La zi
Zilierii români plătiți mai bine ca în străinătate. Județul în care se câștigă 100 de euro pe zi
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
Într-un județ agricol din estul țării, muncitorii zilieri câștigă mai mult la culesul cireșelor decât ar câștiga la culesul căpșunilor în Spania. În plin sezon al fructelor românești, producătorii sunt dispuși să plătească până la 100 de euro pe zi pentru a atrage lucrători zilieri.
În localitatea Huși, județul Vaslui, zilierii câștigă 100 de euro pe zi de muncă, o sumă comparabilă cu cea plătită de spanioli pentru culegătorii de căpșuni. Totuși, muncitorii trebuie să culeagă cât mai multe fructe, plata fiind făcută în funcție de numărul de găleți adunate.
Un zilier a relatat că el și soția sa câștigă 1.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de euro, pentru o zi de muncă. Muncesc în livada din Huși timp de trei-patru luni pe an, iar banii le sunt suficienți pentru a acoperi cheltuielile pe tot parcursul anului.
“Culeg cu soția mea împreună câte 90-100 de găleți pe zi. Duc acasă până în 1.000 de lei zilnic. Și în România se câștigă foarte bine. În străinătate am lucrat 12 ani, dar era mai greu ca aici. Câștigam 35 de euro pe zi, aici 100 de euro pe zi. Așa era munca plătită în Grecia când lucram acolo. Le spun tuturor care lucrează afară să se întoarcă în România că e mai bine de 1.000 de ori. Acolo ești sclav. Aici ești respectat. Am 40 de ani și de șapte ani nu mai plec la muncă în afară” a relatat Nicu pentru vremeanoua.ro.
Un tânăr întors recent din străinătate a declarat că preferă să muncească în România, unde câștigă la fel de bine și se bucură de confortul de a fi acasă.
„Eu culeg 40 de găleți și câștig 400 de lei pe zi. Împreună cu soția facem cam 600-700 de lei, depinde cât tragem. În străinătate, câștigam 100 de euro, dar aici e mai bine, la cireșe. În primul rând ești acasă”, a spus tânărul, conform aceleiași surse.
Proprietarul livezii de 30 de hectare este mulțumit atât de recoltă, cât și de muncitorii săi. Cireșele sunt vândute direct de la fermă la prețul de 8 lei pe kilogram, din care 1,42 lei acoperă costul culesului. Cu toate acestea, pe piață, prețurile ajung la 15-20 de lei pe kilogram din cauza adaosurilor comercianților.
„De la noi din fermă cireșele se vând cu 8 lei/kg, dar nu prea avem clienți. Nu mai merg cireșele la piață ca în trecut. Vin și cumpără câte 300 de kilograme pe zi. Când îi întrebi de ce așa puțin, spun că nu mai este forță de cumpărare la români. Noi le mai dăm la industrie sau în rețelele de hipermarketuri. De oamenii din livadă sunt foarte mulțumit. Culeg cu spor și își dau interesul. Am cam 90-100 de oameni pe zi, mulți din Vetrișoaia”, a explicat fermierul pentru vremeanoua.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Incendiu uriaș la depozit de materiale plastice pe Iuliu Maniu – fum dens vizibil din tot sectorul 6!
Foto: ISU București
Un incendiu violent a cuprins duminică un depozit plin cu materiale sanitare, mase plastice și alte substanțe ușor inflamabile, situat pe bulevardul Iuliu Maniu, în Sectorul 6 al Bucureștiului.
Pompierii intervin masiv cu 16 autospeciale de stingere și cu o autospecială dotată cu roboți de intervenție. Focul se manifestă violent în interiorul unui spațiu de depozitare cu suprafața de aproximativ 800 mp, producând degajări masive de fum negru, vizibile de la mare distanță.
Depozitul aparține firmei Black Sea Suppliers, specializată în comercializarea echipamentelor și materialelor pentru instalații de încălzire, climatizare și gaze naturale. Construcția are o înălțime de 11 metri, iar materialele sunt depozitate în stive ce ajung până la 10 metri.
În exteriorul clădirii se află alte materiale combustibile, ceea ce creează un risc real de extindere rapidă a incendiului. Pentru combaterea flăcărilor a fost organizat un dispozitiv circular complex de intervenție.
Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert prin care cetățenii sunt rugați să ocolească zona, să evite deplasările în apropiere și să închidă geamurile locuințelor pentru a nu inhala fumul toxic.
Coloanele impresionante de fum se observă chiar și din cartierul Drumul Taberei, unde mirosul puternic de ars este resimțit în multe zone. Intervenția pompierilor continuă pentru limitarea și lichidarea incendiului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR decide soarta pensiilor speciale ale magistraților – deliberări tensionate și cerere de amânare!
Curtea Constituțională a României se află duminică în ședință pentru a analiza sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la noul proiect legislativ al Guvernului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Ședința a început la ora 13:00, cu toți cei nouă judecători prezenți. Judecătorul raportor desemnat este Simina Tănăsescu. După o scurtă deliberare, magistrații CCR au luat o pauză și au supus la vot o cerere de amânare a pronunțării deciziei, urmând ca aceasta să fie luată într-o dată din luna ianuarie.
Înalta Curte a decis în unanimitate, la începutul lunii decembrie, să sesizeze Curtea Constituțională. Cei 102 judecători prezenți la Secțiile Unite, convocați de președintele Lia Savonea, au votat în bloc în favoarea acestei sesizări.
Potrivit argumentelor prezentate de ÎCCJ, proiectul legislativ ar crea discriminări față de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, ar afecta grav independența justiției și ar elimina practic pensia de serviciu pentru magistrați. Judecătorii invocă standardele internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și decizii anterioare ale CCR care ar fi încălcate.
În plus, se susține că noua reglementare ar reduce semnificativ sau chiar ar anula caracterul de pensie de serviciu pentru actualii magistrați care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni inferioară celei din sistemul public obișnuit. Totodată, se critică lipsa de claritate legislativă și absența unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive.
ÎCCJ subliniază și diferențele financiare majore: din totalul beneficiarilor de pensii de serviciu, peste 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane), în timp ce magistrații și celelalte categorii profesionale reprezintă doar circa 10.000 de beneficiari. Bugetul necesar pentru plata pensiilor magistraților și ale celorlalte categorii mici a fost de 2,2 miliarde de lei, comparativ cu peste 14 miliarde de lei alocați doar pensiilor militare în 2024.
Proiectul Guvernului prevede creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect similar a fost declarat neconstituțional în octombrie, tot după o sesizare a ÎCCJ.
Decizia CCR rămâne așteptată și va influența decisiv viitorul sistemului de pensii al magistraților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Brigitte Bardot, una dintre cele mai iconice figuri ale cinematografiei franceze și simbol mondial al libertății și senzualității anilor 1950-1960, a încetat din viață duminică, 28 decembrie 2025, la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut oficial de Fundația Brigitte Bardot printr-un comunicat transmis agenției France Presse.
Născută pe 28 septembrie 1934 la Paris, „BB” a intrat în istoria filmului cu roluri memorabile, în special cel din Și Dumnezeu… a creat femeia (1956), regizat de Roger Vadim, peliculă care i-a propulsat cariera internațională și a provocat o adevărată revoluție în moravuri. Prezența ei magnetică, stilul natural, părul ciufulit și atitudinea rebelă au fascinat generații întregi. De la dansurile incendiare din Saint-Tropez până la colaborările cu marii regizori ai epocii (Godard, Clouzot, Autant-Lara), Brigitte Bardot a întruchipat femeia modernă, emancipată și provocatoare.
După ce a jucat în aproape 50 de filme, în 1973, la doar 39 de ani, a decis să se retragă definitiv din cinematografie, ultimul său film fiind Istoria foarte bună și foarte veselă a lui Colinot. De atunci, întreaga ei existență a fost dedicată luptei pentru drepturile animalelor. În 1986 a înființat Fundația Brigitte Bardot, care a devenit una dintre cele mai importante organizații din lume în domeniul protecției animalelor, militând activ împotriva vânătorii focii, a coridei, a crescătoriilor industriale și a oricărei forme de cruzime față de viețuitoare.
În ultimii ani, Brigitte Bardot a trăit retrasă la proprietatea sa din La Madrague, Saint-Tropez, înconjurată de numeroasele animale pe care le-a salvat și îngrijit. Deși sănătatea i s-a deteriorat considerabil în 2025 – fiind spitalizată de mai multe ori, inclusiv pentru o intervenție chirurgicală majoră în noiembrie – în mai 2025 a apărut rar la televizor, la BFMTV, unde a apărat cu patimă cauza abolirii vânătorii cu gonaci.
Franța și întreaga lume își iau astăzi adio de la o personalitate complexă: pentru unii, eterna seducătoare și muză a unei epoci, pentru alții, o militantă pasionată, uneori controversată, dar întotdeauna profund liberă. Brigitte Bardot lasă în urmă o moștenire uriașă în cinema, modă și în lupta neobosită pentru apărarea animalelor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Film de neratat, în această seară, la Cinema Oltenița. „Nuremberg”, proiecție specială de la ora 20:00
Avatar 3, sold-out la Călărași. Cinematograful introduce o proiecție suplimentară
Agricola Borcea, an de top și investiții majore în baza sportivă: obiectiv clar-play-off și atacarea promovării
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
