VIDEO. Călărășenii pregătesc prea mult de Paște: ce se întâmplă cu mâncarea care rămâne după sărbători?

Table of Contents

Tradiția mesei îmbelșugate se transformă în risipă. De Paște, sute de kilograme de mâncare ar putea fi aruncate în județul Călărași.

Masa de Paște rămâne un simbol al belșugului pentru multe familii din județul Călărași. Ouă roșii, friptură, drob, sarmale și cozonaci – toate pregătite în cantități mari, uneori mult peste cât ar putea fi consumat în mod normal. Iar ceea ce nu se mănâncă… se aruncă.

Este un fenomen care, deși vizibil la nivel local, reflectă o tendință larg răspândită în toată țara: românii aruncă mâncare în cantități uriașe, mai ales în perioada sărbătorilor.

O problemă invizibilă în gospodăriile călărășene

Deși nu există o statistică exactă doar pentru județul Călărași, datele naționale arată o realitate alarmantă: în România se risipesc anual peste 2,2 milioane de tone de alimente. De Paște, aceste cifre cresc considerabil.

În gospodăriile călărășene, mâncarea pregătită în exces este adesea păstrată prea mult sau uitată în frigider, până când ajunge inevitabil la gunoi. Cozonacul uscat, friptura rămasă, ouăle fierte sau sarmalele refuzate la a treia reîncălzire sunt doar câteva exemple.

Soluții simple, la îndemâna oricui

Nutriționiștii și specialiștii în reducerea risipei alimentare încurajează călărășenii să reutilizeze resturile alimentare în mod creativ:

Friptura poate fi transformată în sandvișuri calde sau tocănițe;
Cozonacul vechi poate deveni budincă sau desert reinventat;
Ouăle fierte pot fi folosite în salate sau tartine;
Legumele rămase pot fi integrate în supe sau plăcinte sărate.

Donarea alimentelor: o variantă puțin cunoscută

Foarte puțini călărășeni știu că alimentele neperisabile sau nedesfăcute pot fi donate către organizații de caritate sau persoane aflate în nevoie. Deși legislația permite acest lucru, mentalitatea și lipsa unei infrastructuri locale de colectare fac ca aceste soluții să fie rar aplicate.