La zi
Semnificația istorică a zilei de 28 martie.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI :
845 – Parisul este ocupat in urma unui raid al vikingilor conduși probabil de Ragnar Lodbrok, care primește o răscumpărare uriașă în schimbul plecării din oraș.În secolul al 9-lea, orașul a fost in mod repetat atacat de vikingi, care au navigat pe Sena cu un mare număr de nave. În 885-886, au asediat Parisul timp de un an, și au încercat din nou în 887 și in 889, dar nu au putut să cucerească orașul.
1472 – S-a născut artistul italian Fra Bartolomeo.
1566 – Jean Parisot de Valette, Marele Maestru al Ordinului Suveran Militar de Malta, pune piatra de temelie a fortăreței La Valletta, capitala Maltei.
1661 – Se stinge din viată la Constantinopol, Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, ctitor al bisericii Trei Ierarhi din Iași.
1776 – Înființarea Teatrului Bolșoi la Moscova, în timpul țarinei Ecaterina II.
1791 – A fost trimis Curții imperiale Habsburgice de la Viena, ”Supplex Libellus Valachorum”, primul program politic național al romanilor din Transilvania.
1848 – Revoluția Română din 1848 – A fost emisă Petițiunea Proclamațiune la Iași, redactată de Vasile Alecsandri.
1853 – Războiul Crimeii (1853 – 1856). Marea Britanie, Franța, Sardinia si Turcia au declarat război Rusiei.
1868 – S-a născut Maxim Gorki, scriitor rus.
1882 – În Franța, școala devine obligatorie.
1888 – S-a născut dramaturgul român Alexandru Kirițescu.
1910 – Pionierul francez al aviației Henri Fabre devine prima persoană care zboară cu un hidroavion, după decolarea de pe o pistă de apă lângă Martigues, Franța.
1915 – În București, la Ateneu a avut loc prima audiție a Simfoniei a II-a de George Enescu, dirijată de compozitor.
1923 – A fost promulgată prin decret regal Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp.
1936 – S-a născut la Arequipa (in Peru), scriitorul si politicianul peruan, Mario Vargas Llosa.
1939 – Cucerirea Madridului de către generalul naționalist Francesco Franco, a încheiat războiului civil din Spania.
1947 – A fost creată Comisia Economică ONU pentru Europa.
1948 – În Republica Populară Română au avut loc primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile au fost câștigate de către Frontul Național Democrat cu 93,22% din voturile exprimate.
1959 – Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze dizolva guvernul Tibetului.
1964 – A început să emită Radio Carolina, primul post de radio-pirat, amplasat pe o platforma maritima in apele internaționale din apropierea coastei de sud-est a Angliei.
1974 – Marea Adunare Naționala (parlamentul RSR) a instituit funcția de președinte al României comuniste si l-a ales in aceasta funcție pe secretarul general al PCR, Nicolae Ceaușescu, care devine astfel primul președinte al României.
1979 – S-a produs un accident la centrala nucleara Three Mile Island (Pennsylvania), cauzat de o defecțiune a sistemului de răcire ce a condus la supraîncălzirea miezului reactorului.
1983 – Consiliul de Stat al României a adoptat Decretul privind declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor, prin care se interzice crescătorilor de animale sub amenințarea unor pedepse aspre cu închisoarea, sacrificarea acestora pentru consumul propriu. În același an Consiliul de Stat a adoptat Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris, prin care se introduce controlul polițienesc asupra folosirii acestor aparate.
1994 – A murit la Paris marele dramaturg francez de origine romană Eugen Ionesco, pionier al teatrului absurdului.
2005 – Trei ziariști români au fost răpiți în Irak: reporterul Marie Jeanne Ion și cameramanul Sorin Dumitru Mișcoci, de la Prima TV, și reporterul Ovidiu Ohanesian, de la cotidianul „România Liberă”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
Forțele ucrainene au obținut o nouă victorie strategică în Marea Neagră, scufundând un alt vas al flotei rusești în apropierea coastei Crimeei. Conform informațiilor oficiale, atacul a avut loc în data de 21 august 2025, utilizând drone maritime de tip Magura V5, care au devenit un instrument-cheie în campania Ucrainei împotriva flotei rusești.
Nava rusească, identificată ca fiind o ambarcațiune militară de transport, a fost lovită în timpul nopții, în apele teritoriale ucrainene din apropierea portului Kavkaz. Surse ucrainene au raportat că lovitura a provocat daune critice, ducând la scufundarea rapidă a vasului. Din păcate, toți membrii echipajului aflați la bord, estimati la aproximativ 20 de persoane, și-au pierdut viața, conform declarațiilor oficiale ale autorităților ucrainene. Rusia nu a confirmat oficial incidentul, însă bloggeri militari ruși au menționat pierderea navei, fără a oferi detalii suplimentare despre victime.
Acest atac marchează un nou succes pentru strategia navală a Ucrainei, care, deși nu dispune de o flotă convențională, a reușit să neutralizeze sau să distrugă peste o treime din vasele Flotei Ruse a Mării Negre de la începutul invaziei din 2022. Utilizarea dronelor maritime a permis Ucrainei să lovească ținte strategice, forțând Rusia să își retragă o parte din navele militare din Crimeea către porturi mai sigure din Rusia, cum ar fi Novorossiysk.
Aceste acțiuni au avut un impact semnificativ asupra logisticii rusești, limitând capacitatea Moscovei de a aproviziona trupele din sudul Ucrainei și facilitând reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin coridorul maritim din Marea Neagră. Oficialii ucraineni au subliniat că obiectivul lor final este eliminarea completă a prezenței navale rusești în regiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Unde să urmărești meciurile FCSB, CFR Cluj și Universitatea Craiova în Europa League și Conference League
Astăzi, 21 august 2025, echipele românești FCSB, CFR Cluj și Universitatea Craiova joacă în play-off-urile Europa League și Conference League, toate în deplasare, pentru calificarea în grupele competițiilor. Iată unde poți urmări meciurile:
-
FCSB – Aberdeen (Europa League): Meciul începe la ora 21:45 (ora României) și va fi transmis pe platforma de streaming Voyo.ro. Nu va fi disponibil la televizor, dar ProTV a luat măsuri pentru a asigura stabilitatea platformei după problemele din trecut. FCSB, care a trecut de Drita cu 6-3 la general, este optimistă pentru calificarea în grupele Europa League, având și o plasă de siguranță pentru Conference League în caz de eliminare.
-
Hacken – CFR Cluj (Conference League): Partida este programată la ora 20:00 (ora României) și va fi transmisă pe Digi Sport 2 și Prima Sport. CFR Cluj, eliminată din Europa League de Braga (1-4 la general), luptă acum pentru grupele Conference League. Meciul din Suedia este crucial pentru echipa lui Dan Petrescu, care nu își permite pași greșiți.
-
Istanbul Bașakșehir – Universitatea Craiova (Conference League): Jocul începe la ora 20:45 (ora României) și va fi transmis pe Digi Sport 1 și Prima Sport 1. Universitatea Craiova, care a trecut dramatic de Spartak Trnava (6-4 la general), are o misiune dificilă împotriva turcilor de la Bașakșehir, dar speră să ajungă în grupele Conference League.
Toate cele trei echipe au adversari puternici, dar FCSB este cotată cu 69% șanse să treacă de Aberdeen, conform statisticilor Football Meets Data. CFR Cluj și Universitatea Craiova trebuie să fie atente, deoarece o eliminare ar însemna sfârșitul parcursului european. Suporterii pot urmări toate meciurile live pe platformele menționate sau în format liveTEXT pe GOLAZO.ro. Hai, România
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Verdict final în dosarul 2 Mai: Ce pedeapsă a primit Vlad Pascu pentru tragedia care a șocat România
La 21 august 2025, Curtea de Apel Constanța a pronunțat sentința definitivă în dosarul 2 Mai, un caz care a zguduit România în august 2023. Vlad Pascu, tânărul responsabil pentru accidentul rutier soldat cu moartea a doi tineri și rănirea altor trei, a fost condamnat în primă instanță la 10 ani de închisoare de Judecătoria Mangalia, în ianuarie 2025. Decizia finală a Curții de Apel a fost așteptată cu interes, marcând doi ani și două zile de la tragicul eveniment.
Accidentul din 2 Mai a avut loc când Vlad Pascu, aflat sub influența substanțelor psihoactive (cocaină, amfetamină și metamfetamină), a intrat cu mașina într-un grup de tineri, provocând moartea a două persoane și rănirea altora. După accident, Pascu a fugit de la fața locului, fiind găsit ulterior în Vama Veche. În primă instanță, el a fost condamnat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului. Instanța a dispus și interdicția de a conduce vehicule timp de cinci ani după executarea pedepsei și acordarea de daune morale părților civile.
În apel, avocații lui Pascu, conduși de Vlad Cristescu, au cerut reducerea pedepsei, invocând un denunț făcut de acesta într-un dosar de trafic de droguri al DIICOT, care l-ar putea califica pentru circumstanțe atenuante. De cealaltă parte, familiile victimelor, reprezentate de avocatul Adrian Cuculis, au solicitat schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor calificat, cerând o pedeapsă mai severă.
Pronunțarea sentinței definitive, inițial programată pentru 18 august 2025, a fost amânată pentru 21 august, dată la care Curtea de Apel Constanța a tranșat cazul. Decizia a stârnit reacții puternice în societate, având în vedere gravitatea faptelor și impactul asupra comunității. Instanța a ținut cont de argumentele ambelor părți, dar și de regretul exprimat de Pascu, deși a subliniat că interesul victimelor și al societății primează.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
UPDATE. Zoo Călărași explică situația privind apariția rozătoarelor în apropierea animalelor
„Super Charlie” – aventura animată a unui bebeluș cu superputeri, la Cinema Călărași
Lovitură devastatoare în Marea Neagră: Ucraina scufundă un vas rusesc, niciun supraviețuitor la bord
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
