La zi
Zilierii români plătiți mai bine ca în străinătate. Județul în care se câștigă 100 de euro pe zi
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
Într-un județ agricol din estul țării, muncitorii zilieri câștigă mai mult la culesul cireșelor decât ar câștiga la culesul căpșunilor în Spania. În plin sezon al fructelor românești, producătorii sunt dispuși să plătească până la 100 de euro pe zi pentru a atrage lucrători zilieri.
În localitatea Huși, județul Vaslui, zilierii câștigă 100 de euro pe zi de muncă, o sumă comparabilă cu cea plătită de spanioli pentru culegătorii de căpșuni. Totuși, muncitorii trebuie să culeagă cât mai multe fructe, plata fiind făcută în funcție de numărul de găleți adunate.
Un zilier a relatat că el și soția sa câștigă 1.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de euro, pentru o zi de muncă. Muncesc în livada din Huși timp de trei-patru luni pe an, iar banii le sunt suficienți pentru a acoperi cheltuielile pe tot parcursul anului.
“Culeg cu soția mea împreună câte 90-100 de găleți pe zi. Duc acasă până în 1.000 de lei zilnic. Și în România se câștigă foarte bine. În străinătate am lucrat 12 ani, dar era mai greu ca aici. Câștigam 35 de euro pe zi, aici 100 de euro pe zi. Așa era munca plătită în Grecia când lucram acolo. Le spun tuturor care lucrează afară să se întoarcă în România că e mai bine de 1.000 de ori. Acolo ești sclav. Aici ești respectat. Am 40 de ani și de șapte ani nu mai plec la muncă în afară” a relatat Nicu pentru vremeanoua.ro.
Un tânăr întors recent din străinătate a declarat că preferă să muncească în România, unde câștigă la fel de bine și se bucură de confortul de a fi acasă.
„Eu culeg 40 de găleți și câștig 400 de lei pe zi. Împreună cu soția facem cam 600-700 de lei, depinde cât tragem. În străinătate, câștigam 100 de euro, dar aici e mai bine, la cireșe. În primul rând ești acasă”, a spus tânărul, conform aceleiași surse.
Proprietarul livezii de 30 de hectare este mulțumit atât de recoltă, cât și de muncitorii săi. Cireșele sunt vândute direct de la fermă la prețul de 8 lei pe kilogram, din care 1,42 lei acoperă costul culesului. Cu toate acestea, pe piață, prețurile ajung la 15-20 de lei pe kilogram din cauza adaosurilor comercianților.
„De la noi din fermă cireșele se vând cu 8 lei/kg, dar nu prea avem clienți. Nu mai merg cireșele la piață ca în trecut. Vin și cumpără câte 300 de kilograme pe zi. Când îi întrebi de ce așa puțin, spun că nu mai este forță de cumpărare la români. Noi le mai dăm la industrie sau în rețelele de hipermarketuri. De oamenii din livadă sunt foarte mulțumit. Culeg cu spor și își dau interesul. Am cam 90-100 de oameni pe zi, mulți din Vetrișoaia”, a explicat fermierul pentru vremeanoua.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
România pierde peste 3,3 miliarde de euro pe an din comerțul cu produse agro-alimentare. Ciprian Andrei Olteanu avertizează că exportăm ieftin și importăm scump
România produce mult, dar pierde bani pentru că exportă materie primă ieftină și importă produse procesate la prețuri mari. Mesajul vine de la Ciprian Andrei Olteanu, Președinte al Clubului Fermierilor Români, prezent la un eveniment organizat de Concordia, unde a fost prezentat un studiu Deloitte despre performanțele agro-alimentare ale țării.
Olteanu arată că România înregistrează un deficit comercial de peste 3,3 miliarde de euro doar din produse agro-alimentare. Cea mai mare problemă este la carne.
Tu vezi următoarele dezechilibre:
• Porc, cel mai mare deficit, cu un grad de autoaprovizionare sub 50 la sută în ultimii ani.
• Bovine, autoaprovizionare între 80 și 90 la sută, dar balanță comercială negativă.
• Păsări, deficit constant de peste 50.000 de tone pe an.
În același timp, cerealele asigură un excedent uriaș. România are un grad de autoaprovizionare între 150 și 200 la sută anual. Media ultimului deceniu depășește 9,5 milioane de tone exportate peste nivelul importurilor.
Studiul arată clar că România stă bine la producția primară, însă valoarea adăugată rămâne scăzută. Datele confirmă tendința.
• Produsele alimentare procesate aduc un deficit de peste 2 miliarde de euro.
• Carnea și preparatele din carne rămân un minus de peste 1,4 miliarde de euro.
• Produsele zaharoase, cacao, băuturile și alte articole procesate adaugă alte sute de milioane la pierderi.
Ciprian Olteanu spune că soluția este investiția în procesare, lanț scurt și industrie alimentară, nu doar în ferme. Tu ai nevoie de fabrici în România, care păstrează valoarea adăugată în interiorul economiei.
El spune că fermierii pot readuce echilibrul în economie, dar statul și mediul privat trebuie să construiască împreună un model în care producția internă să fie transformată, nu vândută ca materie primă.
Mesajul este simplu. România poate reduce deficitul doar dacă mută accentul pe procesare și pe industria alimentară, în loc să rămână un exportator de materii prime.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Mirela Marcu cere interzicerea artificiilor de Revelion în Călărași. Argumentele ei pun accent pe animale, mediu și sănătate
Mirela Marcu, administratorul comunității Protecția Animalelor Călărași și fondatoarea adăpostului de câini de la ieșirea din municipiu, pe raza localității Cuza Vodă, lansează un apel public către autoritățile locale. Ea cere oprirea folosirii artificiilor în noaptea de Revelion din cauza efectelor pe care acestea le au asupra animalelor și mediului.
Știi deja că zgomotele puternice sperie câinii. În mesajul ei, Mirela Marcu explică faptul că animalele din adăpost intră în panică în timpul focurilor de artificii, se rănesc și suferă reacții de stres. Ea atrage atenția și asupra păsărilor și animalelor sălbatice care fug dezorientate sau se lovesc de obstacole.
Inițiativa vizează și impactul asupra mediului. Artificiile eliberează particule fine și metale grele care poluează aerul. Reziduurile ajung în apă și sol. Mirela Marcu arată că valorile PM2.5 și PM10 cresc imediat după artificii și afectează sănătatea oamenilor.
Ea propune ca municipiul Călărași să treacă la spectacole cu lumini sau drone, practică adoptată deja în orașe mari din România. Aceste variante sunt sigure, nu provoacă panică animalelor și respectă direcțiile europene privind calitatea aerului.
Mirela Marcu a publicat și un model de petiție, pe care cetățenii îl pot completa pentru a transmite autorităților solicitarea de a renunța la artificii. Ea spune că un oraș modern protejează mediul și bunăstarea animalelor și încurajează comunitatea să susțină această schimbare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alimentarea cu apă este oprită pe strada Aviator Adrian Savulescu, pe segmentul dintre Prelungirea Sloboziei și strada Corneliu Coposu. Măsura este necesară pentru depistarea, supravegherea și remedierea unei pierderi de apă. Informația a fost transmisă de dispeceratul EcoAqua și confirmată de Mihai Ionel.
Intervenția se desfășoară joi, 13 noiembrie, și se prelungește până vineri, 14 noiembrie. Zona afectată este marcată pe hartă în imaginea primită de la dispecerat.
Dacă locuiești sau lucrezi în perimetru, fă provizii de apă pentru consum și igienă. După reluarea furnizării, deschide robineții câteva minute pentru eliminarea aerului din instalație.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ASC Tonus continuă proiectul sprijinit de CJ Călărași și invită publicul la meci
ADR Sud Muntenia participă la evenimentul aniversar Interreg 35 de ani, desfășurat la Palatul Parlamentului
Consiliul Județean Călărași marchează 35 de ani de cooperare Interreg la Parlamentul României
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
