Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 545

Știri

România, pe locul 5 în Europa la reciclarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de mici dimensiuni

Published

on

România a urcat în topul țărilor europene în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) de mici dimensiuni, conform unui studiu realizat recent de UNITAR. Cu o rată de reciclare de 9%, țara noastră se situează în prezent pe locul 5. Cele mai mari rate de reciclare au fost înregistrate de Italia (29%), Olanda (17%) și Marea Britanie (14%), iar, sub noi, se află Portugalia, cu 8%.

În categoria deșeurilor de echipamente electrice și electronice de mici dimensiuni intră periuța de dinți electrică, prăjitorul de pâine, fierul de călcat, aparatul de cafea, lumânărele electrice, jucăriile electrice, uscătoare de păr sau alte dispozitive pentru coafat.

Ponderea produselor electronice de mici dimensiuni în totalul DEEE-urilor a crescut exponențial la nivel global în ultima decadă, pe de o parte datorită creșterii nivelului de trai al populației și al prețului tot mai accesibil, iar pe de altă parte din cauză că, odată stricate, nu există conceptul de reparare al lor pentru prelungirea perioadei de viață.

 

Advertisement

 

”România a făcut progrese anul trecut în privința reciclării DEEE-urilor de mici dimensiuni. Avem un procent bun, de 9% din această categorie, care ne situează pe locul 5 în Europa. Suntem înconjurați de tehnologie zi de zi, cu toții folosim din ce în ce mai multe echipamente electrice și electronice și este foarte important să știm ce facem cu ele după ce ies din uz. Anul trecut, la nivel global, s-au produs 24,5 milioane de tone de echipamente electrice și electronice de mici dimensiuni, de patru ori cât greutatea Marii Piramide din Giza. Toate acestea vor deveni deșeuri într-o perioadă de până la 2-3 ani. Problema este foarte serioasă, iar reciclarea lor este imperios necesară”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

Cel puțin 13 echipamente electrice scoase din uz există, în medie, în fiecare casă în Europa

Din studiul realizat de UNITAR se arată că o gospodărie europeană dispune, în medie, de cel puțin 13 echipamente electrice sau electronice stricate sau scoase din uz, care sunt păstrate în sertare. Cele mai des întâlnite sunt căștile și telecomenzile, urmate de ceasuri de perete, dispozitive de călcat, hard-uri, routere, tastaturi și mouse-uri.

De ce le păstrează oamenii în case, deși nu le mai folosesc, 46% dintre persoane spun că poate le vor folosi din nou în viitor, 15% spun că plănuiesc să le vândă sau să le dea cadou, iar 7% spun că nu știu unde să le arunce.

Advertisement

“Sunt mulți oameni care nu înțeleg încă faptul că aceste dispozitive conțin substanțe periculoase atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru natură. Totodată, ele au componente care, prin reciclare, susțin economia circulară. Este foarte important ca oamenii, odată ce cumpără produse noi, să devină pe deplin responsabili pentru cum procedează cu cele pe care le înlocuiesc. Din păcate, în zilele noastre nu este încurajată nici repararea echipamentelor electrice și electronice. Majoritatea au o durată scurtă de viață, iar piața face astfel încât să fie de cele mai multe ori mai simplu și poate chiar mai ieftin să cumperi altele noi decât să le repari pe cele pe care le ai deja”, mai spune Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE.

Cum oferi gratuit spre reciclare DEEE-urile în România

În România, oamenii pot preda spre reciclare echipamente electrice și electronice de mici dimensiuni. comandând telefonic sau online, pe www.respo.ro, cutia RESPO, în care, odată primită la domiciliu sau la orice altă adresă menționată, pot introduce echipamentele electrice de mici dimensiuni, urmând ca această cutie să fie preluată de specialiști și transportată spre centrele de reciclare.

„Cutia RESPO este soluția pe care o propunem pentru ca echipamentele electrice de mici dimensiuni să nu mai ajungă la groapa de gunoi. Aceasta este realizată din carton și cred ar trebui să o avem cu toții în casă pentru a strânge deșeurile. După ce se umple, putem duce cutia la magazinele partenere care colectează, o putem scoate afară atunci când vine mașina de gunoi sau putem suna la tel verde pentru a afla care este cel mai apropiat punct”, concluzionează Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading