Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 544

La zi

Zilierii români plătiți mai bine ca în străinătate. Județul în care se câștigă 100 de euro pe zi

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Într-un județ agricol din estul țării, muncitorii zilieri câștigă mai mult la culesul cireșelor decât ar câștiga la culesul căpșunilor în Spania. În plin sezon al fructelor românești, producătorii sunt dispuși să plătească până la 100 de euro pe zi pentru a atrage lucrători zilieri.

În localitatea Huși, județul Vaslui, zilierii câștigă 100 de euro pe zi de muncă, o sumă comparabilă cu cea plătită de spanioli pentru culegătorii de căpșuni. Totuși, muncitorii trebuie să culeagă cât mai multe fructe, plata fiind făcută în funcție de numărul de găleți adunate.

Un zilier a relatat că el și soția sa câștigă 1.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de euro, pentru o zi de muncă. Muncesc în livada din Huși timp de trei-patru luni pe an, iar banii le sunt suficienți pentru a acoperi cheltuielile pe tot parcursul anului.

Advertisement

“Culeg cu soția mea împreună câte 90-100 de găleți pe zi. Duc acasă până în 1.000 de lei zilnic. Și în România se câștigă foarte bine. În străinătate am lucrat 12 ani, dar era mai greu ca aici. Câștigam 35 de euro pe zi, aici 100 de euro pe zi. Așa era munca plătită în Grecia când lucram acolo. Le spun tuturor care lucrează afară să se întoarcă în România că e mai bine de 1.000 de ori. Acolo ești sclav. Aici ești respectat. Am 40 de ani și de șapte ani nu mai plec la muncă în afară” a relatat Nicu pentru vremeanoua.ro.

Un tânăr întors recent din străinătate a declarat că preferă să muncească în România, unde câștigă la fel de bine și se bucură de confortul de a fi acasă.

„Eu culeg 40 de găleți și câștig 400 de lei pe zi. Împreună cu soția facem cam 600-700 de lei, depinde cât tragem. În străinătate, câștigam 100 de euro, dar aici e mai bine, la cireșe. În primul rând ești acasă”, a spus tânărul, conform aceleiași surse.

Proprietarul livezii de 30 de hectare este mulțumit atât de recoltă, cât și de muncitorii săi. Cireșele sunt vândute direct de la fermă la prețul de 8 lei pe kilogram, din care 1,42 lei acoperă costul culesului. Cu toate acestea, pe piață, prețurile ajung la 15-20 de lei pe kilogram din cauza adaosurilor comercianților.

„De la noi din fermă cireșele se vând cu 8 lei/kg, dar nu prea avem clienți. Nu mai merg cireșele la piață ca în trecut. Vin și cumpără câte 300 de kilograme pe zi. Când îi întrebi de ce așa puțin, spun că nu mai este forță de cumpărare la români. Noi le mai dăm la industrie sau în rețelele de hipermarketuri. De oamenii din livadă sunt foarte mulțumit. Culeg cu spor și își dau interesul. Am cam 90-100 de oameni pe zi, mulți din Vetrișoaia”, a explicat fermierul pentru vremeanoua.ro.

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”

Published

on

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, i-a transmis direct lui Donald Trump un mesaj clar: Statele Unite nu pot „pur și simplu să preia Groenlanda doar pentru că așa le place”.

„În contextul în care președintele SUA a reiterat că ia Groenlanda foarte în serios, sprijinul neechivoc al aliaților noștri din NATO este extrem de important”, a scris Nielsen pe Facebook.

El a făcut apel la Administrația americană să revină la un dialog respectuos, prin canalele diplomatice oficiale și pe baza acordurilor existente cu SUA. „Discuțiile trebuie să se poarte cu respect, pentru că statutul Groenlandei este garantat de dreptul internațional și de principiul integrității teritoriale”, a subliniat premierul.

Sprijin masiv din Europa

Advertisement

Marți, principalii lideri europeni au emis o declarație comună fermă: „Groenlanda aparține poporului său”. Documentul subliniază suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.

„Securitatea arctică este o prioritate strategică pentru Europa și pentru securitatea transatlantică. NATO a făcut din Arctica o zonă-cheie, iar aliații europeni își sporesc constant prezența și investițiile pentru a asigura stabilitatea și a descuraja orice amenințare”, au transmis liderii europeni.

Ei au insistat că securitatea regiunii trebuie asigurată colectiv, împreună cu toți aliații NATO, inclusiv Statele Unite, respectând Carta ONU și principiile fundamentale.

Concluzie europeană categorică:

„Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – este membru NATO. Groenlanda aparține poporului groenlandez, iar numai Danemarca și Groenlanda decid asupra viitorului lor.”

Advertisement

Context istoric pe scurt

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, apoi a devenit provincie, a primit autonomie în 1979, iar din 2009 este o entitate autoguvernată în cadrul Regatului Danemarcei.

Atât Copenhaga, cât și Nuuk au respins în mod repetat propunerile lui Trump de a cumpăra insula – bogată în resurse minerale strategice –, iar liderul american nu a exclus nici varianta forței militare. Răspunsul Groenlandei și al Europei rămâne însă unul fără echivoc.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu

Published

on

Economistul Adrian Negrescu lansează un semnal de alarmă cu privire la viitoarele modificări fiscale care ar putea afecta dramatic piața imobiliară din România.

Începând cu anul 2027, impozitul pe locuințe nu se va mai calcula după grilele administrative actuale, ci direct în funcție de valoarea reală de piață a proprietății. Sistemul va fi gestionat automat prin platforma e-Proprietatea, care va integra date de la notari, ANAF, cadastru și tranzacțiile reale din piață.

Consecințele, potrivit lui Negrescu, vor fi majore: în marile orașe se va declanșa un val de relocări forțate, în special în rândul pensionarilor și al persoanelor cu venituri mici. Costurile tot mai mari ale impozitelor pentru apartamentele din zonele centrale îi vor împinge pe mulți să-și vândă locuințele și să se mute în cartierele periferice – un fenomen deja întâlnit în marile capitale europene.

„Locuința din centru devine un lux pe care tot mai puțini și-l vor permite din punct de vedere fiscal”, explică economistul. Apropierea de centru, accesul la transport public, școli, spitale și infrastructură bună vor cântări decisiv în noua valoare de piață, ceea ce va accentua diferențele de preț între zone și va rescrie complet harta imobiliară a orașelor mari din România.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

COD GALBEN de ceață în județul Călărași. Vizibilitate redusă sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri

Published

on

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Călărași a transmis o atenționare COD GALBEN de ceață, valabilă în județul Călărași, în intervalul 6 ianuarie 2026, ora 08:00 – 6 ianuarie 2026, ora 10:00.

Potrivit ISU Călărași, fenomenul de ceață este local, însă poate determina vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar în anumite zone sub 50 de metri, ceea ce crește semnificativ riscul de producere a accidentelor rutiere.

Autoritățile recomandă șoferilor să circule cu prudență sporită, să reducă viteza, să folosească luminile de ceață și să evite manevrele riscante. De asemenea, pietonii sunt sfătuiți să fie atenți la traversarea drumurilor, mai ales în zonele slab iluminate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading