Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Un transport cu 22 de tone de deşeuri care veneau din Bulgaria și urma să intre în România a fost oprit la Călăraşi de Garda de Mediu

Published

on

Un transport cu 22 de tone de deşeuri care urma să intre în România, din Bulgaria, a fost oprit la Călăraşi de comisarii Gărzii de Mediu. În acte apărea că este vorba de deşeuri din plastic de tip PET, însă în camion se găseau recipiente cu lichide şi chiar pământ.

Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu au precizat, joi, într-o postare pe Facebook, că deşeurile au fost întoarse în Bulgaria.

La verificarea camionului de 22 de tone, plin cu baloți, am găsit recipiente care conțineau un lichid de origine necunoscută, dar și alte tipuri de deșeuri și chiar pământ, printre PET-uri, de aceea s-a decis interzicerea intrarea transportului în țară. Deșeurile proveneau din Bulgaria și erau trimise unui operator economic din România, în vederea valorificării”, a declarat Marian Borondel, comisar șef al Gărzii de Mediu Călărași.
În data de 28.01.2022, comisarii Gărzii Naționale de Mediu, în cooperare cu polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, polițiști din cadrul Serviciului Poliție Transporturi Maritime al Inspectoratului General al Poliției Române și inspectori din cadrul Direcției Generale a Vămilor, sub coordonarea procurorului de caz specializat și învestit în cauză din cadrul Parchetului de pe Lângă Curtea de Apel Constanța, au pus în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară pe raza județelor Ilfov, Călăraşi și Teleorman.
În urma acţiunii, echipa care a efectuat perchezițiile a descoperit la o adresă din județul Călărași, 40 de baloți ce conțineau 19.000 kg deşeuri textile, depozitate neautorizat, ce provin din Italia.Acestea, au fost introduse pe cale rutieră în România, în anul 2019,de către o societate comercială.
Aceasta declarase bunurile ca fiind „fibre textile – diferite culori”.
La punctul de lucru al societății comerciale în cauză, aflat județul Teleorman, au fost identificate alte aproximativ 600 de tone de deșeuri din plastic. Dintre acestea, aproximativ 194 de tone au fost importate fără a fi sortate și spălate, aşa cum prevede legislației de mediu.
Alte 372 de tone au fost achiziționate din România, iar 40 tone deşeuri de diferite tipuri sunt pur şi simplu nevalorificabile.
Totodată, există suspiciuni legate de faptul că societatea nu respecta nici prevederile din autorizația de mediu, depășind cu mult cantitatea maximă anuală de deșeuri din plastic, autorizată pentru reciclare.
Au mai fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, de la sediul societății comerciale aflat în județul Ilfov, documente cu valoare probatorie.
În urma verificărilor, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au dispus, în cazul deşeurilor găsite în Călăraşi, returnarea acestor în ţara de provenienţă, respectiv Italia.
În final, să mai spunem că pe amplasamentul controlat din judeţul Călăraşi, comisarii GNM au descoperit că funcţiona şi o tipografie ce nu deţinea autorizaţie de mediu. În consecinţă, au aplicat o amendă în valoare de 60.000 lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Lovitură de la Înalta Curte! Expertiză trimisă la CCR pentru a bloca reforma pensiilor magistraților

Published

on

Înalta Curte de Casație și Justiție, aflată sub conducerea Liei Savonea, a decis să transmită Curții Constituționale o expertiză contabilă independentă, realizată de un specialist autorizat, care subliniază impactul devastator al noii legi promovate de Guvernul Bolojan asupra pensiilor de serviciu ale magistraților.

Această expertiză detaliază cum modificările propuse ar duce la scăderi semnificative ale cuantumului pensiilor, ajungând chiar la reduceri de până la 51% în anumite cazuri, făcând ca aceste pensii să devină inferioare celor calculate pe baza contributivității pentru unii judecători și procurori cu vechime îndelungată.

Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite, unde s-a analizat temeinic situația, subliniindu-se necesitatea protejării drepturilor dobândite ale magistraților împotriva unor schimbări ce ar crește vârsta de pensionare la 65 de ani și ar limita cuantumul la doar 70% din ultimul salariu brut. Prin această intervenție, Înalta Curte încearcă să demonstreze că reforma încalcă principii constituționale fundamentale, precum neretroactivitatea legii și protecția drepturilor câștigate prin ani de muncă în sistemul judiciar.

Experții consultați în cadrul documentului argumentează că astfel de tăieri ar afecta nu doar bunăstarea personală a magistraților pensionați, ci și independența justiției, descurajând profesioniștii tineri să intre în domeniu. Curtea Constituțională, care urma să pronunțe o decizie finală vineri, ar putea acum să amâne verdictul pentru a analiza în profunzime această expertiză, ceea ce ar întârzia implementarea reformei și ar menține intacte pensiile speciale pentru o perioadă nedeterminată.

Advertisement

Această mișcare strategică vine în contextul unor dezbateri aprinse în societate privind echitatea sistemului de pensii, unde magistrații susțin că beneficiile lor sunt justificate de riscurile și responsabilitățile profesiei, în timp ce criticii văd în ele un privilegiu nejustificat față de restul populației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Drumuri „aranjate” din pix: Amenzi de peste 8 milioane de lei pentru firmele care au trucat licitațiile CNAIR

Published

on

Lovitură dură pe piața lucrărilor de drumuri! Trei companii care întrețin șoselele din sud-estul României au fost prinse că și-au împărțit contractele „la masa negocierilor”, nu în competiție reală. Consiliul Concurenței a aplicat amenzi usturătoare, în valoare totală de 8,29 milioane de lei, pentru trucarea licitațiilor organizate de CNAIR prin DRDP Constanța.

Cele trei firme sancționate sunt:

  • Oyl Company Holding AG SRL – amendă de aproape 6 milioane de lei

  • Autoprima Serv SRL – peste 2 milioane de lei

  • Saga Infrastructură SRL – aproximativ 357.000 de lei

Potrivit anchetei, companiile au pus la cale o înțelegere anticoncurențială prin care și-au împărțit lucrările de întreținere a drumurilor naționale și autostrăzilor din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Călărași și Ialomița. Schema era simplă: firmele își coordonau ofertele astfel încât să câștige contractele cele care veneau cu prețurile cele mai mari, eliminând concurența reală.

Practic, licitațiile publice au fost transformate într-un joc cu rezultate știute dinainte, iar nota de plată urma să fie suportată din bani publici.

Advertisement

Toate cele trei companii au recunoscut faptele, motiv pentru care au primit reduceri ale amenzilor. În schimb, o a patra firmă, Asfalt Dobrogea SRL, a scăpat fără sancțiuni, anchetatorii neidentificând suficiente dovezi împotriva acesteia.

Consiliul Concurenței reamintește că astfel de înțelegeri sunt strict interzise de lege, iar împărțirea pieței sau trucarea licitațiilor reprezintă abateri grave. Deciziile sunt deja executorii, iar ANAF se ocupă de recuperarea sumelor, care vor ajunge direct la bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, „drumurile aranjate” au ieșit la iveală, iar factura pentru înțelegeri de culise este una pe măsură.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Bitterul Suedez – Elixirul Vieții

Published

on

Bitterul suedez este o băutură medicinală cunoscută pentru menținerea sănătății și pentru refacerea organismului. A fost creat în urmă cu aproximativ 500 de ani de alchimistul Paracelsus, care a reușit să prepare acest elixir din peste 50 de plante. Deși rețeta originală nu s-a păstrat integral, iar unele plante au fost înlocuite, preparatul a rămas la fel de popular.

Datorită proprietăților sale, bitterul suedez este apreciat pentru susținerea imunității, pentru ameliorarea problemelor digestive, pentru echilibrarea stării psihice și, în special, pentru sprijinul oferit funcției hepatice. Multe dintre plantele folosite sunt recomandate tradițional și în afecțiuni cardiace, renale sau dermatologice.

Bitterul poate fi utilizat și extern: compresele cu bitter sunt folosite pentru grăbirea vindecării rănilor, calmarea durerilor de cap și ameliorarea disconfortului provocat de înțepăturile de insecte.

Rețeta de casă a bitterului suedez

Pentru prepararea acestui amestec natural se pot folosi următoarele plante:

Advertisement

Păpădie, sunătoare, coada‑calului, rostopască, valeriană, mesteacăn, roiniță, tuia, ginseng siberian, crețișoară, mărar, măghiran, lemn‑dulce, lumânărică, ienupăr, pufuliță, rozmarin, tătăneasă, cimbrișor, busuioc, pelin, brusture, scorțișoară, lichen de piatră, cătină, ganoderma, salcâm, urzică, ghimpe, lavandă, armurariu, crușin, iarbă‑mare.

Din fiecare plantă se cântăresc între 5 și 30 g. Amestecul se pune în 3 litri de alcool de 38–40%. Recipientul se păstrează la loc răcoros și umbros timp de 14 zile, agitându-se de două ori pe zi.

După macerare, lichidul se strecoară prin tifon și se depozitează în sticle închise la culoare. Preparatul se poate păstra timp îndelungat.

Consumul tradițional este de 2 lingurițe pe zi, dimineața și seara, sau diluat: 1 linguriță la o cană cu apă sau ceai. Nu se recomandă consumul nediluat.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading