Știri
1 din 2 elevi, victimă a bullyingului. Peste 80%, martori ai situațiilor de bullying
Salvați Copiii România extinde programul anti-bullying în grădinițe și școli: Un elev din doi este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar patru copii din cinci asistă la situații de bullying
București, 28 martie 2024: Un procent covârșitor de elevi – 81% – afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, în vreme ce mai mult de un sfert – 28% – dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații, arată datele celei mai recente anchete derulate de Salvați Copiii România (2022). Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvați Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situații în școală, iar frecvențele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenți. În acest context, Salvați Copiii România a extins programul de prevenire a acțiunilor de bullying în grădinițe și școli, considerând că întreaga comunitate poate susține școlile, pentru a facilita funcționarea grupurilor de acțiune antibullying.
Salvați Copiii România a organizat Conferința regională „Dreptul la pauză fără bullying – cooperare și bune practici pentru comunități educaționale sigure” editia a III-a, în colaborare cu Ministerul Educației, în data de 28 martie, la Târgu Mureș, cu participarea reprezentanților din toate instituțiile relevante: primării, prefecturi, inspectorate școlare județene, CJRAE, DGASPC, CCD, DAS, Birou Siguranță Școlară, consiliile județene ale elevilor, reprezentanți ai părinților.
Evenimentul are drept scop crearea contextului pentru o mai bună colaborare a tuturor actorilor responsabili în prevenirea și gestionarea fenomenului de bullying și promovarea modelelor funcționale ale programelor de prevenire a bullyingului, testate de școli și grădinițe cu sprijinul Salvați Copiii.
DATE STATISTICE
Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli, dând publicității Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești. La finalul anului școlar 2021 – 2022, Salvați Copiii a derulat o consultare online, la care au participat 4449 de elevi, cu vârsta intre 10 și 18 ani, utilizând metoda și scenariul folosite în realizarea studiului cu privire la fenomenul de bullying din 2016.
- Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații. Îngrijorătoare este evoluția procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullyingului (de la 29% în 2016 la 49% în 2022)
- 81% dintre elevi (peste 4 din 5) afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață. 28% dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvați Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situații în școală, iar frecvențele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenți.
- Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre respondenți afirmând că au asistat la astfel de situații, in timp ce proporția celor care indică frecvențe ridicate ajunge, în cazul rețelelor de socializare, la 45% din eșantion.
- Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării). O creștere față de rezultatele studiului din 2016 se înregistrează și sub acest aspect, dar evoluția nu este nici pe departe la fel de dramatică.
- 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei, peste jumătate (54%) susținând că au adoptat această atitudine des sau foarte des. Remarcăm o ușoară scădere (cu 2 pp) față de rezultatele studiului din 2016.
- Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), unii elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.
EVALUAREA CLIMATULUI EDUCAȚIONAL:
Salvați Copiii România a susținut în perioada 2022 – 2024 aproximativ 130 de școli în procesul de înființare sau consolidare a grupului de acțiune antibullying. Primul pas în acest proces îl reprezintă evaluarea climatului școlar pentru fiecare școală prin aplicarea unor chestionare adresate elevilor, cadrelor didactice și părinților.
La aceste chestionare au răspuns 15.345 de elevi, 14.828 de părinți, 1.413 profesori din școli gimnaziale și licee din București, Buzău, Harghita, Cluj, Brașov, Ialomița.
Chiar și în contextul în care aceste chestionare au fost adresate în școli în care au loc activități de prevenire a bullyingului, nevoile care trebuie adresate sunt multiple:
* cultivarea respectului și empatiei:
50% dintre copii consideră că există respect și înțelegerea reciprocă între colegi.
60% dintre părinți confirmă nevoia îmbunătățirii respectului dintre copii, în timp ce 50% dintre profesori au aceeași opinie.
* participarea elevilor la stabilirea regulilor din școală:
76,8% dintre elevi susțin că nu au fost consultați în stabilirea regulilor de la nivelul școlii lor.
22,9% dintre părinți spun că au cunoștință de regulile școlii, fără a fi neapărat implicați în stabilirea lor.
39,5% dintre profesori spun că regulile se stabilesc fără ca elevii să fie consultați.
* considerarea opiniei elevilor cu privire la modul în care se desfășoară orele și alte activități din școală:
Când vine vorba despre includerea propunerilor elevilor în organizarea orelor, atât elevii (80%), cât și părinții (76%) au afirmat că nu simt că opiniile lor sunt integrate în organizarea activităților educaționale de la școală. Aceeași realitate este confirmată chiar și de cadrele didactice (60%), care au afirmat că propunerile elevilor sunt în mică măsură incluse în organizarea orelor sau activităților de la școală.
* suport emoțional din partea cadrelor didactice:
Atunci când vine vorba de susținerea emoțională a elevilor aceștia spun, în proporție de 56,5%, că nu simt suport din partea cadrelor didactice. 46,6% dintre părinți spun că elevii nu primesc suport emoțional din partea profesorilor. 24% dintre profesori spun că nu sunt pregătiți să ofere suport emoțional elevilor.
„Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Așadar, bullyingul are consecințe pentru toată lumea – chiar și pentru aceia care, inițial, nu par implicați. De aceea este importantă implicarea întregii comunități, pe mai multe paliere, pentru ca aceste comportamente să fie prevenite. Bullyingul este problema copiilor, afectează concentrarea și performanța școlară, excluziunea socială și umilințele lasă răni emoționale profunde, dar responsabilitatea setării unui cadru bazat pe toleranță, grijă respect și curaj revine adulților – părinți și profesori”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Note pentru redactori: În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvați Copiii România privind prevenirea și reducerea fenomenului de bullying în școli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020).[i] Acestea au preluat mecanismul de intervenție conceput integral de Salvați Copiii și testat în zeci de unități școlare. Obiectivul esențial al acelor dispoziții legale este de a crea un climat sigur și pozitiv în fiecare unitate de învățământ preuniversitar, astfel încât dreptul la educație al elevilor să fie respectat prin asigurarea unei stări de bine tuturor elevilor. Prin ordinul de ministru 6235/06.09.2023, atribuțiile grupului de acțiune antibullying sunt preluate de Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și a discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității. În actuala formulă, alocarea de resurse pentru prevenire și creșterea gradului de implicare par să cadă în plan secundar.
În școlile în care grupul de acțiune anti-bullying este funcțional, se observă o îmbunătățire a climatului educațional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinții, astfel elevii primesc același mesaj la școală și acasă. Se simt sprijiniți pentru a deveni mai toleranți și se îndreaptă cu mai mare încredere către adulți atunci când întâmpină situații dificile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Scandal cu pumni, picioare și pietre într-o comună din Călărași: patru femei au fost reținute de polițiști
Patru femei din comuna Tămădău Mare, județul Călărași, au ajuns în arest preventiv după ce au fost implicate într-un scandal violent, care a degenerat în lovituri și violare de domiciliu. Incidentul a avut loc în seara zilei de 22 iulie și a fost sesizat la 112 de o tânără de 22 de ani, martoră la întreaga scenă.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, trei dintre femei, cu vârste între 18 și 45 de ani, au pătruns în curtea unei localnice de 38 de ani, pe fondul unui conflict spontan amplificat de consumul de alcool. Victima a fost lovită cu pumnii și picioarele în zona feței și a corpului, însă a ripostat, lovind una dintre agresore cu o piatră în cap.
Deși la fața locului a fost solicitat un echipaj medical, cele două femei rănite au refuzat transportul la spital. Polițiștii au completat formularul de evaluare a riscului, stabilind existența unui pericol iminent, însă părțile implicate au refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu. Acestora li s-au înmânat cereri pentru obținerea unui ordin de protecție pe cale judecătorească.
După finalizarea cercetărilor și administrarea probatoriului, în data de 25 iulie, cele patru femei implicate în scandal au fost reținute pentru 24 de ore. Ele sunt cercetate pentru lovire sau alte violențe, violare de domiciliu și tulburarea ordinii și liniștii publice, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă meteo: Cod roșu și portocaliu de caniculă — Județul Călărași sub influența unui val intens de căldură
Perioada de alertă: 26 iulie, ora 10 – 27 iulie, ora 10
Meteorologii au emis avertizări de cod roșu și cod portocaliu de caniculă pentru mai multe regiuni din România. În județul Călărași, ne aflăm în zona de cod portocaliu, ceea ce înseamnă un val de căldură intens, cu disconfort termic accentuat.
🔥 Ce înseamnă cod portocaliu la Călărași
- Temperaturi maxime între 35 și 39 °C, cu un disconfort termic semnificativ. Indicele temperatură‑umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.
- Temperaturi minime pe timpul nopții între 18 și 22 °C, existând posibilitatea ca unele nopți locale să fie tropicale.
- Această situație se manifestă în contextul în care Muntenia de sud, inclusiv Călărași, se află sub cod portocaliu, în timp ce sudul Dobrogei și Oltenia sunt sub cod roșu.
📍 Cât de afectate sunt celelalte zone
- Sub cod roșu sunt: Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și sudul Dobrogei. Acolo se estimează temperaturi maxime de 39…43 °C, iar ITI va depăși 80. Nopțile tropicale vor fi frecvente, cu minime între 22 și 25 °C.
- Sub cod portocaliu – pe lângă Călărași și Muntenia – se află Crișana, majoritatea Transilvaniei, nord‑estul și estul Munteniei, sudul Moldovei și nordul Dobrogei (cu similare nivele de disconfort termic și ITU ridicat).
🧊 Zone cu impact mai redus (recul termic)
Zona de receptivitate mai scăzută la acest episod, fără avertizare activă, include:
- Transilvania de vest (unele județe de vest)
- Nord‑vestul Moldovei
- Zonele montane înalte, unde valorile termice rămân mult mai scăzute, fără disconfort sever
- Regiuni cum sunt Maramureșul și nordul Moldovei
Aici eterne variații locale de temperatură pot face ca, deși există caniculă în zonele adiacente, intensitatea să fie mult redusă.
Recomandări pentru populație
- Evitați activitățile în aer liber între 11:00 – 17:00
- Hidratați‑vă des, chiar și fără senzație de sete
- Purtați îmbrăcăminte ușoară, deschisă la culoare și utilizați protecție solară
- Stați la umbră sau în spații climatizate în special după‑amiaza
- Nu lăsați copii ori persoane vulnerabile în mașini parcate
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasile Iliuță răspunde acuzațiilor legate de criza de la Ecoaqua: „Nu ne jucăm cu viitorul județului pentru răfuieli politice”
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, reacționează dur în urma declarațiilor lansate în spațiul public de Amelia Giurcan, președinta USR Călărași, și susține că adevărata cauză a blocajului financiar de la Ecoaqua nu are legătură cu „asumarea morală”, ci cu o complicitate politică gravă, care riscă să arunce în aer un proiect de peste 400 de milioane de euro.
„Această poziție nu este despre jocuri politice. Este despre responsabilitate. Despre adevăr și despre apărarea interesului public”, subliniază Iliuță într-un mesaj ferm adresat opiniei publice.
Potrivit liderului județean, principalul responsabil pentru criza actuală este senatorul Ciprian Pandea, liderul PNL Călărași, despre care afirmă că a blocat sistematic demiterea fostului director al Ecoaqua, Eduard Grama, deși acesta se afla într-o situație de incompatibilitate și avea interdicție legală de a ocupa funcții publice.
„Cu sprijinul direct al lui Pandea, Grama a mai rămas în funcție câteva luni – exact perioada în care a semnat fazarea contractului de finanțare. Semnătura sa, dată în condițiile unei interdicții, a declanșat blocajul actual și riscul pierderii fondurilor europene”, susține Iliuță, explicând că finanțatorul a respins cererile de plată tocmai din acest motiv: documentele au fost semnate ilegal.
Mai mult, președintele CJ vorbește despre o „complicitate penală” între Ciprian Pandea și Eduard Grama, susținând că acesta din urmă a rămas în funcție prin sprijin politic și „recompense” oferite unor apropiați ai PNL, cum ar fi angajări fictive sau măriri de salarii acordate rudelor consilierilor.
„Ceea ce s-a întâmplat nu mai poate fi numit simplă influență politică. Este o complicitate clară – cu elemente care pot fi analizate inclusiv din perspectivă penală”, punctează Iliuță.
În același timp, liderul CJ Călărași își asumă greșeala de a-l fi susținut pe Eduard Grama în trecut, dar spune că, în momentul în care s-a constatat că acesta nu mai îndeplinea condițiile legale, a cerut public demiterea sa.
„Nu am făcut compromisuri. Am aplicat legea”, afirmă președintele CJ, precizând că echipa sa lucrează acum pentru a corecta viciile de reprezentare juridică și a salva un proiect major pentru județ: modernizarea rețelelor de apă și canalizare în zeci de localități.
„Dacă abandonăm, pierd mii de oameni care au nevoie de apă potabilă, rețele moderne și condiții decente de trai. Nu ne permitem să pierdem aceste fonduri. Nu pentru că ne afectează politic. Ci pentru că afectează viitorul județului Călărași”, avertizează Vasile Iliuță.
În final, el critică vehement ipocrizia celor care „joacă rolul moraliștilor” în spațiul public, deși au contribuit la dezastru prin inacțiune sau sabotaj politic: „Ciprian Pandea e mereu în poză când e de bifat o reușită, dar dispare când apar problemele. Dacă Ecoaqua ajunge în colaps, este rezultatul unei complicități cinice, construite cu sânge rece”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Peste 2,8 milioane de lei pentru crescătorii de animale din județul Călărași: APIA anunță plăți în sectorul ameliorării raselor
Scandal cu pumni, picioare și pietre într-o comună din Călărași: patru femei au fost reținute de polițiști
Peste jumătate dintre clienții PPC Energie folosesc aplicația digitală myPPC
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
