Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 13°C | Anul XI Nr. 533

La zi

130 de ani de activitate a Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Barbu Știrbei” al județului Călărași în slujba comunităţii

Published

on

Cel mai important moment din istoria pompierilor călărăşeni, ales și pentru a marca „Ziua Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi” este ziua de 1 aprilie 1895, când în urma demersurilor întreprinse de Primăria Oraşului Călăraşi pe lângă Ministerul de Interne, a luat fiinţă Secţia de Pompieri, în subordinea Ministerului de Război, primul comandant militar fiind Dimitrie RĂDULESCU, care funcţionase ca şef al comenzii civile încă din 1885.
Pentru ca secţia de pompieri cu comandă militară, aşa cum exista şi în alte oraşe ale României, să poată lua fiinţă, prin ordinul nr. 6718/1894, Ministerul de Război punea condiţia ca Primăria oraşului Călăraşi să asigure fondurile financiare şi localul necesar. Dând curs solicitării, prin hotărârea nr. 1 din 03 ianuarie 1894, primăria înscria în bugetul exerciţiului 1894/1895 subvenţia necesară Ministerului de Război pentru o Secţie de Pompieri cu efectivul de oameni şi numărul de instrumente ca şi cea care funcţiona la Buzău.
A doua zi, 4 ianuarie 1894, Primăria oraşului Călăraşi comunica Ministerului de Interne că a înscris în bugetul comunei pe 1894/1895 suma de 3200 lei ca subvenţie pentru Ministerul de Război pentru o Secţie de Pompieri cu efectivul de oameni, cai şi instrumente necesare funcţionării acesteia. Localul solicitat va fi realizat doi ani mai târziu, acesta fiind un alt moment marcant din istoria pompierilor călărăşeni: – 15 noiembrie 1897, ziua când are loc recepţia Cazărmii Pompierilor, local format din parter şi etaj, având şi un turn de observaţie înalt de 18 m.
Chiar dacă secţia avea comandă militară, activitatea pompierilor călărăşeni era totuşi îngreunată de lipsa personalului de specialitate. Încercarea de eliminare a acestei probleme, începând cu anul 1898, prin încadrarea unor persoane care au efectuat serviciul militar la Batalionul de Pompieri Militari Bucureşti, nu a dat rezultatele scontate. Din acest motiv, Primăria oraşului Călăraşi, alături de alte primării din ţară, a făcut numeroase intervenţii pentru înfiinţarea unei unităţi de pompieri militari.

Acest lucru se va întâmpla în anul 1925, când se admite înfiinţarea secţiei de pompieri militari, subordonată Inspectoratului Pompierilor Militari din cadrul Ministerului de Război, cu condiţia ca întreţinerea acestora să cadă în sarcina comunelor urbane.
În şedinţa din 14 martie 1925, Comisia Interimară a oraşului Călăraşi, ia în discuţie „militarizarea serviciului de pompieri comunali”. După ce preşedintele Gheorghe Cristodorescu, explică membrilor Comisiei Interimare că, în urma inspecţiilor făcute, s-a constatat că acest serviciu lasă mult de dorit ca organizare, că oamenii nu au pregătirea necesară şi în caz de incendiu nu sunt de mare folos, supune deliberării adresa Inspectoratului Pompierilor Militari nr. 255/1925, ca răspuns la intervenţia făcută de Primărie, prin care propune înfiinţarea unui post de pompieri miltari, în schimbul sumei de 427.000 lei pe an.

Analizând situaţia, Comisia Interimară „Aprobă înfiinţarea unui post militar de pompieri în locul celui actual, cu un efectiv de un comandant, 1 subofiţer, 3 caporali şi 16 soldaţi cu 10 cai”, cu începere de la 1 iulie 1925.
Astfel începând cu 1 iulie 1925, prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 139, la Călăraşi ia fiinţă o Secţie de Pompieri Militari cu un comandant în persoana sublocotenentului Popescu Ioan, adus de la Regimentul 41 Artilerie, un sergent, 2 caporali şi 17 soldaţi, aduşi de la Compania de Pompieri Bucureşti şi Secţia de Pompieri Ploieşti, toate cheltuielile privind solda militarilor, costul efectelor, înteţinerea oamenilor şi a mijloacelor de stingere a încendiilor căzând în sarcina bugetului comunei.
Dată fiind importanţa zilei de 1 APRILIE pentru istoria pompierilor călărăşeni,
această zi a devenit Ziua Aniversară a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al jud. Călăraşi.
Instituția pompierilor români s-a dezvoltat de la an la an, de la primele intervenții pentru stingerea incendiilor la actuala gestionare complexă a situațiilor de urgență. Azi inspectoratele pentru situații de urgență s-au dezvoltat și formează un complex mecanism de reacție la urgențe civile, pompierii români desfășoară o laborioasă
activitate, răspunzând solicitărilor cetățenilor și nevoilor comunității. Dacă înainte aceștia interveneau doar la stingerea incendiilor azi li s-au adăugat cele la inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, descarcerare, prim ajutor SMURD, asistență a persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau la alte calamități naturale sau antropice.
De-a lungul deceniilor, ISU Călăraşi a răspuns prompt și eficient la mii de situații de urgență, fie că a fost vorba de incendii devastatoare, inundații, accidente rutiere sau alte calamități naturale. Cu fiecare intervenție, echipajele noastre și-au demonstrat profesionalismul și capacitatea de a face față celor mai dificile provocări.

Evenimente marcante în activitatea Inspectoratului:
▬ incendiul declanșat în padurea Radu Vodă (1 aprilie 1948) care a cuprins circa 10 hectare;
▬ incendiul declanșat în comuna Ciocănești, unde, din neglijența unor copii au fost cuprinse în flăcări mai multe gospodării, existând pericolul extinderii incendiului în condiții de vânt puternic și secetă prelungită (10 mai 1948);
▬ incendiul declanșat în comuna Mărculești, la Stațiunea Experimentală Agricola (15 februarie 1949).
▬ incendiul declanșat la 16 martie 1957, Secția Călărași a fost unul dintre cele mai grele incendii declanșat în pădurea Vărăști – Dorobanțu. Declanșat tot din neglijența unor copii, focul a cuprins peste 50 de hectare necesitând concentrarea unor forțe în sprijin: circa 200 de militari din garnizoana locală și două mașini de la Secția Oltenița. Pentru modul exemplar în care a acționat, Secția Călărași a fost citată prin Ordinul de Zi al Comandamentului, nr. 01151 din 9 mai 1957 .
▬ incendiul declanșat la 16 noiembrie 1971, la F.N.C. – uscătorul de porumb. Actionând în condiții specifice: fum, temperatură ridicată și lucru la înălțime, soldații pompieri au reușit să localizeze și să lichideze incendiul în timp util.
Evenimente marcante în activitatea Inspectoratului:
▬ aprilie–iunie 2006 Inundațiile fluviului Dunărea în zona Spanțov – Mânăstirea;
▬ iulie 2007 Accident rutier pe A2 km 90-95 cauzat de fumul dens degajat în urma unui incendiu de miriște din apropierea A2;
▬ aprilie 2011 Incendiu municipiul Călărași la supermarketul Minimax;
▬ decembrie 2013 Incendiu/Explozie municipiul Călărași în seara de Crăciun la un apartament bloc locuințe
▬ iulie 2015 Accident rutier pe A2 km 60 – Autocar cu 50 persoane – Aplicarea pentru prima dată pe țară a Planului Roșu;
▬ noiembrie 2016 Accident rutier pe A2 km 67-68 – 40 autovehicule cu 80 persoane dintre care 20 în stare gravă și foarte gravă (4 decedați) – Aplicarea Planului Roșu. Rămâne cel mai mare și grav accident din țară;
▬ aprilie 2019 Accident rutier pe DN21 – cauzat de producerea unei tornade – Autocar cu 40 persoane – Aplicarea Planului Roșu. Și pagube însemnate la gospodării în localitatea Constantin Brâncoveanu com. Dragalina;
▬ februarie 2020 Incendiu municipiul Călărași la complexul hotelier Albatros – Pod 4;
▬ februarie 2023 Incendiu municipiul Călărași la complexul Intim.
Pentru intervenția în astfel de situații de urgență atât personalul Inspectoratului cât și personalul din cadrul instituțiilor sau unităților administrației publice județene sau locale responsabil de gestionarea situațiilor de urgență desfășoară programe de pregătire: – pregătire specifică domeniului; – recunoașteri în teren la obiectivele cu risc din județ; – exerciții de pregătire cu forțe și mijloace.

Advertisement

Toate acestea conducând la:
► pregătirea personalului propriu în aplicarea procedurilor de intervenție
► identificarea de bune prectici sau deficiențe care trebuiesc eliminate
► cunoașterea obiectivelor cu risc de producere a unor situații de urgență cu impact asupra cetățenilor
► pregătirea și verificarea personalului de pe locul de muncă privind modul de intervenție și comportare în cazul producerii unor situații de urgență
► consolidarea Cooperării intre instituțiile cu atribuții în scopul gestionării situațiilor de urgență (ISU, IPJ, IJJ, SAJ, SVSU, Crucea Roșie, Colegiul Psihologilor)
Și în acest an sunt planificate exerciții în locații din Călărași, Oltenița și Lehliu. Primul dintre aceste exerciții având deja loc vineri pe data de 28.03.2025 la liceul tehnologic ”Duiliu Zamfirescu” din comuna Dragalina în care au fost simulate situații de genul: incendiu la laboratorul de chimie, degajarea de substanțe toxice, evacuarea liceului, cautarea si salvarea victimelor.

Un bun prilej de verificare al cunoștințelor și pregătirii personalului va fi și desfășurarea concursului de descarcerare, imediat după sărbătorile de Paște. Concurs organizat la nivel regional de ISU Călărași la care vor participa echipe din județele: Dîmbovița, Giurgiu, Ialomița, Teleorman și Călărași. Concurs unde personalul își va verifica cunoștințele în proceduri de acordarea primului ajutor medical și descarcerare.
Proiecte pe Fonduri Europene Nerambursabile, gestionate de Inspectorat
Instalare sistem de conversie a energiei solare în energie electrică cu panouri fotovoltaice amplasate pe sol la Secția de Pompieri Dragalina, în valoare de 235.300 euro – 1.176.540 lei.

Consolidare, modernizare și eficientizare energetică la Secția de Pompieri Dragalina împreună cu ADR Sud-Muntenia în valoare de 2.056.700 euro – 10.283.543,80 lei
Modernizarea și creșterea eficientizării energetice pentru sediile Secției de Pompieri Lehliu Gară, Detașamentului de Pompieri Oltenița și Gărzile de Intervenție Budești și Chiselet în cadrul Programului „South-Muntenia Energy Efficency for Public Buildings Investment Programme” Schema de finanțare Elena (European Energy Assistance), prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia.
Acțiuni transfrontaliere comune pentru integrarea comunității – ROBG00300, în valoare de 404.677 euro. ISU Călăraşi intenţionează să achiziţioneze un simulator pentru antrenament, 5 table inteligente și echipamente de instruire pentru acordarea primului ajutor

Inființare Subunitate de Pompieri la Vlad Țepeș
Prevenire – ASPECTE DE INTERES
În data de 10.03.2025, în Monitorul Oficial al României nr.204 și 204 bis, a fost publicat Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr.267 din 28.02.2025, pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025”.
Reglementarea tehnică va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării, respectiv la data de 08.05.2025 și poate fi consultată pe pagina web a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la adresa https://www.mdlpa.ro/pages/reglementare28.

Având în vedere constatarea creșterii numărului de incendii de vegetație uscată din județul Călărași, transmitem faptul că proprietarii și deținătorii de terenuri au obligația de a nu arde și de a preveni arderea.
► proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au OBLIGAȚIA de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase, încălcarea acestei prevederi legale constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru personae fizice, și de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice, așa cum este menționat la art.96 alin.(3) pct.16 din O.U.G. nr.195 din 2005 privind protecția mediului – forma consolidată.
În perioada premergătoare evenimentelor conexe sărbătorilor pascale – slujbe religioase la care se pot crea aglomerări de persoane, vă informăm că în luna aprilie vor fi desfășurate o serie de activități de prevenire la obiective de cult, acțiuni ce au ca scop preîntâmpinarea unor evenimente nedorite

Advertisement

Ceea ce face ISU Călăraşi cu adevărat special este profesionalismul celor care fac parte din această instituție. Fiecare pompier, paramedic și specialist în gestionarea situațiilor de urgență contribuie zi de zi la siguranța comunității. Este vorba despre oameni care aleg să pună binele altora înaintea propriei lor siguranțe, despre eroi care schimbă vieți.

De la înființare, ISU Călăraşi a evoluat constant, adaptându-se noilor cerințe și tehnologii. Dotarea cu echipamente moderne, instruirea continuă a personalului și colaborarea cu alte instituții au fost pilonii care au susținut succesul nostru.
Cu ocazia acestui moment aniversar, dorim să mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit: autoritățile locale, partenerii instituționali, dar mai ales cetățenii județului Călăraşi. Fără sprijinul și încurajarea voastră, misiunea noastră ar fi fost mult mai dificilă.
Privim spre viitor cu determinare, pregătiți să continuăm să servim comunitatea cu același devotament. ISU Călăraşi va rămâne o forță în slujba binelui, pregătită să intervină într-un mod profesionist și eficient.

La mulți ani ISU Călăraşi !

O sută treizeci de ani de excelență în slujba binelui sunt o dovadă a faptului că, împreună putem construi o lume mai sigură. Felicitări și respect pentru toți cei care au făcut posibil acest parcurs remarcabil!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

DREPT LA REPLICĂ. Primarul din Independența, reacție la acuzațiile de angajare „pe ascuns”: Postul de consilier personal există din 2017

Published

on

În legătură cu articolele publicate în data de 21 octombrie 2025, pe site-urile publicațiilor locale www.editia.ro (Primarul din Independența, prins cu minciuna: după ce s-a lăudat că își micșorează salariul, și-a “legalizat” consilierul personal!), respectiv www.calarasipress.ro (Primarul din Independența, prins cu minciuna?! Își tăia salariul la televizor, dar își angaja consilierul personal pe ascuns!), în care se afirmă că „primarul a angajat încă din 2024 un consilier personal dar “oficializat” abia acum, printr-o organigramă care nici măcar nu a fost aprobată”, dorim să aducem următoarele precizări, în spiritul unei informări corecte a cetățenilor:

Afirmațiile apărute nu reflectă  situația reală.  

Postul de consilier personal al primarului a fost înființat încă din 2017, fiind și ocupat în mandatul 2016-2020 fostului primar. Ba chiar cel care a deținut această funcția a fost și “subiectul” unei anchete declanșate de ANI, pe o speță de conflict de interese.

Revenind în zilele noastre, mai exact anul trecut pe 1 noiembrie, o salariată din cadrul Compartimentului de Impozite și Taxe Locale a  solicitat transferul la Primăria Călărași, din motive salariale. S-a  aprobat cererea de transfer iar după 10 zile, potrivit prevederilor legale, postul s-a eliberat devenind vacant.

Advertisement

Și atunci, ca să ne putem desfășura activitatea în bune condiții, am decis să angajăm o tânără, absolventă a unei Facultăți de Contabilitate pe postul de consilier personal, fiind ulterior transferată la Compartimentul de Impozite și Taxe Locale, pe postul rămas vacant, unde-și desfășoară și în prezent activitatea.

În urmă cu vreo două luni, compartimentul respectiv, potrivit unei dispozitii a primarului, a ajuns în subordinea dlui viceprimar.

În concluzie, consilierul personal de care se face vorbire în articolele respective lucrează efectiv în cadrul acestui compartiment de impozite și taxe locale și nu al cabinetului primarului.

În altă ordine de idei, mai facem precizarea că salariul net al primarului a fost, între timp, redus de la 8260 lei la 6300 lei.

Considerăm important ca informațiile transmise publicului să fie complete și verificate, pentru a reflecta corect activitatea instituției și a evita interpretările eronate.

Advertisement

Vă rugăm, așadar, să publicați prezentul drept la replică, conform prevederilor legale aplicabile.

Cu stimă,
Gabriel Rădulescu
Primar al comunei Independența
21.10.2025

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

„Spionul de Ficțiune”: Cum a condus un român o rețea falsă de agenți, înșelând militari și autorități

Published

on

Într-o operațiune demnă de un thriller de spionaj, DIICOT a dezvăluit o rețea clandestină condusă de un bărbat de 66 de ani care se prezenta drept „căpitan SRI”. Acesta a construit, între 2021 și 2025, o structură fictivă care imita o unitate secretă a Serviciului Român de Informații, păcălind foști militari, combatanți din teatre de operații și civili pasionați de arme să se alăture „misiunilor” sale secrete.

O rețea construită pe impostură

Cu documente falsificate și o poveste bine pusă la punct, suspectul a convins mai multe persoane să se „angajeze” în organizația sa imaginară. Recruții, selectați printr-un proces elaborat ce includea „teste de stres” și „evaluări psihologice”, primeau:

  • Legitimații false cu însemnele SRI, complete cu serie și număr;

  • Stații de emisie-recepție personalizate cu logo-ul SRI;

  • Nume de cod pentru comunicarea în „misiuni”.

Aceștia erau trimiși în teren pentru a urmări „suspecți”, a fotografia obiective considerate „strategice” sau a colecta probe, inclusiv mostre de apă, crezând că lucrează pentru o structură oficială.

Misiuni cu girofar și arme reale

Pentru a da credibilitate operațiunii, „căpitanul” închiria mașini echipate cu girofaruri, similare celor folosite de autorități, și le utiliza în „misiuni”. Unii dintre recruți, posesori legali de arme de foc, participau înarmați, convinși că îndeplinesc ordine oficiale. Rețeaua a activat în județe precum Arad, Timiș, Constanța, Satu Mare, Bihor, Mureș și București, interacționând uneori cu polițiști sau angajați ai instituțiilor publice, fără ca aceștia să suspecteze frauda.

Advertisement

Percheziții și audieri în patru județe

Miercuri, procurorii DIICOT Alba Iulia, împreună cu ofițerii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, au descins în șapte locații din Arad, Timiș, Bihor și Hunedoara. Suspectul principal și colaboratorii săi au fost duși la audieri, fiind cercetați pentru:

  • Desfășurarea neautorizată a activităților de culegere de informații;

  • Uzurpare de calități oficiale;

  • Fals material în înscrisuri oficiale;

  • Uz de fals.

DIICOT subliniază că toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de drepturile procesuale prevăzute de lege.

Un joc periculos demascat

Această operațiune scoate la iveală nu doar ingeniozitatea impostorului, ci și vulnerabilități le care au permis unei astfel de rețele să funcționeze ani. „Căpitanul-fantomă” și-a transformat fantezia într-un joc periculos, care a implicat oameni, arme și interacțiuni cu autoritățile, punând în lumină necesitatea unei vigilențe sporite în fața unor astfel de scheme.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Fapt Divers

Moartea din Sankt Petersburg: Crima medicală pentru lăcomie

Published

on

În istoria întunecată a crimelor medicale, unde unii doctori au devenit asasini în serie din ambiții politice sau ideologice, alții au căzut pradă lăcomiei pure, transformând stetoscopul în armă letală. Este cazul lui Maxim Petrov, supranumit “Doctorul Moarte” de presa rusă, un medic de urgență din Sankt Petersburg care, între 1999 și 2000, a ucis 12 pacienți vulnerabili, furând banii și obiectele de valoare din casele lor. Aceste crime, motivate exclusiv de câștig material, au șocat o țară întreagă, dezvăluind cum un jurământ hipocratic poate fi pervertit în coșmar.

Maxim Petrov, născut în 1965, lucra ca paramedic într-un centru medical local din insula Vasilievski, un cartier central al orașului. Căsătorit de două ori și tată a trei copii, el părea un profesionist respectat. Totul s-a schimbat în 1997, când a început să viziteze neanunțat pacienții vârstnici, în special femei pensionare cu probleme respiratorii, selectați dintr-o listă confidențială a centrului medical. Sub pretextul unor controale de rutină, Petrov intra în locuințe dimineața devreme, când rudele erau la serviciu. Măsoară tensiunea, oferă o “injecție calmantă” și așteaptă. Victimele adormeau rapid, permițându-i să răscolească prin sertare: fură bijuterii de familie, argintărie, economii modeste în ruble sau chiar cafea și alte mărunțișuri.

Inițial, intenția lui era doar furtul – a recunoscut că a vizitat aproximativ 50 de pacienți în acest mod. Dar în 2000, modus operandi-ul său s-a agravat dramatic. Când o victimă s-a trezit prematur și a prins hoțul la furtișag, Petrov a ucis-o și pe ea, și pe fiica ei: a înjunghiat-o pe tânără cu o șurubelniță și a sugrumat-o pe bătrână cu un ciorap. De atunci, crima a devenit regulă. În loc de anestezice simple, prepară el însuși un cocktail letal de medicamente – un amestec de substanțe care inducea un stop cardiac discret, simulând o moarte naturală. Poliția bănuia inițial un criminal lipsit de cunoștințe medicale, ceea ce îl proteja pe Petrov. A ucis 12 persoane confirmate, toate pacienți în vârstă, prin injecții fatale acasă, apoi jefuind locuințele. Era suspectat de până la 19 crime, dar a fost judecat pentru 17.

Arestarea sa, pe 17 ianuarie 2000, a venit după ce a vizitat o altă victimă potențială – poliția îl aștepta deja, alertată de un șir de morți suspecte. Petrov a mărturisit inițial, dar ulterior a retractat, invocând presiuni psihologice din custodie. Procesul din 2002 a fost un scandal media: supraviețuitori au descris cum s-au trezit intoxicate, cu ferestrele închise și aragazul pornit pe gaz, salvate în ultimul moment de rude. Judecătoarea Valentina Kudriashova l-a condamnat la închisoare pe viață pentru cele 12 crime dovedite. Astăzi, la 60 de ani, Petrov putrezește într-o colonie penală rusească, un simbol al corupției morale în halatele albe.

Advertisement

Aceste atrocități amintesc că, dincolo de ideologiile extremiste care au transformat medici în executoare în epoci de teroare, lăcomia cotidiană poate fi la fel de letală. Petrov nu ucidea pentru o cauză; o făcea pentru câteva sute de ruble și o furculiță de argint. O lecție sumbră despre cum încrederea în sistemul medical poate deveni o capcană mortală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading