultările președinte-partide
Conform articolului 103, alineatul (1) din Constituție, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, consultând mai întâi partidul care deține majoritatea absolută în Parlament. Dacă nu există o majoritate clară, Președintele va consulta toate partidele parlamentare. Etapa consultărilor face parte din procedura mai largă de formare a guvernului și reflectă configurația politică a Parlamentului. În cazul unei majorități absolute, Președintele trebuie să consulte partidul respectiv înainte de a desemna prim-ministrul. Dacă nu există o astfel de majoritate, Președintele caută o soluție care să obțină sprijinul mai multor partide, asigurându-se astfel că guvernul va putea obține votul de învestitură și va putea implementa programul legislativ. Candidatul pentru prim-ministru poate fi liderul unui partid, un tehnocrat dintr-un partid sau din afacerea politică, sau un specialist din afacerea politică.
Formarea noului guvern
Formarea noului guvern presupune ca, în termen de 10 zile de la desemnare, candidatul pentru funcția de prim-ministru să ceară votul de încredere al Parlamentului pentru programul și lista guvernului. Acestea vor fi dezbătute de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, iar guvernul va primi încrederea Parlamentului cu votul majorității. Etapele includ prezentarea guvernului, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile miniștrilor propuși, votul pe programul de guvernare și depunerea jurământului în fața Președintelui.
Audierile în parlament a propunerilor de miniştri
Birourile permanente stabilesc data ședinței comune în termen de 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului. Urmează audierile miniștrilor propuși, care se încheie cu un aviz comun consultativ din partea comisiilor relevante. Dacă un ministru propus primește aviz nefavorabil, prim-ministrul poate propune o nouă persoană. După audierile suplimentare, votul de încredere pentru Guvern va fi acordat după un nou aviz. În ședința comună a Parlamentului, prim-ministrul desemnat va prezenta programul și lista Guvernului, iar reprezentanții grupurilor parlamentare vor exprima punctele lor de vedere.
Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului
După dezbaterile pe programul și lista Guvernului, se supune la vot acordarea încrederii, prin vot secret cu bile. Rezultatul este consemnat într-un proces-verbal, iar hotărârea Parlamentului este semnată de președinții celor două camere și trimisă Președintelui României pentru a numi Guvernul. Adoptarea hotărârii comune constituie “contractul de guvernare” între Parlament și Guvern, conform “Constituției României revizuite”.
Depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României
Prim-ministrul și membrii Guvernului depun individual jurământul în fața Președintelui României, iar mandatul Guvernului și al fiecărui ministru începe de la data depunerii jurământului (art. 104 din Constituție). Conform “Constituției României revizuite. Comentarii și explicații”, depunerea jurământului nu este doar o formalitate, ci are implicații juridice, fiind esențială pentru exercitarea mandatului. Dacă Guvernul nu este validat în Parlament, președinții celor două camere îl informează pe Președintele României pentru desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un program pilot implementat în 18 licee din România schimbă modul în care elevii de clasa a XII-a își organizează săptămâna. Patru zile sunt dedicate cursurilor față în față pentru materiile de Bacalaureat, iar vinerea orele se desfășoară online, de acasă, pentru disciplinele secundare și proiectele școlare.
Elevii de a XII-a nu mai merg la școală vinerea
Într-o perioadă în care fiecare săptămână de școală pare trasă la indigo, un program pilot schimbă brusc ritmul în mai multe licee din România. Nu e vorba doar de o ajustare de orar, ci de un model care mută o parte din învățare într-un alt spațiu, cu reguli diferite, iar miza este uriașă pentru elevii care se apropie de Bacalaureat.
Programul a fost introdus în 18 licee și îi vizează pe elevii de clasa a XII-a, generația pentru care fiecare oră contează. Pe hârtie, pare o soluție elegantă: mai multă concentrare pe materiile de examen și mai puțin timp pierdut pe drumuri sau intervale „moarte”. În realitate, schimbarea îi obligă pe elevi să-și regândească complet săptămâna.
Concret, elevii vin fizic la școală patru zile pe săptămână, concentrându-se pe disciplinele de Bacalaureat. A cincea zi, vineri, nu se elimină orele, ci acestea se mută online. Elevii lucrează de acasă la materiile secundare și la proiecte care vor fi evaluate la finalul anului.
Profesorii consideră că modelul este potrivit nevoilor reale ale elevilor.
„Proiectul se potrivește foarte bine nevoilor noastre. Clasele de profil real, care dau bacalaureatul la biologie, vin fizic la pregătire. În schimb, la clasele de uman, unde această disciplină poate fi aleasă opțional, elevii lucrează online”, a explicat o profesoară de biologie de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.
Elevii au reacții mixte, dar majoritatea apreciază ziua online.
„Unii se concentrează pe materiile la care dau bacul, alții profită de ziua liberă de drumul spre școală ca să se odihnească”, au declarat câțiva liceeni.
Totuși, unii recunosc că ziua de vineri necesită disciplină și organizare: „Dacă nu ești organizat, se adună multe teme și pot apărea dificultăți. Trebuie disciplină ca să funcționeze acest program”.
Implementarea modelului hibrid a generat și ajustări logistice în școli. Diriginții trebuie să urmărească realizarea proiectelor online și să mențină comunicarea cu elevii care nu vin fizic vinerea. În unele licee, platformele digitale și resursele online au fost consolidate pentru ca elevii să nu fie defavorizați.
Pentru elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat, programul oferă mai mult timp de recapitulare și concentrare pe materiile principale. În același timp, ziua de vineri creează o oportunitate de autonomie și responsabilizare, pregătind elevii pentru un mod de lucru mai independent, necesar în facultate sau la examenele naționale.
Acest model pilot ar putea fi extins în viitor și în alte licee, în funcție de rezultatele obținute și de feedback-ul profesorilor și elevilor. Scopul este să crească eficiența pregătirii pentru Bacalaureat, fără a neglija restul disciplinelor și dezvoltarea competențelor practice și digitale ale elevilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Carosabil ca patinoarul, trafic blocat: primele accidente ale iernii 2026 la Călărași
Cum să alegi culoarea ghetelor de fotbal în funcție de stil și echipă?
Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
