Connect with us

Cultură

Deficiențe în mediul rural: 22 de localități din județul Călărași nu au biblioteci

Situația educației din mediul rulal este alarmantă, iar acest lucru este confirmat de numărul instituțiilor cultural-educative care funcțiomează la nivelul localităților. În timp ce în Vest investițiile în bibliotecile publice sunt numeroase și constante, în România autoritățile județene sunt dezinteresate de acest capitol, chiar și atunci când pot primi fonduri europene.

Județul Călărași. Într-o conferință recent desfășurată la sediul PSD Călărași, Ioana Ichim, noul manager al Bibliotecii Județene “Al. Odobescu” din Călărași, a adus în prim-plan o realitate tulburătoare privind starea bibliotecilor din județul Călărași și impactul asupra educației elevilor din mediul rural. Cu o abordare onestă și determinată, Ioana Ichim a dezvăluit problemele serioase cu care se confruntă bibliotecile și elevii din această zonă.

Una dintre concluziile alarmante pe care le-a expus în conferința sa a fost absența a nu mai puțin de 22 de biblioteci în localitățile rurale din județul Călărași. Acest fapt ridică o întrebare: de ce mediul rural este lipsit de performanță în ceea ce privește accesul la educație? Pentru mulți copii, lipsa bibliotecilor înseamnă că nu au la îndemână resurse pentru a-și dezvolta abilitățile de citire și învățare. Cu hotărâre și dedicare, Ioana Ichim a promis că va merge pe teren pentru a discuta cu primarii localităților afectate și va aduce o echipă de experți de la biblioteca județeană pentru a găsi soluții concrete la această problemă apăsătoare.

De asemenea, noul manager a subliniat că problema nu se rezumă doar la absența bibliotecilor, ci și la calitatea dotării acestora. Multe biblioteci din mediul rural sunt subfinanțate și sub-echipate, ceea ce face dificilă desfășurarea activităților educaționale esențiale.

Advertisement
ioana ichim

FOTO: Ioana Ichim, manager Biblioteca Județenă “Al. Odobescu” din Călărași

“Am făcut în această perioadă, cu colegii mei de la bibliotecă, și o evaluare a ceea ce înseamnă bibliotecile din mediul rural. Am constat că există 22 de localități unde nu există biblioteci, și atunci ne întrebăm de ce în mediul rural nu există performanță? Sărmanii copii nici nu au cu ce. Vor urma evaluări în teren, mergem să vorbim cu primarii. Vom lua o echipă de la biblioteca județeană ca să vedem ce soluții putem găsi și în acest sens. Sunt aproape jumătate din localități unde s-a pus lacătul pe acestea sau efectiv nu există un spațiu. Nu mai vorbim de dotare. Clar, există și localități care sunt dotate cu cărți, biblioteci școlare(…),” a declarat Ioana Ichim în conferința de presă recentă.

Cu toate acestea, Ioana Ichim a adus în discuție și responsabilitatea părinților în formarea educațională a copiilor lor. Ea a subliniat importanța implicării părinților în stimularea interesului pentru lectură și învățare. O simplă activitate de citit împreună cu copiii poate face o diferență semnificativă în dezvoltarea abilităților acestora.

Concluzia este clară: educația nu este doar responsabilitatea școlilor și a autorităților, ci și a familiilor. Cu determinare și expertiză, Ioana Ichim se angajează să îmbunătățească situația educației în județul Călărași, să pună bazele unor biblioteci mai accesibile și mai bine echipate, și să încurajeze implicarea părinților în procesul educativ al copiilor lor.

“Trebuie sa punem umăr la umăr și sa sprijinim educația, indiferent de culoarea politică și accesul la educație iar copii din mediul rural nu trebuie neglijați.” Ioana Ichim, manager BJCL

Conform datelor disponibile, autoritățile publice locale au obligația de a respecta prevederile Legii Bibliotecilor Nr. 334/2002, care stipulează că, în fiecare an, primăriile trebuie să achiziționeze 50 de volume pentru fiecare mie de locuitori. Cu toate acestea, observăm că această obligație nu este respectată în multe localități, iar existența bibliotecilor este afectată în urma mai multor probleme. Iată câteva exemple de localități care se confruntă cu astfel de dificultăți:

  • 1. Orașul Fundulea – În Fundulea, nu există o bibliotecă funcțională, iar una dintre cauze este absența personalului angajat în acest scop.
  • 2. Comuna Căscioarele – În comuna Căscioarele, există nevoia de renovare și reabilitare a bibliotecii, iar, de asemenea, nu este angajat personal pentru a administra biblioteca.
  • 3. Comuna Crivat – În comuna Crivat, nu există o bibliotecă, și, în plus, nu există personal angajat pentru gestionarea acestei instituții culturale importante.
  • 4. Comuna Dragalina – În Dragalina, problema este legată de lipsa unui spațiu adecvat sau sediu în care să funcționeze biblioteca locală.
  • 5. Comuna Dragoș Vodă – Aici, s-a început reabilitarea bibliotecii, dar nu s-a finalizat, iar în prezent funcționează căminul cultural în locul bibliotecii.
  • 6. Comuna Frumușani – În Frumușani, pur și simplu nu există o bibliotecă funcțională.
  • 7. Comuna Fundeni – Situația este similară cu cea din Frumușani, în Fundeni nu există o bibliotecă.
  • 8. Comuna Plătărești – În Plătărești, de asemenea, nu există o bibliotecă funcțională.

Aceste exemple evidențiază o problemă serioasă la nivel local legată de infrastructura culturală și de respectarea legilor care vizează dezvoltarea și promovarea culturii și lecturii în comunitățile respective.

Până la sfârșitul anului 2022, conform informațiilor extrase dintr-un raport elaborat de BJCJ, situația fondului de carte disponibil arată astfel pentru primele 9 localități care se situează la coada clasamentului în ceea ce privește numărul de cărți achiziționate în anul precedent:

Advertisement

Fond de carte – Anul 2022

  1. Oltenița – 191 cărți achiziționate
  2. Roșeti – 614 fond de carte din care 318 achiziționate și 296 donate
  3. Tămădău Mare – 192 fond de carte din care 103 achiziționate și 89 donate
  4. Ștefan cel Mare – 177 donate
  5. Nicolae Bălcescu (Preasna) – 105 donate
  6. Jegalia – 120 donate
  7. Lehliu Gară – 274 fond de carte din care 67 achiziționate
  8. Odobești – 146 fond de carte din care 108 achiziționate și 38 donate
  9. Curcani – 224 donate

Cultură

Tinerele artiste de la CJCC Călărași, premiate la Festivalul „Lumini Sonore” din Hârșova

Fetele talentate din cadrul programului Flores Campi – organizat de Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași – au obținut rezultate remarcabile la Festivalul „Lumini Sonore by Ozana Barabancea” – Ediția Estivală, desfășurat la Hârșova.

Sub îndrumarea profesoarei de canto Alexandrina Doicin, elevele din Călărași au impresionat juriul și publicul, câștigând premii importante la secțiunea pop românesc:

  • 🎤 Bianca MaximPremiul I și Premiul special care asigură participarea directă în finala Festivalului „Vocea Mării”;

  • 🏆 Veronica NeaguTrofeul secțiunii pop românesc;

  • 🎶 Evelina StanPremiul I;

  • 🎤 Irina TănasePremiul II;

  • 🌟 Miruna LicăPremiul I.

Aceste performanțe confirmă calitatea pregătirii muzicale oferite în cadrul CJCC Călărași, dar și potențialul artistic al tinerilor din județ.

„Felicitări, dragi artiste, pentru munca, pasiunea și strălucirea voastră! Suntem mândri că talentul cultivat la Călărași cucerește scenele din întreaga țară!”, au transmis reprezentanții Centrului de Cultură și Creație.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Și munții au ecou” – Khaled Hosseini

„Și munții au ecou”, cel de-al treilea roman al lui Khaled Hosseini, este o operă literară de o profunzime rară, care țese cu măiestrie firele destinelor a numeroase personaje, traversând generații, continente și decenii. Povestea începe în anul 1952, în satul afgan Shadbagh, unde frații Abdullah și Pari, uniți de o legătură frățească de o intensitate sfâșietoare, sunt despărțiți de o decizie dureroasă luată de tatăl lor, Saboor. Această despărțire devine punctul de plecare al unui mozaic narativ complex, care explorează impactul alegerilor asupra vieților individuale și colective, de la peisajele aspre ale Afganistanului rural până la străzile aglomerate din Paris, San Francisco și insula grecească Tinos.

Spre deosebire de romanele sale anterioare, „Vânătorii de zmeie” și „Splendida cetate a celor o mie de sori”, care se concentrează pe prietenii sau relații materne, „Și munții au ecou” pune în prim-plan legătura dintre frați, dar și ramificațiile mai largi ale familiei și comunității. Hosseini construiește romanul ca pe o serie de povești interconectate, fiecare capitol aducând în scenă noi personaje și perspective, de la rude îndepărtate la străini care devin, în mod neașteptat, parte a tapiseriei narative. Această structură, deși mai puțin liniară decât în lucrările sale precedente, permite o explorare profundă a temelor precum sacrificiul, vina, iubirea necondiționată și căutarea identității.

Personajele sunt inima romanului, fiecare dintre ele fiind conturat cu o atenție minuțioasă la detalii și cu o umanitate care le face memorabile. Abdullah, fratele mai mare, poartă povara pierderii surorii sale ca pe o rană nerostită, în timp ce Pari, crescută într-o altă lume, simte un gol pe care nu și-l poate explica. Alături de ei, personaje precum Parwana, mama vitregă măcinată de propriile regrete, sau Nabi, unchiul care joacă un rol crucial în despărțirea fraților, adaugă straturi de complexitate emoțională. Hosseini nu idealizează pe nimeni; fiecare personaj este imperfect, cu motivații și slăbiciuni care reflectă lupta universală de a găsi sens într-o lume adesea nedreaptă.

Stilul narativ al lui Hosseini este, ca întotdeauna, o combinație de simplitate și profunzime. Proza sa curge natural, dar fiecare frază ascunde o greutate emoțională care rezonează cu cititorul. Scenele din Afganistan, în special, sunt impregnate de o autenticitate care reflectă nu doar peisajul fizic, ci și greutățile vieții într-o societate marcată de sărăcie, război și schimbări culturale. În același timp, poveștile din diaspora – în Paris sau San Francisco – surprind provocările adaptării, dar și dorul de rădăcini. Hosseini are darul de a transforma experiențe individuale în meditații universale, făcând ca „Și munții au ecou” să fie nu doar o poveste despre o familie, ci despre umanitate în ansamblu.

Advertisement

Unul dintre punctele forte ale romanului este felul în care explorează ecourile deciziilor. Fiecare alegere, fie că e un act de altruism sau o greșeală regretabilă, lasă urme care reverberază peste generații. Hosseini nu oferă răspunsuri simple sau rezolvări facile; în schimb, invită cititorul să reflecteze asupra naturii sacrificiului și a costurilor emoționale ale acestuia. Deși ritmul narativ poate părea, pe alocuri, mai lent, această abordare permite o imersiune profundă în viețile personajelor, oferind momente de introspecție care sunt la fel de captivante ca și momentele dramatice.

„Și munții au ecou” este, în esență, un roman despre legături – cele care ne definesc, cele care ne rup și cele care ne vindecă. Este o poveste despre durerea pierderii, dar și despre speranța regăsirii, despre cum timpul și distanța pot estompa, dar nu șterge, iubirea. Hosseini confirmă, încă o dată, că este un maestru al povestirii, capabil să creeze personaje și lumi care rămân cu cititorul mult timp după ce cartea este închisă. Recomandat celor care caută o lectură care să le frângă inima, dar să le și dea speranță, acest roman este o dovadă a puterii literaturii de a ne conecta la esența a ceea ce înseamnă să fii om.

Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Gulagul. O istorie.” de Anne Applebaum

Anne Applebaum, în lucrarea sa monumentală Gulagul. O istorie, publicată în 2003, oferă o analiză detaliată și profund umană a sistemului de lagăre de muncă forțată din Uniunea Sovietică, un mecanism represiv care a marcat viețile a milioane de oameni. Cartea, bazată pe o cercetare exhaustivă, combină documente de arhivă, mărturii ale supraviețuitorilor și o narațiune clară pentru a dezvălui amploarea și cruzimea acestui sistem.

Applebaum structurează lucrarea cronologic, urmărind geneza, dezvoltarea și declinul Gulagului, de la primele lagăre din anii 1920 până la dizolvarea lor treptată după moartea lui Stalin. Cartea explorează nu doar organizarea administrativă și condițiile inumane din lagăre, ci și impactul asupra prizonierilor, gardienilor și societății sovietice în ansamblu. Capitolele dedicate vieții cotidiene – foamea, munca extenuantă, brutalitatea gardienilor și solidaritatea fragilă dintre deținuți – sunt deosebit de emoționante.

Autoarea nu se limitează la o descriere istorică, ci analizează și contextul politic și ideologic care a permis existența Gulagului. Ea evidențiază cum regimul stalinist a folosit lagărele nu doar pentru represiune, ci și ca instrument economic, exploatând munca forțată pentru proiecte de infrastructură colosale, precum Canalul Marea Albă-Baltica.

Unul dintre marile merite ale cărții este accesibilitatea sa. Applebaum evită jargonul academic, oferind o poveste captivantă, dar riguroasă, care echilibrează detaliile istorice cu poveștile personale ale victimelor. Mărturiile supraviețuitorilor, extrase din interviuri și memorii, dau o dimensiune umană analizei, transformând statistici copleșitoare în drame individuale sfâșietoare. De asemenea, autoarea abordează miturile și distorsiunile istorice, clarificând, de exemplu, că Gulagul nu a fost doar un produs al stalinismului, ci o continuare a practicilor represive din perioada țaristă, amplificate de ideologia bolșevică.

Advertisement

Unii cititori ar putea considera că accentul pus pe detalii administrative și economice încetinește ritmul în anumite secțiuni. De asemenea, deși Applebaum acoperă o gamă largă de perspective, vocile femeilor și ale minorităților etnice din lagăre primesc uneori mai puțină atenție decât ar merita, dată fiind diversitatea prizonierilor din Gulag.

Gulagul. O istorie este o lucrare esențială pentru înțelegerea uneia dintre cele mai întunecate pagini ale secolului XX. Anne Applebaum reușește să combine rigoarea istorică cu empatia, oferind o cronică nu doar a unui sistem represiv, ci și a rezilienței umane în fața opresiunii. Cartea este un avertisment asupra consecințelor totalitarismului și o aducere aminte a costului uman al utopiei ideologice. Recomandată atât pasionaților de istorie, cât și celor care doresc să înțeleagă mai bine natura puterii și a supraviețuirii.

Continue Reading