Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 547

La zi

VIDEO. Inedit în Călărași: “Concurs Național Grădina de Relaxare, Liniște și Învățare”

Published

on

Astăzi, 20 iunie 2024, s-a desfășurat Concursul „Cel mai mare traseu de artă tranzientă integrată”,  activitate care încheie trei ani de pilotare a Proiectului Național ”Grădina de Relaxare, Liniște și Învățare”, proiect realizat de Inspectoratul Școlar Județean Călărași în parteneriat cu Asociația  ”Creștini” și Ministerul Educației.

Concursul a avut ca temă ”Dunărea și Arta”, locul de desfășurare fiind plaja de la malul Dunării, un mediu ce oferă relaxare, linişte şi învăţare folosind elemente existente în natură.

Au participat 33 de grădinițe din județul Călărași, grădinițe care au demarat proiectul în județ și grădinițe care s-au alăturat proiectului pe parcursul acestor ani.

Activitatea a constat în crearea de tablouri inspirate de tema ”Dunărea și Arta”, cu subteme alese de fiecare grădiniță, realizate de o echipă formată din: preșcolari, educatoare și părinți. Au fost prezenți și specialiști: peisagist, artist plastic, muzeograf, specialist în domeniul apelor, reprezentanți ai părinților.

Advertisement

Dintre tehnicile folosite astăzi, putem aminti:

  • Arta tranzientă
  • Tehnica echilibrării pietrelor
  • Tehnica greblării nisipului
  • Tehnica Mandala
  • Tehnica emoticoanelor

Finalul activității a fost unul de creație artistică. Echipele participante la acest concurs au transmis prin lucrările elaborate mesaje importante. Acestea au fost diverse prin conținut și modalitate de exprimare artistică, dar cele mai multe au făcut referire la  protejarea și consevarea mediului natural pentru generațiile viitoare.

Biroul de presă ISJ Călărași,

Inspector școlar, prof. Butoi Adriana

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Curtea de Apel Bucureşti decide azi cererea de suspendare a judecătorilor CCR Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş

Published

on

Curtea de Apel Bucureşti este programată să pronunţe astăzi, 30 ianuarie 2026, decizia în dosarul deschis de avocata AUR Silvia Uscov, care solicită suspendarea din funcţie a judecătorilor Curţii Constituţionale Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş.

Cererea invocă neîndeplinirea condiţiei legale de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior la momentul numirii.

În cazul lui Dacian Dragoş (numit de preşedintele Nicuşor Dan), contestarea vizează în special durata efectivă a experienţei juridice. În paralel, s-a adus în discuţie şi faptul că Dragoş figura, la un moment dat, ca administrator al unei societăţi comerciale din Cluj-Napoca, deşi el susţine că şi-a dat demisia înainte de numirea la CCR.

Pentru Mihai Busuioc (propus de PSD şi votat de Senat), cererea este considerată de mulţi experţi inadmisibilă, deoarece hotărârile Parlamentului cu caracter individual (cum este numirea unui judecător CCR) nu pot fi contestate pe cale judiciară obişnuită.

Advertisement

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a declarat public că ambele cereri vor fi respinse: cea privind Busuioc ca inadmisibilă, iar cea privind Dragoş ca neîntemeiată.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu va fi definitivă şi poate fi atacată cu recurs, însă judecătorul poate dispune executarea provizorie. În caz de admitere, cei doi judecători ar putea fi suspendaţi imediat din funcţie, ceea ce ar reprezenta un precedent major în istoria Curţii Constituţionale.

Dosarul a primit termene rapide şi a fost amânat de două ori, ultima oară pe 16 ianuarie 2026 – exact în ziua în care CCR a amânat şi ea decizia pe pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Legea care schimbă regulile muncii: obligațiile angajatorilor în prevenirea epuizării profesionale

Published

on

Sursa: Facebook

Un nou act normativ schimbă fundamental modul în care companiile din România trebuie să gestioneze sănătatea psihică a angajaților. Epuizarea profesională, cunoscută sub numele de burnout, devine oficial un risc ce trebuie prevenit prin măsuri clare, obligatorii și verificabile. Autoritățile susțin că legea răspunde unei realități tot mai vizibile: presiunea constantă, volumul excesiv de muncă și lipsa echilibrului între viața profesională și cea personală afectează direct performanța și sănătatea lucrătorilor.

Evaluarea riscurilor psihosociale devine obligatorie

Potrivit noilor prevederi, angajatorii sunt obligați să includă în evaluarea riscurilor factori precum stresul ocupațional, suprasolicitarea, conflictele interne, lipsa predictibilității sau presiunea termenelor. Evaluarea trebuie realizată periodic și integrată în planul general de prevenire, la fel ca riscurile fizice sau tehnice.

Specialiștii în resurse umane consideră că această schimbare va obliga companiile să privească sănătatea mentală ca pe o componentă esențială a siguranței la locul de muncă, nu ca pe un subiect secundar.

Măsuri concrete pentru reducerea stresului

Legea introduce obligația implementării unor programe interne de prevenire a epuizării profesionale. Printre măsurile vizate se numără:

Advertisement
  • reorganizarea sarcinilor pentru evitarea suprasolicitării;
  • stabilirea unor limite clare privind disponibilitatea în afara programului;
  • sesiuni de informare și instruire privind gestionarea stresului;
  • acces la consiliere psihologică sau suport specializat;
  • monitorizarea atentă a volumului de muncă în perioadele de vârf.

Angajatorii trebuie să demonstreze că au aplicat aceste măsuri, iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni.

Control mai strict asupra timpului de lucru

Un alt element central al legii îl reprezintă monitorizarea timpului de lucru. Companiile trebuie să asigure respectarea orelor de program, a pauzelor și a perioadelor de repaus. Orele suplimentare devin o excepție justificată, nu o practică permanentă.

Inspectorii de muncă vor putea verifica dacă angajații sunt solicitați în mod repetat în afara programului, iar angajatorii care încurajează cultura „muncii non-stop” riscă amenzi.

Dialog obligatoriu între angajatori și angajați

Legea pune accent pe comunicare și transparență. Angajatorii trebuie să creeze mecanisme prin care angajații pot semnala suprasolicitarea, conflictele sau disfuncționalitățile organizaționale fără teama de represalii. Consultarea periodică a personalului devine o obligație, iar feedbackul angajaților trebuie integrat în planurile de prevenire.

Responsabilitate directă pentru manageri

Conducerea companiilor are un rol esențial în aplicarea noilor reguli. Managerii trebuie instruiți să recunoască semnele epuizării profesionale și să intervină înainte ca situația să se agraveze. Lipsa acțiunii poate fi considerată neglijență, întrucât burnout-ul este tratat ca un risc profesional ce trebuie gestionat la nivel organizațional.

Un pas necesar într-o piață a muncii tensionată

Specialiștii consideră că legea vine într-un moment în care tot mai mulți angajați reclamă presiune, lipsă de predictibilitate și volum excesiv de muncă. În același timp, companiile se confruntă cu dificultăți în retenția personalului, iar prevenirea epuizării profesionale devine un element strategic.

Advertisement

Noua legislație schimbă paradigma: sănătatea psihică nu mai este o responsabilitate individuală, ci una instituțională. Angajatorii sunt obligați să creeze un mediu de lucru echilibrat, în care performanța nu se obține prin suprasolicitare, ci prin stabilitate, organizare și respect pentru limitele umane.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Meteo și Mediu

Alertă ANM: Zăpezi abundente, ger de -14°C și ploi torențiale – Cod galben de vânt puternic în est!

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteo de vreme severă valabilă de joi seara (29 ianuarie, ora 20:00) până sâmbătă seara (31 ianuarie, ora 18:00).

Țara intră sub influența unei răciri accentuate: precipitații în aproape toate regiunile, ploi moderate cantitativ (10–20 l/mp, izolat 25 l/mp) în sud-est, ninsori predominant la munte și în Moldova, precipitații mixte în rest. Pe arii extinse se va produce polei și ghețuș.

Vântul se intensifică temporar în est și sud, cu rafale de 40–60 km/h, iar în sudul Moldovei, estul Munteniei și Dobrogea intră sub cod galben (29 ianuarie ora 22:00 – 31 ianuarie ora 20:00), unde rafalele vor atinge 50–65 km/h.

Temperaturile scad drastic, mai ales în zonele extracarpatice. Noaptea de sâmbătă spre duminică (31 ian/1 feb) va fi ger în Moldova, Dobrogea și estul Transilvaniei, cu minime între -14 și -10°C. Duminică gerul persistă în mare parte din Moldova.

Advertisement

Până miercuri, 4 februarie, vremea rămâne deosebit de rece și geroasă, cu temperaturi minime foarte scăzute, în special noaptea și dimineața, în estul și sud-estul țării.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading