Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României pe 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32.

Astfel, turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 8 decembrie, a fost anulat.

Conform Hotărârii Curții, Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegerile prezidențiale și va aproba un nou calendar electoral, care va include constituirea de birouri electorale, depunerea de candidaturi și organizarea unei noi campanii electorale corecte și transparente, în conformitate cu principiile și valorile constituționale.

În același timp, prin Hotărârea Curții, mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, se va prelungi până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, adică până după reluarea alegerilor prezidențiale.

Astfel, președintele Klaus Iohannis va putea convoca parlamentul ales pe 1 decembrie 2024, în termen de cel mult 20 de zile de la scrutin. Ulterior, vor urma consultările cu partidele parlamentare și formarea noului guvern.

Curtea Constituțională a motivat decizia din 6 decembrie prin examinarea documentelor desecretizate pe 4 decembrie 2024, care au relevat multiple nereguli în procesul electoral pentru alegerea președintelui României. Aceste nereguli, inclusiv manipularea votului și distorsionarea egalității de șanse, au afectat transparența și corectitudinea alegerilor. Printre principalele încălcări s-au numărat utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campania electorală, precum și finanțarea din surse nedeclarate.

În urma acestei analize, Curtea a stabilit că mandatul președintelui Klaus Iohannis se va prelungi până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, conform articolului 83 alin. (2) din Constituție.

Conform articolului 63, alineatul (3) din Constituție, Parlamentul nou ales trebuie să se întrunească la convocarea Președintelui României, în termen de maximum 20 de zile de la alegeri. Având în vedere că alegerile parlamentare au avut loc pe 1 decembrie 2024 și că rezultatele finale au fost publicate pe 7 decembrie de Biroul Electoral Central, Președintele poate convoca noul Parlament până cel târziu pe 21 decembrie 2024.

Consultările președinte-partide

Conform articolului 103, alineatul (1) din Constituție, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, consultând mai întâi partidul care deține majoritatea absolută în Parlament. Dacă nu există o majoritate clară, Președintele va consulta toate partidele parlamentare. Etapa consultărilor face parte din procedura mai largă de formare a guvernului și reflectă configurația politică a Parlamentului. În cazul unei majorități absolute, Președintele trebuie să consulte partidul respectiv înainte de a desemna prim-ministrul. Dacă nu există o astfel de majoritate, Președintele caută o soluție care să obțină sprijinul mai multor partide, asigurându-se astfel că guvernul va putea obține votul de învestitură și va putea implementa programul legislativ. Candidatul pentru prim-ministru poate fi liderul unui partid, un tehnocrat dintr-un partid sau din afacerea politică, sau un specialist din afacerea politică.

Formarea noului guvern

Formarea noului guvern presupune ca, în termen de 10 zile de la desemnare, candidatul pentru funcția de prim-ministru să ceară votul de încredere al Parlamentului pentru programul și lista guvernului. Acestea vor fi dezbătute de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, iar guvernul va primi încrederea Parlamentului cu votul majorității. Etapele includ prezentarea guvernului, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile miniștrilor propuși, votul pe programul de guvernare și depunerea jurământului în fața Președintelui.

Audierile în parlament a propunerilor de miniştri

Birourile permanente stabilesc data ședinței comune în termen de 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului. Urmează audierile miniștrilor propuși, care se încheie cu un aviz comun consultativ din partea comisiilor relevante. Dacă un ministru propus primește aviz nefavorabil, prim-ministrul poate propune o nouă persoană. După audierile suplimentare, votul de încredere pentru Guvern va fi acordat după un nou aviz. În ședința comună a Parlamentului, prim-ministrul desemnat va prezenta programul și lista Guvernului, iar reprezentanții grupurilor parlamentare vor exprima punctele lor de vedere.

Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului

După dezbaterile pe programul și lista Guvernului, se supune la vot acordarea încrederii, prin vot secret cu bile. Rezultatul este consemnat într-un proces-verbal, iar hotărârea Parlamentului este semnată de președinții celor două camere și trimisă Președintelui României pentru a numi Guvernul. Adoptarea hotărârii comune constituie “contractul de guvernare” între Parlament și Guvern, conform “Constituției României revizuite”.

Depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României

Prim-ministrul și membrii Guvernului depun individual jurământul în fața Președintelui României, iar mandatul Guvernului și al fiecărui ministru începe de la data depunerii jurământului (art. 104 din Constituție). Conform “Constituției României revizuite. Comentarii și explicații”, depunerea jurământului nu este doar o formalitate, ci are implicații juridice, fiind esențială pentru exercitarea mandatului. Dacă Guvernul nu este validat în Parlament, președinții celor două camere îl informează pe Președintele României pentru desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun).