Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 3°C | Anul XI Nr. 541

La zi

130 de ani de activitate a Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Barbu Știrbei” al județului Călărași în slujba comunităţii

Published

on

Cel mai important moment din istoria pompierilor călărăşeni, ales și pentru a marca „Ziua Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi” este ziua de 1 aprilie 1895, când în urma demersurilor întreprinse de Primăria Oraşului Călăraşi pe lângă Ministerul de Interne, a luat fiinţă Secţia de Pompieri, în subordinea Ministerului de Război, primul comandant militar fiind Dimitrie RĂDULESCU, care funcţionase ca şef al comenzii civile încă din 1885.
Pentru ca secţia de pompieri cu comandă militară, aşa cum exista şi în alte oraşe ale României, să poată lua fiinţă, prin ordinul nr. 6718/1894, Ministerul de Război punea condiţia ca Primăria oraşului Călăraşi să asigure fondurile financiare şi localul necesar. Dând curs solicitării, prin hotărârea nr. 1 din 03 ianuarie 1894, primăria înscria în bugetul exerciţiului 1894/1895 subvenţia necesară Ministerului de Război pentru o Secţie de Pompieri cu efectivul de oameni şi numărul de instrumente ca şi cea care funcţiona la Buzău.
A doua zi, 4 ianuarie 1894, Primăria oraşului Călăraşi comunica Ministerului de Interne că a înscris în bugetul comunei pe 1894/1895 suma de 3200 lei ca subvenţie pentru Ministerul de Război pentru o Secţie de Pompieri cu efectivul de oameni, cai şi instrumente necesare funcţionării acesteia. Localul solicitat va fi realizat doi ani mai târziu, acesta fiind un alt moment marcant din istoria pompierilor călărăşeni: – 15 noiembrie 1897, ziua când are loc recepţia Cazărmii Pompierilor, local format din parter şi etaj, având şi un turn de observaţie înalt de 18 m.
Chiar dacă secţia avea comandă militară, activitatea pompierilor călărăşeni era totuşi îngreunată de lipsa personalului de specialitate. Încercarea de eliminare a acestei probleme, începând cu anul 1898, prin încadrarea unor persoane care au efectuat serviciul militar la Batalionul de Pompieri Militari Bucureşti, nu a dat rezultatele scontate. Din acest motiv, Primăria oraşului Călăraşi, alături de alte primării din ţară, a făcut numeroase intervenţii pentru înfiinţarea unei unităţi de pompieri militari.

Acest lucru se va întâmpla în anul 1925, când se admite înfiinţarea secţiei de pompieri militari, subordonată Inspectoratului Pompierilor Militari din cadrul Ministerului de Război, cu condiţia ca întreţinerea acestora să cadă în sarcina comunelor urbane.
În şedinţa din 14 martie 1925, Comisia Interimară a oraşului Călăraşi, ia în discuţie „militarizarea serviciului de pompieri comunali”. După ce preşedintele Gheorghe Cristodorescu, explică membrilor Comisiei Interimare că, în urma inspecţiilor făcute, s-a constatat că acest serviciu lasă mult de dorit ca organizare, că oamenii nu au pregătirea necesară şi în caz de incendiu nu sunt de mare folos, supune deliberării adresa Inspectoratului Pompierilor Militari nr. 255/1925, ca răspuns la intervenţia făcută de Primărie, prin care propune înfiinţarea unui post de pompieri miltari, în schimbul sumei de 427.000 lei pe an.

Analizând situaţia, Comisia Interimară „Aprobă înfiinţarea unui post militar de pompieri în locul celui actual, cu un efectiv de un comandant, 1 subofiţer, 3 caporali şi 16 soldaţi cu 10 cai”, cu începere de la 1 iulie 1925.
Astfel începând cu 1 iulie 1925, prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 139, la Călăraşi ia fiinţă o Secţie de Pompieri Militari cu un comandant în persoana sublocotenentului Popescu Ioan, adus de la Regimentul 41 Artilerie, un sergent, 2 caporali şi 17 soldaţi, aduşi de la Compania de Pompieri Bucureşti şi Secţia de Pompieri Ploieşti, toate cheltuielile privind solda militarilor, costul efectelor, înteţinerea oamenilor şi a mijloacelor de stingere a încendiilor căzând în sarcina bugetului comunei.
Dată fiind importanţa zilei de 1 APRILIE pentru istoria pompierilor călărăşeni,
această zi a devenit Ziua Aniversară a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al jud. Călăraşi.
Instituția pompierilor români s-a dezvoltat de la an la an, de la primele intervenții pentru stingerea incendiilor la actuala gestionare complexă a situațiilor de urgență. Azi inspectoratele pentru situații de urgență s-au dezvoltat și formează un complex mecanism de reacție la urgențe civile, pompierii români desfășoară o laborioasă
activitate, răspunzând solicitărilor cetățenilor și nevoilor comunității. Dacă înainte aceștia interveneau doar la stingerea incendiilor azi li s-au adăugat cele la inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, descarcerare, prim ajutor SMURD, asistență a persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau la alte calamități naturale sau antropice.
De-a lungul deceniilor, ISU Călăraşi a răspuns prompt și eficient la mii de situații de urgență, fie că a fost vorba de incendii devastatoare, inundații, accidente rutiere sau alte calamități naturale. Cu fiecare intervenție, echipajele noastre și-au demonstrat profesionalismul și capacitatea de a face față celor mai dificile provocări.

Evenimente marcante în activitatea Inspectoratului:
▬ incendiul declanșat în padurea Radu Vodă (1 aprilie 1948) care a cuprins circa 10 hectare;
▬ incendiul declanșat în comuna Ciocănești, unde, din neglijența unor copii au fost cuprinse în flăcări mai multe gospodării, existând pericolul extinderii incendiului în condiții de vânt puternic și secetă prelungită (10 mai 1948);
▬ incendiul declanșat în comuna Mărculești, la Stațiunea Experimentală Agricola (15 februarie 1949).
▬ incendiul declanșat la 16 martie 1957, Secția Călărași a fost unul dintre cele mai grele incendii declanșat în pădurea Vărăști – Dorobanțu. Declanșat tot din neglijența unor copii, focul a cuprins peste 50 de hectare necesitând concentrarea unor forțe în sprijin: circa 200 de militari din garnizoana locală și două mașini de la Secția Oltenița. Pentru modul exemplar în care a acționat, Secția Călărași a fost citată prin Ordinul de Zi al Comandamentului, nr. 01151 din 9 mai 1957 .
▬ incendiul declanșat la 16 noiembrie 1971, la F.N.C. – uscătorul de porumb. Actionând în condiții specifice: fum, temperatură ridicată și lucru la înălțime, soldații pompieri au reușit să localizeze și să lichideze incendiul în timp util.
Evenimente marcante în activitatea Inspectoratului:
▬ aprilie–iunie 2006 Inundațiile fluviului Dunărea în zona Spanțov – Mânăstirea;
▬ iulie 2007 Accident rutier pe A2 km 90-95 cauzat de fumul dens degajat în urma unui incendiu de miriște din apropierea A2;
▬ aprilie 2011 Incendiu municipiul Călărași la supermarketul Minimax;
▬ decembrie 2013 Incendiu/Explozie municipiul Călărași în seara de Crăciun la un apartament bloc locuințe
▬ iulie 2015 Accident rutier pe A2 km 60 – Autocar cu 50 persoane – Aplicarea pentru prima dată pe țară a Planului Roșu;
▬ noiembrie 2016 Accident rutier pe A2 km 67-68 – 40 autovehicule cu 80 persoane dintre care 20 în stare gravă și foarte gravă (4 decedați) – Aplicarea Planului Roșu. Rămâne cel mai mare și grav accident din țară;
▬ aprilie 2019 Accident rutier pe DN21 – cauzat de producerea unei tornade – Autocar cu 40 persoane – Aplicarea Planului Roșu. Și pagube însemnate la gospodării în localitatea Constantin Brâncoveanu com. Dragalina;
▬ februarie 2020 Incendiu municipiul Călărași la complexul hotelier Albatros – Pod 4;
▬ februarie 2023 Incendiu municipiul Călărași la complexul Intim.
Pentru intervenția în astfel de situații de urgență atât personalul Inspectoratului cât și personalul din cadrul instituțiilor sau unităților administrației publice județene sau locale responsabil de gestionarea situațiilor de urgență desfășoară programe de pregătire: – pregătire specifică domeniului; – recunoașteri în teren la obiectivele cu risc din județ; – exerciții de pregătire cu forțe și mijloace.

Advertisement

Toate acestea conducând la:
► pregătirea personalului propriu în aplicarea procedurilor de intervenție
► identificarea de bune prectici sau deficiențe care trebuiesc eliminate
► cunoașterea obiectivelor cu risc de producere a unor situații de urgență cu impact asupra cetățenilor
► pregătirea și verificarea personalului de pe locul de muncă privind modul de intervenție și comportare în cazul producerii unor situații de urgență
► consolidarea Cooperării intre instituțiile cu atribuții în scopul gestionării situațiilor de urgență (ISU, IPJ, IJJ, SAJ, SVSU, Crucea Roșie, Colegiul Psihologilor)
Și în acest an sunt planificate exerciții în locații din Călărași, Oltenița și Lehliu. Primul dintre aceste exerciții având deja loc vineri pe data de 28.03.2025 la liceul tehnologic ”Duiliu Zamfirescu” din comuna Dragalina în care au fost simulate situații de genul: incendiu la laboratorul de chimie, degajarea de substanțe toxice, evacuarea liceului, cautarea si salvarea victimelor.

Un bun prilej de verificare al cunoștințelor și pregătirii personalului va fi și desfășurarea concursului de descarcerare, imediat după sărbătorile de Paște. Concurs organizat la nivel regional de ISU Călărași la care vor participa echipe din județele: Dîmbovița, Giurgiu, Ialomița, Teleorman și Călărași. Concurs unde personalul își va verifica cunoștințele în proceduri de acordarea primului ajutor medical și descarcerare.
Proiecte pe Fonduri Europene Nerambursabile, gestionate de Inspectorat
Instalare sistem de conversie a energiei solare în energie electrică cu panouri fotovoltaice amplasate pe sol la Secția de Pompieri Dragalina, în valoare de 235.300 euro – 1.176.540 lei.

Consolidare, modernizare și eficientizare energetică la Secția de Pompieri Dragalina împreună cu ADR Sud-Muntenia în valoare de 2.056.700 euro – 10.283.543,80 lei
Modernizarea și creșterea eficientizării energetice pentru sediile Secției de Pompieri Lehliu Gară, Detașamentului de Pompieri Oltenița și Gărzile de Intervenție Budești și Chiselet în cadrul Programului „South-Muntenia Energy Efficency for Public Buildings Investment Programme” Schema de finanțare Elena (European Energy Assistance), prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia.
Acțiuni transfrontaliere comune pentru integrarea comunității – ROBG00300, în valoare de 404.677 euro. ISU Călăraşi intenţionează să achiziţioneze un simulator pentru antrenament, 5 table inteligente și echipamente de instruire pentru acordarea primului ajutor

Inființare Subunitate de Pompieri la Vlad Țepeș
Prevenire – ASPECTE DE INTERES
În data de 10.03.2025, în Monitorul Oficial al României nr.204 și 204 bis, a fost publicat Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr.267 din 28.02.2025, pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, indicativ P 118/1-2025”.
Reglementarea tehnică va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării, respectiv la data de 08.05.2025 și poate fi consultată pe pagina web a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la adresa https://www.mdlpa.ro/pages/reglementare28.

Având în vedere constatarea creșterii numărului de incendii de vegetație uscată din județul Călărași, transmitem faptul că proprietarii și deținătorii de terenuri au obligația de a nu arde și de a preveni arderea.
► proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au OBLIGAȚIA de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase, încălcarea acestei prevederi legale constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru personae fizice, și de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice, așa cum este menționat la art.96 alin.(3) pct.16 din O.U.G. nr.195 din 2005 privind protecția mediului – forma consolidată.
În perioada premergătoare evenimentelor conexe sărbătorilor pascale – slujbe religioase la care se pot crea aglomerări de persoane, vă informăm că în luna aprilie vor fi desfășurate o serie de activități de prevenire la obiective de cult, acțiuni ce au ca scop preîntâmpinarea unor evenimente nedorite

Advertisement

Ceea ce face ISU Călăraşi cu adevărat special este profesionalismul celor care fac parte din această instituție. Fiecare pompier, paramedic și specialist în gestionarea situațiilor de urgență contribuie zi de zi la siguranța comunității. Este vorba despre oameni care aleg să pună binele altora înaintea propriei lor siguranțe, despre eroi care schimbă vieți.

De la înființare, ISU Călăraşi a evoluat constant, adaptându-se noilor cerințe și tehnologii. Dotarea cu echipamente moderne, instruirea continuă a personalului și colaborarea cu alte instituții au fost pilonii care au susținut succesul nostru.
Cu ocazia acestui moment aniversar, dorim să mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit: autoritățile locale, partenerii instituționali, dar mai ales cetățenii județului Călăraşi. Fără sprijinul și încurajarea voastră, misiunea noastră ar fi fost mult mai dificilă.
Privim spre viitor cu determinare, pregătiți să continuăm să servim comunitatea cu același devotament. ISU Călăraşi va rămâne o forță în slujba binelui, pregătită să intervină într-un mod profesionist și eficient.

La mulți ani ISU Călăraşi !

O sută treizeci de ani de excelență în slujba binelui sunt o dovadă a faptului că, împreună putem construi o lume mai sigură. Felicitări și respect pentru toți cei care au făcut posibil acest parcurs remarcabil!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale

Published

on

Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.

Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.

Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.

Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.

Advertisement

Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:

  • Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
  • Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
  • Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.

Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).

Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.

De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului

Published

on

Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.

Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.

Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.

Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.

Advertisement

Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol

În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.

Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.

O clădire cu peste un secol de istorie

Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.

Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.

Investiție cu impact local major

Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România

Published

on

Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.

Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.

Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.

Advertisement

Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.

În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.

Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading