Știri
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate. Care sunt pașii legali următori și când vom vota din nou
Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României pe 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32.
Astfel, turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 8 decembrie, a fost anulat.
Conform Hotărârii Curții, Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegerile prezidențiale și va aproba un nou calendar electoral, care va include constituirea de birouri electorale, depunerea de candidaturi și organizarea unei noi campanii electorale corecte și transparente, în conformitate cu principiile și valorile constituționale.
În același timp, prin Hotărârea Curții, mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, se va prelungi până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, adică până după reluarea alegerilor prezidențiale.
Astfel, președintele Klaus Iohannis va putea convoca parlamentul ales pe 1 decembrie 2024, în termen de cel mult 20 de zile de la scrutin. Ulterior, vor urma consultările cu partidele parlamentare și formarea noului guvern.
Curtea Constituțională a motivat decizia din 6 decembrie prin examinarea documentelor desecretizate pe 4 decembrie 2024, care au relevat multiple nereguli în procesul electoral pentru alegerea președintelui României. Aceste nereguli, inclusiv manipularea votului și distorsionarea egalității de șanse, au afectat transparența și corectitudinea alegerilor. Printre principalele încălcări s-au numărat utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campania electorală, precum și finanțarea din surse nedeclarate.
În urma acestei analize, Curtea a stabilit că mandatul președintelui Klaus Iohannis se va prelungi până la depunerea jurământului de către noul președinte ales, conform articolului 83 alin. (2) din Constituție.
Conform articolului 63, alineatul (3) din Constituție, Parlamentul nou ales trebuie să se întrunească la convocarea Președintelui României, în termen de maximum 20 de zile de la alegeri. Având în vedere că alegerile parlamentare au avut loc pe 1 decembrie 2024 și că rezultatele finale au fost publicate pe 7 decembrie de Biroul Electoral Central, Președintele poate convoca noul Parlament până cel târziu pe 21 decembrie 2024.
Consultările președinte-partide
Conform articolului 103, alineatul (1) din Constituție, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, consultând mai întâi partidul care deține majoritatea absolută în Parlament. Dacă nu există o majoritate clară, Președintele va consulta toate partidele parlamentare. Etapa consultărilor face parte din procedura mai largă de formare a guvernului și reflectă configurația politică a Parlamentului. În cazul unei majorități absolute, Președintele trebuie să consulte partidul respectiv înainte de a desemna prim-ministrul. Dacă nu există o astfel de majoritate, Președintele caută o soluție care să obțină sprijinul mai multor partide, asigurându-se astfel că guvernul va putea obține votul de învestitură și va putea implementa programul legislativ. Candidatul pentru prim-ministru poate fi liderul unui partid, un tehnocrat dintr-un partid sau din afacerea politică, sau un specialist din afacerea politică.
Formarea noului guvern
Formarea noului guvern presupune ca, în termen de 10 zile de la desemnare, candidatul pentru funcția de prim-ministru să ceară votul de încredere al Parlamentului pentru programul și lista guvernului. Acestea vor fi dezbătute de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, iar guvernul va primi încrederea Parlamentului cu votul majorității. Etapele includ prezentarea guvernului, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile miniștrilor propuși, votul pe programul de guvernare și depunerea jurământului în fața Președintelui.
Audierile în parlament a propunerilor de miniştri
Birourile permanente stabilesc data ședinței comune în termen de 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului. Urmează audierile miniștrilor propuși, care se încheie cu un aviz comun consultativ din partea comisiilor relevante. Dacă un ministru propus primește aviz nefavorabil, prim-ministrul poate propune o nouă persoană. După audierile suplimentare, votul de încredere pentru Guvern va fi acordat după un nou aviz. În ședința comună a Parlamentului, prim-ministrul desemnat va prezenta programul și lista Guvernului, iar reprezentanții grupurilor parlamentare vor exprima punctele lor de vedere.
Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului
După dezbaterile pe programul și lista Guvernului, se supune la vot acordarea încrederii, prin vot secret cu bile. Rezultatul este consemnat într-un proces-verbal, iar hotărârea Parlamentului este semnată de președinții celor două camere și trimisă Președintelui României pentru a numi Guvernul. Adoptarea hotărârii comune constituie “contractul de guvernare” între Parlament și Guvern, conform “Constituției României revizuite”.
Depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României
Prim-ministrul și membrii Guvernului depun individual jurământul în fața Președintelui României, iar mandatul Guvernului și al fiecărui ministru începe de la data depunerii jurământului (art. 104 din Constituție). Conform “Constituției României revizuite. Comentarii și explicații”, depunerea jurământului nu este doar o formalitate, ci are implicații juridice, fiind esențială pentru exercitarea mandatului. Dacă Guvernul nu este validat în Parlament, președinții celor două camere îl informează pe Președintele României pentru desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ASC Tonus Călărași anunță un nou meci la Sala Polivalentă Călărași. Evenimentul are loc sâmbătă, 15 noiembrie, la ora 11.30. Publicul este invitat să vină în sală și să susțină echipa feminină.
Clubul derulează un proiect cofinanțat de Consiliul Județean Călărași. Lista partenerilor cuprinde Lacto Bar Agneza, Ermetiq Călărași, Nucet Bunătăți Mănăstirești, Sider Tracks, Acoperiș Țiglă Metalică Călărași, Texas Bar B Q, Clarfon Aparate Auditive și Pizza James Mood. Aceștia oferă sprijin pentru activitățile sportive ale clubului.
ASC Tonus continuă să atragă copii și tineri către mișcare. Evenimentele organizate în Sala Polivalentă aduc familiile în tribune și cresc vizibilitatea proiectelor locale. Meciul de sâmbătă devine o nouă ocazie pentru tine ca să încurajezi sportul juvenil din Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Oltenița atrage fonduri europene și se înfrățește cu Bulgaria. Proiecte de peste 6 milioane de euro pentru dezvoltarea locală
Primăria municipiului Oltenița, condusă de primarul Mihăiță Beștea, a reușit să depună și să obțină finanțări importante prin programele europene transfrontaliere. Colaborarea cu orașul Biala din Bulgaria deschide noi oportunități de investiții în infrastructură, turism și servicii publice.
În cadrul conferinței de presă dedicate bilanțului primului an de mandat, primarul Mihăiță Beștea a anunțat că Oltenița a depus cinci proiecte europene prin programul Interreg România–Bulgaria, menite să aducă investiții consistente în comunitate.
„Am găsit o nișă în care putem obține finanțare rapidă, chiar și în contextul economic dificil. Din cele cinci proiecte depuse, două au trecut deja de prima etapă de aprobare și urmează semnarea contractelor de finanțare”, a explicat edilul.
Valoarea totală a acestor proiecte depășește 6 milioane de euro, iar cele mai avansate două vizează infrastructura urbană și dotările publice.
Unul dintre proiecte are o finanțare de 2,2 milioane de euro, iar celălalt de 1,8 milioane de euro, fiind dedicate îmbunătățirii spațiilor publice, digitalizării serviciilor și achiziției de echipamente moderne pentru primărie și instituțiile subordonate.
Administrația locală are în plan și proiecte cu impact vizibil pentru cetățeni: achiziția a peste 200 de bănci și 400 de coșuri de gunoi din materiale reciclabile, pentru amenajarea spațiilor publice.
„Am cerut echipei tehnice să gândim orașul în detaliu. Fiecare colț de stradă trebuie să aibă un coș de gunoi și o bancă. Vrem un oraș ordonat, curat și funcțional”, a declarat Beștea.
Un pas important în cooperarea transfrontalieră este și parteneriatul cu orașul Biala (Bulgaria), care a adoptat deja o hotărâre de consiliu privind înfrățirea cu Oltenița.
„Vom aproba și noi hotărârea în Consiliul Local, pentru a formaliza această relație. Colaborarea cu Biala ne oferă acces la noi linii de finanțare și la proiecte comune în turism și infrastructură”, a explicat primarul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Situația companiei Lukoil din România începe să aibă efecte directe asupra pieței carburanților. Prețul motorinei a crescut cu 3,1%, iar cel al benzinei cu 1,3%. Motorina premium a ajuns la 8,34 lei pe litru. Dacă tranzacția pentru preluarea activelor Lukoil eșuează, statul român ar putea fi nevoit să importe mai mult combustibil, ceea ce ar duce la noi scumpiri.
Rafinăria Petrotel din Ploiești, deținută de gigantul rus Lukoil, este una dintre cele mai importante din țară, cu o capacitate anuală de aproximativ 2,5 milioane de tone, reprezentând aproape 20% din producția națională de combustibil. Preluată de Lukoil în 1998, rafinăria are circa 5.000 de angajați, împreună cu rețeaua de aproximativ 320 de stații de carburanți din România.
Președintele Nicușor Dan a declarat că, dacă rafinarea s-ar opri, România ar fi obligată să importe mai mult combustibil. Acesta a mai precizat că nu există riscul ca rafinăria să fie preluată de firme-paravan ale Rusiei, însă Guvernul nu se grăbește cu o eventuală preluare.
Contextul este generat de sancțiunile impuse de SUA companiilor rusești Lukoil și Rosneft, acuzate că finanțează războiul din Ucraina. Acestea au termen până la 21 noiembrie să își vândă sau să își închidă operațiunile din Europa. După această dată, orice colaborare cu ele devine ilegală pentru firmele care au legături cu SUA.
România trebuie să decidă rapid ce soluție adoptă pentru rafinăria Petrotel și rețeaua Lukoil, pentru a evita noi creșteri de preț și posibile blocaje în aprovizionarea cu combustibili.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ASC Tonus continuă proiectul sprijinit de CJ Călărași și invită publicul la meci
ADR Sud Muntenia participă la evenimentul aniversar Interreg 35 de ani, desfășurat la Palatul Parlamentului
Consiliul Județean Călărași marchează 35 de ani de cooperare Interreg la Parlamentul României
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
