Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate. Care sunt pașii legali următori și când vom vota din nou

Published

on

Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României pe 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32.

Astfel, turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 8 decembrie, a fost anulat.

Conform Hotărârii Curții, Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegerile prezidențiale și va aproba un nou calendar electoral, care va include constituirea de birouri electorale, depunerea de candidaturi și organizarea unei noi campanii electorale corecte și transparente, în conformitate cu principiile și valorile constituționale.

În același timp, prin Hotărârea Curții, mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, se va prelungi până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, adică până după reluarea alegerilor prezidențiale.

Advertisement

Astfel, președintele Klaus Iohannis va putea convoca parlamentul ales pe 1 decembrie 2024, în termen de cel mult 20 de zile de la scrutin. Ulterior, vor urma consultările cu partidele parlamentare și formarea noului guvern.

Curtea Constituțională a motivat decizia din 6 decembrie prin examinarea documentelor desecretizate pe 4 decembrie 2024, care au relevat multiple nereguli în procesul electoral pentru alegerea președintelui României. Aceste nereguli, inclusiv manipularea votului și distorsionarea egalității de șanse, au afectat transparența și corectitudinea alegerilor. Printre principalele încălcări s-au numărat utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campania electorală, precum și finanțarea din surse nedeclarate.

În urma acestei analize, Curtea a stabilit că mandatul președintelui Klaus Iohannis se va prelungi până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, conform articolului 83 alin. (2) din Constituție.

Conform articolului 63, alineatul (3) din Constituție, Parlamentul nou ales trebuie să se întrunească la convocarea Președintelui României, în termen de maximum 20 de zile de la alegeri. Având în vedere că alegerile parlamentare au avut loc pe 1 decembrie 2024 și că rezultatele finale au fost publicate pe 7 decembrie de Biroul Electoral Central, Președintele poate convoca noul Parlament până cel târziu pe 21 decembrie 2024.

Consultările președinte-partide

Advertisement

Conform articolului 103, alineatul (1) din Constituție, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, consultând mai întâi partidul care deține majoritatea absolută în Parlament. Dacă nu există o majoritate clară, Președintele va consulta toate partidele parlamentare. Etapa consultărilor face parte din procedura mai largă de formare a guvernului și reflectă configurația politică a Parlamentului. În cazul unei majorități absolute, Președintele trebuie să consulte partidul respectiv înainte de a desemna prim-ministrul. Dacă nu există o astfel de majoritate, Președintele caută o soluție care să obțină sprijinul mai multor partide, asigurându-se astfel că guvernul va putea obține votul de învestitură și va putea implementa programul legislativ. Candidatul pentru prim-ministru poate fi liderul unui partid, un tehnocrat dintr-un partid sau din afacerea politică, sau un specialist din afacerea politică.

Formarea noului guvern

Formarea noului guvern presupune ca, în termen de 10 zile de la desemnare, candidatul pentru funcția de prim-ministru să ceară votul de încredere al Parlamentului pentru programul și lista guvernului. Acestea vor fi dezbătute de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, iar guvernul va primi încrederea Parlamentului cu votul majorității. Etapele includ prezentarea guvernului, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile miniștrilor propuși, votul pe programul de guvernare și depunerea jurământului în fața Președintelui.

Audierile în parlament a propunerilor de miniştri

Birourile permanente stabilesc data ședinței comune în termen de 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului. Urmează audierile miniștrilor propuși, care se încheie cu un aviz comun consultativ din partea comisiilor relevante. Dacă un ministru propus primește aviz nefavorabil, prim-ministrul poate propune o nouă persoană. După audierile suplimentare, votul de încredere pentru Guvern va fi acordat după un nou aviz. În ședința comună a Parlamentului, prim-ministrul desemnat va prezenta programul și lista Guvernului, iar reprezentanții grupurilor parlamentare vor exprima punctele lor de vedere.

Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului

După dezbaterile pe programul și lista Guvernului, se supune la vot acordarea încrederii, prin vot secret cu bile. Rezultatul este consemnat într-un proces-verbal, iar hotărârea Parlamentului este semnată de președinții celor două camere și trimisă Președintelui României pentru a numi Guvernul. Adoptarea hotărârii comune constituie “contractul de guvernare” între Parlament și Guvern, conform “Constituției României revizuite”.

Advertisement

Depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României

Prim-ministrul și membrii Guvernului depun individual jurământul în fața Președintelui României, iar mandatul Guvernului și al fiecărui ministru începe de la data depunerii jurământului (art. 104 din Constituție). Conform “Constituției României revizuite. Comentarii și explicații”, depunerea jurământului nu este doar o formalitate, ci are implicații juridice, fiind esențială pentru exercitarea mandatului. Dacă Guvernul nu este validat în Parlament, președinții celor două camere îl informează pe Președintele României pentru desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun).

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ

Published

on

Mai mulți părinți din județul Călărași au semnalat, în ultimele zile, întârzieri în virarea alocațiilor pentru copii, exact în perioada în care multe familii se pregătesc de Moș Nicolae. O parte dintre sesizări indică faptul că banii nu au ajuns în conturi nici pe 7 decembrie, deși fondurile ar fi fost transferate instituției începând cu această dată. Situația vine după o altă problemă apărută luna trecută, când o serie de alocații au fost virate în conturi bancare vechi, în urma migrării clienților First Bank către Intesa.

Părinte: „Banii au intrat la AJPIS pe 5, dar nu au fost virați mai departe. Familiile vulnerabile au rămas fără sprijin de Moș Nicolae”

Potrivit declarațiilor obținute de redacția noastră, mai mulți beneficiari au constatat că alocațiile copiilor nu au intrat în conturi la începutul lunii decembrie, așa cum se întâmpla de obicei. O mamă a povestit că, pe 5 decembrie, a întrebat la bancă dacă au fost procesați banii și a aflat că fondurile de la bugetul de stat ar fi ajuns deja la AJPIS Călărași.

„Am sunat la bancă și mi-au confirmat că banii de la stat au venit în contul AJPIS pe 5. După ora 12, nu a mai răspuns nimeni la instituție. Alocațiile nu au fost virate mai departe. E vorba de probabil mii de copii, poate zeci de mii în județ. Sunt familii care trăiesc din acești bani”, spune femeia.

Aceasta susține că situația este cu atât mai complicată cu cât, în luna precedentă, instituția ar fi comis o altă eroare: alocațiile unor beneficiari au ajuns în conturi închise sau neactualizate, în urma tranziției de la First Bank la Intesa.

Advertisement

„Informaticianul nu a actualizat conturile noi. Banii au fost trimiși în conturile vechi, iar multe familii au rămas fără alocație zile întregi”, afirmă părintele, care cere anonimat.

Directorul AJPIS Călărași: „Plățile se fac conform calendarului național. Termenul este 8 ale lunii.”

Contactat telefonic, Dorin Ivan Emanuel, directorul executiv al AJPIS Călărași, admite că au existat dificultăți luna trecută, însă susține că responsabilitatea a aparținut băncii, care ar fi transmis un număr incomplet de conturi valide.

Au fost în jur de 5–6 cazuri, maximum 10. First Bank a transmis mai puțini beneficiari decât trebuia, au fost și persoane cu buletine expirate, dar situația s-a corectat”, a declarat acesta.

În ceea ce privește întârzierile din luna decembrie, directorul afirmă că instituția a urmat calendarul național stabilit pentru plata prestațiilor sociale.

Calendarul de plăți prevede ca alocațiile să fie virate pe data de 8, la nivelul întregii țări. Noi suntem ordonator terțiar de credite și ne supunem ordonatorilor superiori. Chiar dacă banii au intrat vineri, ordinele de plată se operează cu o zi înainte, iar fiind weekend, sumele au intrat luni”, explică Ivan.

Advertisement

Întrebat dacă, având banii în cont pe 5, instituția putea alege să proceseze mai devreme plățile, pentru a veni în sprijinul familiilor vulnerabile, directorul a reiterat că AJPIS nu poate devia de la calendarul național.

Discuții privind programul de lucru din instituție

În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora angajații AJPIS ar fi părăsit instituția mai devreme, în ziua de 5 decembrie. Directorul respinge această informație: „Nu cred. Eu am avut patru persoane care au rămas peste program. Eu personal am plecat în jur de 13:30 pentru a participa la o activitate a Crucii Roșii. Putem verifica în condica de prezență”, a spus acesta.

În timp ce părinții critică lipsa de comunicare și întârzierea repetată a plăților, conducerea AJPIS insistă că situația s-a desfășurat „conform procedurii” și că nu există nicio abatere administrativă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Sold OUT la „Five Nights at Freddy’s 2” la Cinema 2D/3D Călărași. Noi proiecții programate săptămâna viitoare

Published

on

Interes uriaș la Cinema 2D/3D Călărași pentru filmul „Five Nights at Freddy’s 2”. Proiecția de duminică, 7 decembrie 2025, a fost SOLD OUT la scurt timp după anunțul programului, sala umplându-se rapid cu fanii francizei.

Reprezentanții cinematografului au transmis că biletele pentru această dată sunt oficial epuizate, însă publicul este așteptat la următoarele proiecții programate pentru marți, miercuri și joi, de la ora 20:00.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Maratonul blestemat de la Olimpiada din 1904: o cursă cu otravă, mașini și haos total

Published

on

La Olimpiada din 1904 de la Saint Louis, maratonul a rămas în istorie drept cea mai dezastruoasă și absurdă cursă de alergare din toate timpurile. Traseul de peste 40 de kilometri trecea pe drumuri de pământ neasfaltate, sub un soare ucigător de peste 32 de grade, cu nori denși de praf ridicați de mașinile, automobilele oficialilor și chiar de un tren care circula pe lângă rută. Organizatorii au oferit doar un singur punct de hidratare pe toată distanța și o singură fântână, considerând că apa în exces „încetinește” alergătorii – o teorie științifică greșită care aproape i-a omorât pe concurenți.

Primul care a trecut linia de sosire a fost americanul Fred Lorz. A fost aclamat, i s-a înmânat coroana de laur și a pozat chiar lângă fiica președintelui Roosevelt… până când s-a aflat că alergase doar primii 16 kilometri, apoi urcase într-un automobil care îl dusese până aproape de stadion. Trișarea lui grosolană a fost descoperită imediat, Lorz a fost descalificat pe loc și i s-a interzis participarea pe viață la competiții.

Câștigătorul oficial a devenit Thomas Hicks, un alergător american care abia mai mergea în ultimele sute de metri. Motivul? Antrenorul lui îi dăduse pe parcurs un amestec halucinant: stricnină (otravă de șobolani folosită în doze mici ca stimulant), coniac și ouă crude. Hicks avea pupilele dilatate, era alb ca varul și trebuia ținut de braț de însoțitori ca să nu cadă. Medicii au declarat ulterior că fără intervenția lor imediată ar fi murit chiar pe stadion.

Din cei 32 de participanți, doar 14 au terminat cursa. Unul dintre ei, cubanezul Félix Carvajal, a alergat în pantofi de stradă tăiați cu foarfeca, s-a oprit să mănânce mere verzi culese dintr-un livrai (ceea ce i-a provocat crampe groaznice) și a stat de vorbă cu spectatorii. Alt alergător sud-african a fost urmărit de câini sălbatici și a pierdut aproape o oră deviind de la traseu.

Advertisement

Maratonul din 1904 a fost un coșmar total, o combinație letală de organizare catastrofală, experimente medicale iresponsabile și trișare sfruntată – o rușine care a intrat în legendă ca cea mai neagră pagină din istoria olimpică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading