Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

VIDEO. Primarul municipiului și președintele CJ , despre situația sportului călărășean

Published

on

Situația sportului călărășean nu este deloc roz. Încă de la începutul anului, echipa de fotbal Dunărea Călărași traversează o perioadă grea din punct de vedere financiar, ajungând până la proces în instanță pentru a ajunge la faliment. CJ Călărași este principalul finanțator al acestei echipe. Președintele Vasilie Iliuță a explicat motivele care au condus la această stare de lucruri, subliniind că intrarea în insolvență nu e sinonimă cu desființarea clubului. Obiectivul conducerii este asigurarea resurselor financiare atât pentru acoperirea datoriilor clubului cât și pentru desfășurarea în condiții normale a activității sportive.

“Fotbalul călărășean are nevoie să intre în reorganizare. Urmarea promovării echipei în divizia națională, după ce am pierdut meciul de menținere în divizia națională, din momentul acela clubul Dunărea Călărași a avut o perioadă destul de dificilă, pentru că jucătorii cu salarii foarte mari nu au vrut să rezilieze contractele și noi am intrat într-o situație de neplată a salariilor și a contractelor pe care ei și-au depus memorii. Toți banii pe care-i alocam de la Consiliul Județean (CJ), plăteam acele memorii care veneau foarte rapid de la Federația Română de Fotbal. Astăzi, făcând o analiză, avem 5 salarii neplătite fotbaliștilor. Ca să le putem plăti și ca fotbaliștii care și-au reziliat contractele să nu mai depună memorii și să ne ia banii din cont, trebuie să intrăm în insolvență, insolvență prevăzută de lege – o reorganizare care ne permite să ne reeșalonăm toate datoriile pe care clubul le are astăzi. Din cauza bugetului alocat de Guvernul României, în loc de 96 de milioane cum se aloca de obicei, în anul 2021 am primit 42 de milioane. Din lipsa bugetului pe care CJ o are astăzi, suntem nevoiți să întrăm în insolvență, dar nu înseamnă desființarea clubului. Înseamnă o reorganizare a clubului și reorganizare a plăților în termen de doi ani, maxim trei ani dacă nu reușim pe bugetul anului viitor să acoperim aceste datorii pe care clubul le are. Nu vrem să nu plătim, nu vrem să desființăm clubul. Îl punem într-o situație în care poate funcționa mai departe cu echipa, echipa va primi bani de la CJ. CJ și-a pus în rezerve suficienți ca să putem continua activitatea sportivă a clubului Dunărea Călărași.” – a precizat Vasile Iliuță, seful CJ Călărași 

AFIRMAȚII DESPRE PREFECTURĂ ȘI REORGANIZAREA CLUBULUI DE FOTBAL

“Cineva a făcut câteva afirmații despre Prefectură și acel incompetent continuă să arunce în spațiul public lucruri care nu sunt adevărate. Noi reorganizăm clubul sportiv și mergem mai departe cu activitatea sportivă de performanță a Dunării Călărași și vom susține antrenori și fotbaliști din Călărași. Vom face în așa fel încât totul să revină la normal în Călărași. Acei fotbaliști care veneau din afară nu rezolvau decât o problemă de tur și de retur. Vrem să vedem copiii Călărașiului pe stadion cu părinții, bunicii, să aducem acea emulație a călărășenilor pe stadion.” – a mai subliniat Iliuță, apoi a vorbit despre datoriile clubului înregistrate

Întrebat despre datoriile clubului și modul în care s-a ajuns în această situație, președintele CJ a declarat: „Clubul de fotbal are datorii în valoare de 4.000.000 de lei în momentul de față și încercăm să-i reeșalonăm pentru doi ani. Noi încercăm finanțarea clubului de fotbal în continuare pentru activitatea competițională 2021-2022. Deci, asigurăm sumele necesare pentru echipa și jucătorii care astăzi sunt înscriși la clubul Dunărea 2005 Călărași. S-a ajuns în această situație prin toate memoriile pe care le-au depus fotbaliștii din divizia națională. Nu au vrut să renunțe la contract după ce am pierdut. Ei aveau prin contract prelungirea lor, iar 3-4 luni până la rezilierea contractelor ei au încasat acele sume prin contract de 4000-5000 de euro pe lună și ne-au creat deficitul bugetar pe care cu greu l-am dus până astăzi. Din cauza lipsei de buget de la începutul anului, pentru că bugetul național nu ne-a asigurat bugetul necesar, am revenit la formula în care putem achita salariile așa cum am putut, de aceea avem aceste cinci salarii pe care nu le-am putut achita, dar prin reorganizare o vom face. Vom plăti toate salariile și toate datoriile pe care clubul astăzi le are”. În continuare, Vasile Iliuță precizează ca salariul maxim va fi de 2000 de euro: „Vom juca cu 70% din formație numai cu călărășeni, luăm de la juniori sau din divizia C. Ne vom lupta să rezistăm în Liga 2, dacă nu rezistăm vom merge acolo unde avem valoare pentru a susține sportul de masă și sportul călărășean de performanță. Dacă performanța noastră este de Liga 3, ne ducem în Liga 3”.

Advertisement

Primarul Municipiului Călărași, Marius Dulce: După ce am preluat anul trecut mandatul, am constat că clubul de handbal avea 3 luni salarii neplătite, avea peste 340.000 datorii la stat și ceea ce era cel mai greu de dus – au pierdut un proces în instanțele sportive de peste 700.000 de lei. Toate aceste lucruri nu puteau fi finanțate pe Legea 350, pentru că acea lege prevede numai finanțarea performanței sportive. Nu am putut să mai finanțăm clubul la acea dată, dar nu ne-am oprit aici. Am făcut demersurile pentru a intra în insolvență cu reorganizare pentru a putea debloca toate conturile clubului. Nu ni s-a acordat insolvența cu reorganizare, drept pentru care am declanșat falimentul. Astăzi suntem în următoarea situație: am înființat o nouă asociație sportivă și definitivăm toate documentele pentru a înființa asociația de handbal a municipiului Călărași. Numai așa putem să funcționăm.

Ținta noastră este să atragem foarte mulți călărășeni. Deja avem cereri. Bugetul pe care îl estimez ca să funcționăm este undeva la 2.000.000 – 2.500.000. Suntem în grafic, vreau să terminăm ca din septembrie să întrăm în anul competițional 2021-2022. Vom activa cu oameni din călărași, iar dacă va trebui să luăm și stranieri, vom lua, dar în condițiile noastre de salarii decente, nu așa cum ați văzut că erau salariile la peste 5.000 de euro de fiecare, bani în mână.

Trebuie să știți că la futsal și la handbal, în anul competițional 2019-2020, s-au cheltuit undeva la 75.000.000.000 de lei vechi. La handbal au fost plăți de aproximativ 62.000.000.000 de lei vechi, iar la futsal undeva la 13.000.000.000. Bani aceștia sunt banii care nu se vedeau pentru că erau băgați în aceste sporturi, dar acum o să-i vedeți în aceste străzi asfaltate și modernizările pe care le facem. O să dăm drumul și la drumul de la Siderca, cred că până la finalul lunii se finalizează și putem să ne apucăm de lucrări.

 

 

Advertisement

 

 

 

 

 

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading