La zi
Zilierii români plătiți mai bine ca în străinătate. Județul în care se câștigă 100 de euro pe zi
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
Într-un județ agricol din estul țării, muncitorii zilieri câștigă mai mult la culesul cireșelor decât ar câștiga la culesul căpșunilor în Spania. În plin sezon al fructelor românești, producătorii sunt dispuși să plătească până la 100 de euro pe zi pentru a atrage lucrători zilieri.
În localitatea Huși, județul Vaslui, zilierii câștigă 100 de euro pe zi de muncă, o sumă comparabilă cu cea plătită de spanioli pentru culegătorii de căpșuni. Totuși, muncitorii trebuie să culeagă cât mai multe fructe, plata fiind făcută în funcție de numărul de găleți adunate.
Un zilier a relatat că el și soția sa câștigă 1.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de euro, pentru o zi de muncă. Muncesc în livada din Huși timp de trei-patru luni pe an, iar banii le sunt suficienți pentru a acoperi cheltuielile pe tot parcursul anului.
“Culeg cu soția mea împreună câte 90-100 de găleți pe zi. Duc acasă până în 1.000 de lei zilnic. Și în România se câștigă foarte bine. În străinătate am lucrat 12 ani, dar era mai greu ca aici. Câștigam 35 de euro pe zi, aici 100 de euro pe zi. Așa era munca plătită în Grecia când lucram acolo. Le spun tuturor care lucrează afară să se întoarcă în România că e mai bine de 1.000 de ori. Acolo ești sclav. Aici ești respectat. Am 40 de ani și de șapte ani nu mai plec la muncă în afară” a relatat Nicu pentru vremeanoua.ro.
Un tânăr întors recent din străinătate a declarat că preferă să muncească în România, unde câștigă la fel de bine și se bucură de confortul de a fi acasă.
„Eu culeg 40 de găleți și câștig 400 de lei pe zi. Împreună cu soția facem cam 600-700 de lei, depinde cât tragem. În străinătate, câștigam 100 de euro, dar aici e mai bine, la cireșe. În primul rând ești acasă”, a spus tânărul, conform aceleiași surse.
Proprietarul livezii de 30 de hectare este mulțumit atât de recoltă, cât și de muncitorii săi. Cireșele sunt vândute direct de la fermă la prețul de 8 lei pe kilogram, din care 1,42 lei acoperă costul culesului. Cu toate acestea, pe piață, prețurile ajung la 15-20 de lei pe kilogram din cauza adaosurilor comercianților.
„De la noi din fermă cireșele se vând cu 8 lei/kg, dar nu prea avem clienți. Nu mai merg cireșele la piață ca în trecut. Vin și cumpără câte 300 de kilograme pe zi. Când îi întrebi de ce așa puțin, spun că nu mai este forță de cumpărare la români. Noi le mai dăm la industrie sau în rețelele de hipermarketuri. De oamenii din livadă sunt foarte mulțumit. Culeg cu spor și își dau interesul. Am cam 90-100 de oameni pe zi, mulți din Vetrișoaia”, a explicat fermierul pentru vremeanoua.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”
Prima zi a cursului „Digital STARs” – un program dedicat dezvoltării competențelor digitale de bază – a adus la Biblioteca Județeană Călărași zeci de bibliotecari din întreg județul, într-o sesiune intensă de formare finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Participanți din 16 biblioteci comunale, alături de echipa Bibliotecii Județene, au lucrat cot la cot pentru a dobândi abilitățile necesare susținerii viitoarelor cursuri de alfabetizare digitală în propriile comunități. Într-o sală modernă, dotată cu echipamente IT și ecrane interactive, formatorii au ghidat participanții prin instrumente digitale esențiale, platforme online și metode de predare adaptate nevoilor actuale ale utilizatorilor.
Pe parcursul formării, bibliotecarii vor învăța cum să ajute locuitorii din județ să acceseze mai ușor informații, servicii publice electronice și resurse digitale – un pas important pentru incluziunea socială și digitală în zonele rurale.
Reprezentanții Bibliotecii Județene Călărași au subliniat că proiectul își propune transformarea bibliotecilor în nuclee active de sprijin digital: „Suntem mândri să contribuim la dezvoltarea competențelor digitale la nivel local și să devenim un punct de sprijin pentru cei care au nevoie de ghidare în utilizarea tehnologiei.”
Programul „Digital STARs” continuă în perioada următoare, urmând ca participanții să își ducă mai departe cunoștințele în propriile comunități, acolo unde alfabetizarea digitală este o reală nevoie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State
Redeschiderea vadului dintre Mitreni și Clătești a stârnit mai multe reacții și întrebări în rândul localnicilor, mai ales după ce autoritățile au avertizat că tronsonul nu este amenajat corespunzător și reprezintă un risc pentru siguranța rutieră. În plus, trecerea este considerată ilegală din punct de vedere tehnic, nefiind omologată ca infrastructură rutieră.
Întrebat de jurnaliștii Calarasipress.ro de ce a fost reluat traficul, prefectul Laurențiu State a explicat că situația acestui podeț improvizat nu este una obișnuită:
Potrivit prefectului, trecerile de acest tip de pe Argeș – inclusiv vadul Mitreni–Clătești – există de zeci de ani și au fost create în cadrul strategiei de dezvoltare a proiectului Canalului Navigabil Dunăre–Marea Neagră. Pentru că proiectul nu a fost niciodată abandonat oficial și nu există o hotărâre de renunțare sau de modificare a traseului planificat, autoritatea locală sau județeană nu poate interveni asupra acestui punct de traversare.
„Aceste podețe fac parte din infrastructura prevăzută inițial pentru dezvoltarea canalului. Atâta timp cât proiectul nu este anulat sau modificat prin acte oficiale, intervențiile asupra acestor treceri pot fi făcute doar de instituțiile centrale, nu de autoritățile locale”, a precizat prefectul Laurențiu State pentru CălărașiPress.ro.
În acest moment, Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală Argeș–Vedea sunt singurele instituții care pot decide reconfigurarea, consolidarea sau desființarea vadului.
Cum a apărut blocajul administrativ?
Situația devine și mai complicată din punct de vedere juridic. Printr-o hotărâre a Consiliului Local Crivăț, în administrarea comunei a intrat întreg tronsonul DJ 301, drum județean care își continuă traseul peste Argeș, în direcția Budești–Crivăț.
Numai că, deși drumul figurează pe acte, nu există un pod autorizat care să lege cele două maluri. Astfel, realitatea din teren nu corespunde situației din documente.
Podețul de la Budești – Crivăț este impracticabil
Despre cel de-al doilea pod improvizat, construit din tubulaturi și ulterior asfaltat, Prefectura Călărași a emis o dispoziție prin care interzicea accesul pe acest drum până la refacerea sau aducerea lui într-o stare legală și sigură de utilizare.
De ce s-a redeschis totuși vadul?
Prefectura explică faptul că reluarea traficului nu reprezintă o autorizare propriu-zisă, ci o măsură temporară pentru a permite accesul locuitorilor, în condițiile în care această trecere este singura legătură directă dintre comunitățile din zonă.
Cu toate acestea, prefectul subliniază că soluția finală poate veni doar de la Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală, instituțiile care gestionează atât proiectul canalului, cât și lucrarea hidrotehnică a râului Argeș.
Vadul rămâne o trecere neconformă, folosită pe propria răspundere, iar responsabilitatea rezolvării problemei revine instituțiilor centrale. Până atunci, localnicii trebuie să circule cu prudență, iar autoritățile locale rămân cu mâinile legate din cauza unui proiect național început în urmă cu decenii și niciodată închis oficial.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Exercițiu de pregătire și prevenire la Căminul de Bătrâni „Antim Ivireanul”, alături de pompierii ISU Călărași
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” Călărași a desfășurat o nouă acțiune de instruire și informare preventivă, de această dată la Căminul de Bătrâni „Antim Ivireanul” din municipiul Călărași. Activitatea a avut ca scop creșterea nivelului de siguranță al comunității, dar și formarea unui comportament adecvat în situații de urgență.
Pe parcursul întâlnirii, pompierii au prezentat măsuri esențiale de prevenire a incendiilor, reguli de comportament și proceduri de evacuare adaptate persoanelor vârstnice și personalului de îngrijire. Demonstrațiile au fost explicate pe înțelesul tuturor, accentul fiind pus pe reacția corectă și rapidă în caz de pericol.
Reprezentanții ISU „Barbu Știrbei” subliniază că astfel de acțiuni contribuie semnificativ la dezvoltarea unei culturi a prevenirii și la îmbunătățirea capacității comunității de a răspunde eficient în situații de urgență.
Activitățile de informare vor continua și în alte centre și instituții din județ, ca parte a programului permanent de educare și pregătire a populației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Campanie umanitară la CJCC Călărași: „Dăruim Împreună” adună donații pentru familiile vulnerabile din județ
Recomandare de carte – „O mare de adevăruri” de Andrea de Carlo
Femeia care a făcut din greșeală un imperiu: povestea inventatoarei corectorului alb
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
