Știri
Un drum comunal important din județul Călărași va fi reabilitat prin CJ Călărași
Consilierii județeni din Călărași au dezbătut în ședința ordinară din 27 decembrie proiectul de Hotărâre aflat pe ordinea de zi privind preluarea și reabilitarea Drumului Comunal 22 – Sărulești – până la hotarul cu comuna Tămădăul Mare. Lungimea drumului nu depășește 5 km.
Potrivit motivațiile din proiectul de Hotărâre, Primăria Sărulești nu dispune de resursele financiare pentru reabilitarea și întreținerea Drumului Comunal DC 22, iar drumul este de foarte mare importanță pentru comunitate.
HOTĂRÂRE privind solicitarea de transmitere a Drumului Comunal DC 22 din domeniul public al Comunei Sărulești şi administrarea Consiliului Local Sărulești în domeniul public al Judeţului Călăraşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi
Consiliul Judeţean Călăraşi, întrunit în şedinţa ordinară din 27.12.2022,
Având în vedere:
– referatul de aprobare al Preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi, înregistrat sub nr. 20192 din 22.12.2022;
– adresa Primăriei Sărulești nr. 6556 din 15.12.2022 înregistrată la Consiliul Județean Călărași sub nr. 19728 din 16.12.2022;
– prevederile art. 5 lit. b), c), art. 7 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1) şi art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1303/2011 pentru modificarea și completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1349/2001 privind atestarea domeniului public al județului Călărași, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din Județul Călărași, Anexa nr. 31, nr. crt. 51;
– prevederile art. 858, art. 860 alin. (1), (2), art. 866 şi art. 867 din Codul Civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
– prevederile art. 75 alin. (1) lit. b), art. 87 alin. (5), art. 173 alin. (1) lit. b) alin. (3) lit. d), art. 285 lit. a), art. 286 alin (4) și art. 294 alin (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
În temeiul art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
HOTĂRĂŞTE:
Art. 1. – Se aprobă solicitarea de transmitere a Drumului Comunal DC 22, cu lungimea de 5 km (de la DJ 303 până la hotarul cu comuna Tămădăul Mare), din domeniul public al Comunei Sărulești şi administrarea Consiliului Local Sărulești în domeniul public al Judeţului Călăraşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi, în vederea reabilitării și întreținerii.
Art. 2. – Direcţia Economică va duce la îndeplinire prezenta hotărâre.
Secretarul General al Judeţului, prin Compartimentul Cancelarie Consiliu şi Editare Monitor Oficial, va comunica prezenta hotărâre celor interesați.
PREŞEDINTE,
ec. Vasile ILIUŢĂ
Referatul de aprobare motivează solicitarea de transmitere a Drumului Comunal DC 22 din domeniul public al Comunei Sărulești şi administrarea Consiliului Local Sărulești în domeniul public al Judeţului Călăraşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi
Prin adresa nr. 6556 din 15.12.2022, înregistrată la Consiliul Județean Călărași sub nr. 19728 din 16.12.2022, Primăria Comunei Sărulești ne informează asupra stării precare a Drumului Comunal DC 22 care se află în domeniul public al Comunei Sărulești și administrarea Consiliului Local al Comunei Sărulești.
Drumul Comunal DC 22 este drumul principal care asigură legătura între satele Polcești și Sărulești–Gară unde sunt amplasate principalele obiective publice ale comunei, respectiv Primărie, Școală Generală, Grădiniță, Dispensarul Comunal, etc..
De asemenea DC 22 deservește satul Polcești din comuna Sărulești și satele Șeinoiu respectiv Săcele ce aparțin de comuna Tămădău Mare și realizează legătura între DJ 303 și DJ 402A – drum cu acces la Autostrada A2.
Având în vedere faptul că Primăria Sărulești nu dispune de resursele financiare pentru reabilitarea și întreținerea Drumului Comunal DC 22, iar drumul este de foarte mare importanță pentru comunitate, atât prin accesul la obiectivele publice cât și prin accesul la Autostrada A2, am inițiat prezentul proiect de hotărâre pentru aprobarea solicitării de preluare a acestuia în domeniul public al Județului Călărași și administrarea Consiliului Județean Călărași, în vederea reabilitării și întreținerii.
În calitate de iniţiator al proiectului de hotărâre, în conformitate cu prevederile art. 182 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi ale art. 36 alin. (1) şi alin. (8) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Judeţean Călăraşi, supun prezentul proiect de hotărâre dezbaterii şi votului consilierilor;
PREȘEDINTE,
ec. Vasile ILIUŢĂ
RAPORT la proiectul de hotărâre privind solicitarea de transmitere a Drumului Comunal DC 22din domeniul public al Comunei Sărulești şi administrarea Consiliului Local Sărulești
în domeniul public al Judeţului Călăraşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi
Direcției Economice i-a fost transmis proiectul de hotărâre, iniţiat de Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, privind solicitarea de transmitere a Drumului Comunal DC 22 din domeniul public al Comunei Sărulești şi administrarea Consiliului Local Sărulești în domeniul public al Judeţului Călăraşi şi în administrarea Consiliului Judeţean Călăraşi.
Conform dispoziţiilor art. 182 alin. (4) raportat la prevederile art. 136 alin. (8) lit. b) din Ordonanta de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum si ale art. 36 alin. (8) lit. b) din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Judeţean Călăraşi, suntem obligaţi să examinăm proiectul de hotărâre şi să ne exprimăm părerea asupra legalităţii măsurii propuse de inițiator.
Prin adresa nr. 6556 din 15.12.2022, înregistrată la Consiliul Județean Călărași sub nr. 19728 din 16.12.2022, Primăria Comunei Sărulești ne informează asupra stării precare a Drumului Comunal DC 22 care se află în domeniul public al Comunei Sărulești și administrarea Consiliului Local al Comunei Sărulești.
Drumul Comunal DC 22 este drumul principal care asigură legătura între satele Polcești și Sărulești – Gară unde sunt amplasate principalele obiective publice ale comunei, respectiv Primărie, Școală Generală, Grădiniță, Dispensarul Comunal, etc..
De asemenea DC 22 deservește satul Polcești din comuna Sărulești și satele Șeinoiu respectiv Săcele ce aparțin de comuna Tămădău Mare și realizează legătura între DJ 303 și DJ 402A – drum cu acces la Autostrada A2.
Având în vedere faptul că Primăria Sărulești nu dispune de resursele financiare pentru reabilitarea și întreținerea Drumului Comunal DC 22, iar drumul este de foarte mare importanță pentru comunitate, atât prin accesul la obiectivele publice cât și prin accesul la Autostrada A2, considerăm că este necesară și oportună inițierea unui proiect de hotărâre pentru aprobarea solicitării de preluare a acestuia în domeniul public al Județului Călărași și administrarea Consiliului Județean Călărași, în vederea reabilitării și întreținerii.
Temeiul legal al măsurii propuse îl constituie prevederile art. 5 lit. b), c), art. 7 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1) şi art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1303/2011 pentru modificarea și completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1349/2001 privind atestarea domeniului public al județului Călărași, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din Județul Călărași, Anexa nr. 31, nr. crt. 51, ale art. 858, art. 860 alin. (1), (2), art. 866 şi art. 867 din Codul Civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum și ale art. 75 alin. (1) lit. b), art. 87 alin. (5), art. 173 alin. (1) lit. b) alin. (3) lit. d), art. 285 lit. a), art. 286 alin (4) și art. 294 alin (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lucrări la diguri și rețele electrice în județul Călărași. Ce se face și de ce apar întârzieri
Leac băbesc puternic împotriva sinuzitei: Hreanul macerat în oțet
Recomandare de carte – „Jurnal, 1935–1944” – de Mihail Sebastian
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
