Connect with us

Știri

Trecerea prin vad între localităţile Şoldanu şi Radovanu, reabilitată de CJ

Reabilitarea trecerii prin vadul ce leagă localitățile Șoldanu și Radovanu, o investiție a Consiliului Județean Călărași (CJC), este în plină desfășurare. Membrii CJC s-au aflat la fața locului pentru a discuta cu firma câștigătoare a licitației, responsabilă pentru construirea proiectului. Podul va avea o lungime de 110 metri și va face conexiunea cu drumul 403, aflat în lucru la momentul actual. Podul nu numai că va facilita accesul între cele două comune și comunele vecine, dar va facilita și accesul către Drumul Național.

https://youtu.be/_6ojA6JiSW0

Constructorul suține că totul este pregătit, toate țevile pentru pile și culei sunt pregătite pentru batere. Fabricația tablierului este în derulare și începând cu sfârșitul lunii se va face livrarea.

Eduard Grama – Administrator Public al Primăriei Municipiului Călărași: „În urma cu două săptămâni am discutat cu dumnealor referitor la avizul de la Apele Române, referitor la soluția tehnică pe care o au la acest moment pe realizarea acestui pod și împreună eu cred că am găsit o soluție. Cu podul de la Șoldanu ca și celelalte treceri prin vad au fost probleme în fiecare an, în momentul în care au fost inundații sau zăpadă accesul între localități a fost blocat. Dificultăți au fost și în momentul în care am mers către IPTANA și Ministerul Transporturilor ca să încercăm să obținem aceste avize. Toți au impresia că acest râu Argeș va deveni într-un final canal Dunărea-București, dar nu cred că se va întâmpla acest lucru. Această investiție va fluidiza și va crește traficul mult mai mult decât în acest moment și poate localitățile vor beneficia de acest acces la Drumul Național, mai ales către București.”

Advertisement

Cosmin Geană – Director Direcția Tehnică CJC: ”Este un proiect ambițios al Consiliului Județean. Podul are o lungime de 110 metri, rampele de o parte și de alta ale podului care vor face conexiunea cu drumul 403, aflat în lucru la momentul actual, au și ele o lungime de 170 de metri. Sperăm să ne încadrăm. Dacă vom fi susținuți și de constructor și vom găsi și soluția fondurilor, să nu ajungem într-o stare conflictuală din cauza unei majorări pe care nu a preconizat-o nimeni. Podul crește siguranța trecerii dintr-o localitate în alta. ”

”Am venit și am făcut o promisiune în fața acestor oameni, și anume să rezolvăm trecere prin vad. Această promisiune pe care noi am făcut-o, vreau să vă spun că oamenii politici ai județului Călărași au tot făcut-o de la începutul anilor ’90 până în 2017-2018 când am făcut-o împreună. Se pare că suntem acei factori de decizie care vom respecta această promisiune, iar oamenii de aici vor beneficia de această trecere prin vad. Ea este importantă nu numai pentru locuitorii comunelor Șoldanu și Radovanu, vor beneficia și comunele vecine. Pentru a ajunge la București, este mult mai ușor pe aici”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Mihăiță Beștea, într-un interviu.

De asemenea, Mihăiță Beștea a transmis câteva cuvinte despre reabilitarea trecerii prin Șoldanu-Radovanu și pe pagina acestuia de Facebook: „Trecerea prin vad Șoldanu-Radovanu este reabilitată la această oră de către Consiliul Județean Călărași. Un obiectiv uitat de fostele administrații județene și care pentru zona Oltenița reprezintă un punct nevralgic al transportului. Mă bucur să iau parte la proiecte de dezvoltare locală pentru oameni!”, a menționat vicepreședintele.

Ion Samoilă – Vicepreședinte CJC: „Vreau să vă aduc aminte că în fiecare an, primăvara, aveam solicitări din partea localităților care sunt în apropierea acestui râu pentru a aloca bani în scopul trecerilor prin vad. Tot timpul am făcut-o, pentru că am înțeles necesitatea, dar tot timpul am făcut-o cu inima strânsă, pentru că trecerile prin vad nu reprezintă o soluție corectă și legală, mai ales dacă vorbim de intervenții, aceste treceri nu există pe nicio hartă. Mă bucur că am ajuns la concluzia că ne trebuie o trecere care să fie un pod, nu un vad, pentru a lega cele două localități. Sper să o finalizăm anul acesta. Noi am avut de grijă ca la constituirea bugetului să prindem suma care era licitată, să avem banii necesari pentru executarea acestei lucrări. Noi ne-am făcut datoria, în rest diferențele care apar o să vedem, din punct de vedere legal, dacă se pot rezolva.”

Nicușor Cionoiu – Senator PSD: „Cred că echipa noastră, în momentul acesta, găsește soluții ca acești oameni care au câștigat licitația să poată să realizeze această investiție măreață, să putem să dezvoltăm satul uniform, să nu izolăm anumite comune, în așa fel încât să aducem autostrada A2 la nivelul satului românesc.”

Advertisement

“Vă rog să mă credeți când spun că noi am luptat ca dumneavoastră să realizați această investiție cu profit. E foarte important ca acest profit al dumneavoastră, românesc, să se materializeze în viața de zi cu zi a tuturor muncitorilor dumneavoastră, a tuturor cetățenilor noștri, pentru că dumneavoastră trebuie să fiți sprijiniți de acest Guvern al României și trebuie să fiți ajutați. Aceste prețuri care au crescut indiferent de voința dumneavoastră, au crescut din cauza unei crize mondiale. Eu personal, alături de echipa noastră, suntem alături de dumneavoastră”, a menționat senatorul.

Nicușor Cionoiu a mai adăugat câteva cuvinte pe pagina acestuia de Facebook în privința investiției derulată pe râul Argeș: „Am însoțit delegația Consiliului Județean Călărași la investiția pe care o derulează pe râul Argeș. Trecerea prin vad Șoldanu-Radovanu se află în plin proces de reabilitare, fiind un punct cheie al traficului cu mari probleme la creșterea debitului de apă”, precizează acesta.

Vasile Iliuță – Președintele CJC: La adresa firmei angajată pentru realizarea proiectului, Vasile Iliuță susține: „Firma dumneavoastră e cea care a avut curajul de a se înscrie în licitație. Ați fost singura firmă care s-a înscris în licitație și ați și câștigat contractul. E clar că sunteți specialiști în domeniul de infrastructură. Pe investițiile județului, ne-am dori ca mai multe firme ca dumneavoastră să se implice pentru a realiza proiectele de infrastructură pe care Consiliul Județean le are. Vă mulțumim că ați avut încredere în Consiliul Județean Călărași.”

Advertisement

Știri

Trenul Leon – renașterea industriei feroviare românești

Pe 19 iunie 2025, Gara de Nord din București a găzduit un moment istoric pentru industria feroviară românească: lansarea trenului Leon, primul automotor diesel (DMU – Diesel Multiple Unit) fabricat integral în România după mai bine de 80 de ani. Proiectat și construit de Electroputere VFU Pașcani, parte a Grampet Group, acest tren simbolizează nu doar o realizare tehnică, ci și o renaștere a spiritului ingineresc autohton.

Un simbol al tradiției și inovației

Trenul Leon, compus din trei vagoane, oferă 145 de locuri (11 VIP și 134 pentru clasa a II-a) și este dotat cu tehnologie modernă care respectă standardele europene de siguranță și confort. Cu un design ergonomic, scaune rabatabile, ferestre panoramice și măsuțe pliabile, Leon asigură o experiență plăcută pasagerilor. Facilitățile includ prize de 230V și USB, spații pentru bagaje voluminoase și biciclete, precum și rampe de acces pentru persoanele cu mobilitate redusă. Vagoanele sunt izolate fonic și echipate cu sisteme de supraveghere video, senzori de incendiu, interfoane pentru comunicarea cu mecanicul și afișaje audio-vizuale pentru informarea călătorilor.

„Leon este dovada vie că tradiția și tehnologia pot merge mână în mână, atunci când sunt susținute de pasiunea și dedicarea unei echipe extraordinare,” a declarat Gruia Stoica, președintele Grampet Group, în cadrul ceremoniei de lansare. Evenimentul, desfășurat la Salonul Regal din Gara de Nord, a fost urmat de o călătorie simbolică până la Gara Băneasa, marcând un nou capitol pentru transportul feroviar românesc.

Performanță și certificare europeană

Trenul Leon a parcurs peste 30.000 de kilometri în teste și a obținut certificarea CE, ceea ce îi permite să circule în orice țară din Uniunea Europeană. Construit pentru transportul de călători pe distanțe medii, acest automotor diesel reprezintă o combinație de eficiență, sustenabilitate și confort. Fabrica din Pașcani, cu o tradiție de peste 155 de ani, demonstrează că România poate redeveni un actor important pe harta industriei feroviare europene.

Advertisement

O investiție în viitor

Grampet Group, cel mai mare operator feroviar privat din Europa Centrală și de Sud-Est, a investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea fabricii din Pașcani. Potrivit lui Gruia Stoica, Electroputere VFU are capacitatea de a produce 24 de trenuri pe an, deschizând astfel perspective pentru noi comenzi și exporturi. Proiectul Leon nu este doar o realizare industrială, ci și o declarație de încredere în potențialul economic și tehnic al României.

Un omagiu adus ingineriei românești

Numele „Leon” are o semnificație personală pentru Gruia Stoica, fiind inspirat de familia sa. Totuși, trenul transcende simbolismul personal, devenind un motiv de mândrie națională. După decenii în care industria feroviară românească a fost umbrită, Leon readuce în prim-plan capacitatea de inovare și excelență a inginerilor români.

Trenul Leon nu este doar un mijloc de transport, ci un simbol al ambiției și al revenirii României în elita industriei feroviare. Cu fiecare kilometru parcurs pe șine, Leon scrie o nouă poveste de succes pentru o națiune care privește cu încredere spre viitor.

Advertisement
Continue Reading

Știri

Eveniment la Muzeul Dunării de Jos Călărași – RomânIA îmbracă IA

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, vă invită să vizitați, începând cu data de 24 iunie, la Secția Etnografie și Artă Populară, expoziția:
RomânIA îmbracă IA
Deschisă publicului până la sfârșitul lunii august, expoziția este dedicată Zilei Universale a Iei și pune în valoare frumusețea, diversitatea și bogăția patrimoniului textil tradițional românesc.
Ia reprezintă piesa de bază a costumului popular, fiind totuși mai mult decât un obiect vestimentar, și anume un simbol național, o poveste sau chiar o filă de istorie.
O filă de istorie întrucât această cămașă cu altiță însumează în ornamentică semne – simbol venite din neolitic, cu funcție apotropaică, de fertilitate sau chiar narativă – ea dezvăluind date despre starea social – statutară, vârsta sau apartenența la o comunitate a femeii care a creat-o.
Această cămașă este recunoscută pentru frumusețea, simplitatea, dar și simbolismul său profund.
Ca orice alt veșmânt tradițional, și ia constituie o secvență a memoriei colective, iar purtarea ei reprezintă o manifestare spirituală ce străbate generații, relevând istoria mitică a unui popor.
Așadar, putem spune cu ușurință că ia reprezintă un puternic și stabil liant al românilor de pretutindeni, unind generațiile și formând punți de legătură între comunitățile românești din diferite țări.
Croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus, ia este de fapt o cămașă de sărbătoare din pânză albă de bumbac, in sau borangic, având diferite broderii dispuse într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.
Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul, încrețul, altița, râurile și cheițele.
Motivele tradiționale care se regăsesc pe ii au adesea semnificații legate de natură, fertilitate, protecție și spiritualitate. Printre simboluri se numără rombul, spirala, crucea, arborele vieții și steaua.
Primele mărturii vizuale ale iei ne parvin din perioada antichității romane. Astfel, regăsim ia pe Columna lui Traian din Roma, pe monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, dar și pe Arcul lui Galeriu din Salonic.
În comunitățile românești din întreaga lume, încă din anul 2013, Ziua Internațională a Iei este sărbătorită la data de 24 iunie, ea inspirând creatori de modă celebri precum Yves Saint Laurent sau Tom Ford, fiind recunoscută ca o piesă vestimentară de patrimoniu universal.
Vă așteptăm cu drag să redescoperim împreună simbolurile și poveștile cusute în fiecare ie!

Continue Reading

Știri

Avertisment medical de cod roșu pentru epuizare termică: Doctorul Tudor Ciuhodaru explică semnele care pot anunța pericolul iminent

România se confruntă din nou cu temperaturi caniculare, iar medicul Tudor Ciuhodaru avertizează populația asupra riscurilor grave asociate cu expunerea prelungită la căldură. Potrivit acestuia, este cod roșu de epuizare termică, o afecțiune care, netratată la timp, poate duce la șoc termic și chiar deces.

Cum recunoaștem epuizarea termică:

Dr. Ciuhodaru subliniază că epuizarea termică apare în special în zilele caniculare și nopțile tropicale, atunci când organismul nu mai poate face față temperaturilor extreme. Există trei categorii de semne de alarmă:

  • Neuropsihice: oboseală accentuată, apatie, somnolență, dureri de cap, amețeli;

  • Cardiovasculare: scăderea bruscă a tensiunii la ridicarea în picioare, tahicardie, tulburări de ritm;

  • Tegumentare: transpirații excesive, senzația de „piele de găină”.

Ce trebuie făcut:

Tratamentul imediat constă în scăderea temperaturii corpului, prin:

  • consumul de lichide reci (fără alcool),

  • dușuri reci sau aplicarea de prosoape umede,

  • repaus într-un loc răcoros, cu picioarele ridicate.

Dacă simptomele nu se ameliorează rapid, sunați de urgență la 112.

Advertisement

Categorii vulnerabile:

Cei mai expuși riscului sunt:

  • copiii și vârstnicii,

  • persoanele cu afecțiuni cardiovasculare,

  • persoanele supraponderale,

  • locatarii de la ultimele etaje fără aer condiționat,

  • șoferii care stau în mașini încinse.

Reguli de aur pentru prevenție:

  1. Apă – hidratați-vă regulat, înainte de apariția senzației de sete;

  2. Umbră – evitați expunerea directă la soare;

  3. Răcoare – aerisiți dimineața devreme și folosiți metode simple pentru răcirea spațiului (jaluzele, textile umede, evitarea gătitului la orele de vârf).

Dr. Tudor Ciuhodaru atrage atenția că prevenția salvează vieți în aceste zile toride și încurajează populația să adopte un comportament responsabil față de propria sănătate și a celor din jur.

Continue Reading