Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 10°C | Anul XI Nr. 547

Știri

Trezirea! Pensia specială – drept sau obligație?

Published

on

Hai să ne înțelegem!
Conform legislației în vigoare, indemnizația pentru limita de vârstă acordată parlamentarilor, cunoscută si sub denumirea de “pensia specială a parlamentarilor”, se acordă DOAR la cerere.
 
Astfel, în conformitate cu art. 48 indice 1 din Legea 357/2015, alin. 10 📷 “Cererea pentru acordarea indemnizației pentru limită de vârstă se depune la Secretariatul General al Camerei Deputaților sau la Senat, după caz”.
 
Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 49 alin. 4 din Lege nr. 96/2006 (Statutul Deputaților şi Senatorilor): 📷 “Pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat parlamentar.”
 
Cu alte cuvinte, orice persoană care a avut calitatea de deputat sau senator va primi pensie specială, iar în cazul în care demnitatea a fost exercitată mai puțin de un mandat întreg, indemnizația va fi calculată pentru toată perioada de 4 ani. În ceea ce privește normele metodologice privind statutul parlamentarilor (art. 1 alin. 2 litera c) la o simplă analiză juridică se observă că aceste norme metodologice sunt în contradicție cu legea (deci sunt nelegale). Orice viitor jurist știe că normele metodologice au valoare de act normativ administrativ (secundar) şi sunt inferioare legii care este act normativ primar. În consecință, normele metodologice nu pot modifica legea şi nu pot restrânge aplicarea pensiilor speciale atât la demisionari cât şi la supleanți.
 
CONCLUZIE. Dacă NU există cerere, NU există indemnizație (“pensie speciala”) pentru simplul motiv că aceste pensii sunt un drept, nu o obligație și se acordă DOAR l.a cerere.
 
Văd că astăzi suntem mințiți la televizor și pe rețelele de socializare că demisionează unii și alții și astfel “renunță” la acest drept.
În plus, în mai 2020, când CCR a picat legea privind eliminarea pensiilor speciale, s-a profitat de ocazie să se declare neconstituțională legea privind eliminarea pensiilor speciale, întrucât a fost scrisă prost, “exact ca să pice la Curtea Constituțională”.
 
Cred că suntem destul de mințiți și de fraieriți de on-line și media, însă dacă există persoane care să ne explice cum stă treaba, poate înțelegem că mai avem nevoie doar de pâine, circ politic deja fac ei.
Să votam pe 6 decembrie, este foarte important și mai ales să avem grijă cu cine, cu PROfesioniști sau cu circari!
 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading