Știri
1 din 2 elevi, victimă a bullyingului. Peste 80%, martori ai situațiilor de bullying
Salvați Copiii România extinde programul anti-bullying în grădinițe și școli: Un elev din doi este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar patru copii din cinci asistă la situații de bullying
București, 28 martie 2024: Un procent covârșitor de elevi – 81% – afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, în vreme ce mai mult de un sfert – 28% – dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații, arată datele celei mai recente anchete derulate de Salvați Copiii România (2022). Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvați Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situații în școală, iar frecvențele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenți. În acest context, Salvați Copiii România a extins programul de prevenire a acțiunilor de bullying în grădinițe și școli, considerând că întreaga comunitate poate susține școlile, pentru a facilita funcționarea grupurilor de acțiune antibullying.
Salvați Copiii România a organizat Conferința regională „Dreptul la pauză fără bullying – cooperare și bune practici pentru comunități educaționale sigure” editia a III-a, în colaborare cu Ministerul Educației, în data de 28 martie, la Târgu Mureș, cu participarea reprezentanților din toate instituțiile relevante: primării, prefecturi, inspectorate școlare județene, CJRAE, DGASPC, CCD, DAS, Birou Siguranță Școlară, consiliile județene ale elevilor, reprezentanți ai părinților.
Evenimentul are drept scop crearea contextului pentru o mai bună colaborare a tuturor actorilor responsabili în prevenirea și gestionarea fenomenului de bullying și promovarea modelelor funcționale ale programelor de prevenire a bullyingului, testate de școli și grădinițe cu sprijinul Salvați Copiii.
DATE STATISTICE
Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli, dând publicității Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești. La finalul anului școlar 2021 – 2022, Salvați Copiii a derulat o consultare online, la care au participat 4449 de elevi, cu vârsta intre 10 și 18 ani, utilizând metoda și scenariul folosite în realizarea studiului cu privire la fenomenul de bullying din 2016.
- Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații. Îngrijorătoare este evoluția procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullyingului (de la 29% în 2016 la 49% în 2022)
- 81% dintre elevi (peste 4 din 5) afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață. 28% dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvați Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situații în școală, iar frecvențele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenți.
- Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre respondenți afirmând că au asistat la astfel de situații, in timp ce proporția celor care indică frecvențe ridicate ajunge, în cazul rețelelor de socializare, la 45% din eșantion.
- Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării). O creștere față de rezultatele studiului din 2016 se înregistrează și sub acest aspect, dar evoluția nu este nici pe departe la fel de dramatică.
- 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei, peste jumătate (54%) susținând că au adoptat această atitudine des sau foarte des. Remarcăm o ușoară scădere (cu 2 pp) față de rezultatele studiului din 2016.
- Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), unii elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.
EVALUAREA CLIMATULUI EDUCAȚIONAL:
Salvați Copiii România a susținut în perioada 2022 – 2024 aproximativ 130 de școli în procesul de înființare sau consolidare a grupului de acțiune antibullying. Primul pas în acest proces îl reprezintă evaluarea climatului școlar pentru fiecare școală prin aplicarea unor chestionare adresate elevilor, cadrelor didactice și părinților.
La aceste chestionare au răspuns 15.345 de elevi, 14.828 de părinți, 1.413 profesori din școli gimnaziale și licee din București, Buzău, Harghita, Cluj, Brașov, Ialomița.
Chiar și în contextul în care aceste chestionare au fost adresate în școli în care au loc activități de prevenire a bullyingului, nevoile care trebuie adresate sunt multiple:
* cultivarea respectului și empatiei:
50% dintre copii consideră că există respect și înțelegerea reciprocă între colegi.
60% dintre părinți confirmă nevoia îmbunătățirii respectului dintre copii, în timp ce 50% dintre profesori au aceeași opinie.
* participarea elevilor la stabilirea regulilor din școală:
76,8% dintre elevi susțin că nu au fost consultați în stabilirea regulilor de la nivelul școlii lor.
22,9% dintre părinți spun că au cunoștință de regulile școlii, fără a fi neapărat implicați în stabilirea lor.
39,5% dintre profesori spun că regulile se stabilesc fără ca elevii să fie consultați.
* considerarea opiniei elevilor cu privire la modul în care se desfășoară orele și alte activități din școală:
Când vine vorba despre includerea propunerilor elevilor în organizarea orelor, atât elevii (80%), cât și părinții (76%) au afirmat că nu simt că opiniile lor sunt integrate în organizarea activităților educaționale de la școală. Aceeași realitate este confirmată chiar și de cadrele didactice (60%), care au afirmat că propunerile elevilor sunt în mică măsură incluse în organizarea orelor sau activităților de la școală.
* suport emoțional din partea cadrelor didactice:
Atunci când vine vorba de susținerea emoțională a elevilor aceștia spun, în proporție de 56,5%, că nu simt suport din partea cadrelor didactice. 46,6% dintre părinți spun că elevii nu primesc suport emoțional din partea profesorilor. 24% dintre profesori spun că nu sunt pregătiți să ofere suport emoțional elevilor.
„Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Așadar, bullyingul are consecințe pentru toată lumea – chiar și pentru aceia care, inițial, nu par implicați. De aceea este importantă implicarea întregii comunități, pe mai multe paliere, pentru ca aceste comportamente să fie prevenite. Bullyingul este problema copiilor, afectează concentrarea și performanța școlară, excluziunea socială și umilințele lasă răni emoționale profunde, dar responsabilitatea setării unui cadru bazat pe toleranță, grijă respect și curaj revine adulților – părinți și profesori”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Note pentru redactori: În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvați Copiii România privind prevenirea și reducerea fenomenului de bullying în școli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020).[i] Acestea au preluat mecanismul de intervenție conceput integral de Salvați Copiii și testat în zeci de unități școlare. Obiectivul esențial al acelor dispoziții legale este de a crea un climat sigur și pozitiv în fiecare unitate de învățământ preuniversitar, astfel încât dreptul la educație al elevilor să fie respectat prin asigurarea unei stări de bine tuturor elevilor. Prin ordinul de ministru 6235/06.09.2023, atribuțiile grupului de acțiune antibullying sunt preluate de Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și a discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității. În actuala formulă, alocarea de resurse pentru prevenire și creșterea gradului de implicare par să cadă în plan secundar.
În școlile în care grupul de acțiune anti-bullying este funcțional, se observă o îmbunătățire a climatului educațional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinții, astfel elevii primesc același mesaj la școală și acasă. Se simt sprijiniți pentru a deveni mai toleranți și se îndreaptă cu mai mare încredere către adulți atunci când întâmpină situații dificile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deși comuna Jegălia se confruntă cu dificultăți financiare majore, există și o parte pozitivă pentru elevi și cadrele didactice. Potrivit primarului Vasile Aurel, unitățile de învățământ din localitate au beneficiat, în ultimii ani, de dotări moderne prin proiecte cu finanțare europeană.
„Am avut două proiecte europene, prin PNRAS și PNDR, care au permis dotarea școlilor cu mobilier și echipamente noi. Din acest punct de vedere, școlile sunt foarte bine pregătite”, a declarat edilul.
Investițiile vizează săli de clasă moderne, echipamente didactice și condiții mai bune pentru procesul de învățământ. Aceste proiecte vin ca o gură de oxigen într-un context general marcat de lipsa fondurilor pentru funcționarea de zi cu zi a primăriei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primăria Jegălia funcționează cu doar 8 angajați: restul sunt pe proiecte și posturi temporare
Criza financiară din comuna Jegălia nu se resimte doar în buget, ci și la nivelul resursei umane. Primarul Vasile Aurel a atras atenția că, în toată primăria, există doar 8 funcționari permanenți, restul posturilor fiind ocupate de personal angajat pe proiecte europene sau în funcții temporare.
„Avem doar 8 funcționari care duc greul administrației. Restul sunt 24 de persoane care au grijă de servicii conexe, plus 4 gardieni și 5 angajați pe proiecte europene. Suntem obligați să îi angajăm pentru proiecte, dar nu avem resurse să consolidăm schema de bază a primăriei”, a explicat edilul.
Situația este cu atât mai complicată cu cât, din lipsă de bani, administrația locală nu reușește să își plătească angajații la timp. În unele cazuri, personalul este nevoit să preia sarcini suplimentare, precum curățenie sau lucrări de întreținere, pentru ca instituțiile din comună să rămână funcționale.
„Cel care face curățenie este pus și ca fochist. Trebuie să facem reduceri, dar nu mai știm de unde, pentru că oricum schema este foarte redusă”, a mai declarat primarul Vasile Aurel.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 9 septembrie 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins la sediul central al Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de energie termică al Capitalei, într-o operațiune de amploare ce vizează suspiciuni de corupție. Perchezițiile, desfășurate în baza unui mandat emis de autoritățile, au inclus opt locații din București și județul Ilfov, dintre care una este sediul ELCEN, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile unor societăți comerciale.
Potrivit comunicatului oficial al ELCEN, procurorii au solicitat documente și informații relevante pentru investigație, compania asigurând cooperarea deplină pentru a facilita verificările. Surse judiciare au dezvăluit că acuzațiile se referă la luare și dare de mită, fiind vizate șapte persoane, inclusiv figuri-cheie din conducerea companiei, precum directorul general Claudiu Crețu și directorul comercial. Ancheta se concentrează pe fapte de corupție presupus comise în cursul anului 2025 de funcționari publici din cadrul companiei de stat.
ELCEN, deținută în proporție de 97,51% de Ministerul Energiei și 2,49% de SNGN Romgaz, este cel mai mare producător de energie termică din România, asigurând 90% din necesarul Bucureștiului și 40% la nivel național. Compania a subliniat că perchezițiile nu afectează continuitatea activității sale și aprovizionarea cu energie electrică și termică pentru consumatorii din București și Sistemul Energetic Național.
Surse apropiate anchetei au indicat că procurorii au ridicat documente din birourile administrative și comerciale ale ELCEN, cercetările vizând în special tranzacții și contracte suspecte. Deși detaliile oficiale sunt limitate, operațiunea ridică semne de întrebare cu privire la integritatea managementului companiei și posibilele implicații asupra sectorului energetic românesc.
Conducerea ELCEN a reiterat angajamentul față de transparență și respectarea legii, precizând că va comunica informații suplimentare în limitele permise de anchetă. Până la finalizarea investigației, rămâne de văzut ce impact vor avea aceste acuzații asupra companiei și a încrederii publicului în funcționarea sistemului energetic al Capitalei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școlile din Jegălia, în criză: fără bani pentru fochiști și cu o clădire degradată în așteptarea reabilitării
Cipru – România: Cine transmite meciul din preliminariile CM 2026
Israelul zguduie Doha: Atac aerian asupra liderilor Hamas declanșează condamnări vehemente din partea Qatarului
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
