La zi
Semnificația istorică a zilei de 28 martie.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI :
845 – Parisul este ocupat in urma unui raid al vikingilor conduși probabil de Ragnar Lodbrok, care primește o răscumpărare uriașă în schimbul plecării din oraș.În secolul al 9-lea, orașul a fost in mod repetat atacat de vikingi, care au navigat pe Sena cu un mare număr de nave. În 885-886, au asediat Parisul timp de un an, și au încercat din nou în 887 și in 889, dar nu au putut să cucerească orașul.
1472 – S-a născut artistul italian Fra Bartolomeo.
1566 – Jean Parisot de Valette, Marele Maestru al Ordinului Suveran Militar de Malta, pune piatra de temelie a fortăreței La Valletta, capitala Maltei.
1661 – Se stinge din viată la Constantinopol, Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, ctitor al bisericii Trei Ierarhi din Iași.
1776 – Înființarea Teatrului Bolșoi la Moscova, în timpul țarinei Ecaterina II.
1791 – A fost trimis Curții imperiale Habsburgice de la Viena, ”Supplex Libellus Valachorum”, primul program politic național al romanilor din Transilvania.
1848 – Revoluția Română din 1848 – A fost emisă Petițiunea Proclamațiune la Iași, redactată de Vasile Alecsandri.
1853 – Războiul Crimeii (1853 – 1856). Marea Britanie, Franța, Sardinia si Turcia au declarat război Rusiei.
1868 – S-a născut Maxim Gorki, scriitor rus.
1882 – În Franța, școala devine obligatorie.
1888 – S-a născut dramaturgul român Alexandru Kirițescu.
1910 – Pionierul francez al aviației Henri Fabre devine prima persoană care zboară cu un hidroavion, după decolarea de pe o pistă de apă lângă Martigues, Franța.
1915 – În București, la Ateneu a avut loc prima audiție a Simfoniei a II-a de George Enescu, dirijată de compozitor.
1923 – A fost promulgată prin decret regal Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp.
1936 – S-a născut la Arequipa (in Peru), scriitorul si politicianul peruan, Mario Vargas Llosa.
1939 – Cucerirea Madridului de către generalul naționalist Francesco Franco, a încheiat războiului civil din Spania.
1947 – A fost creată Comisia Economică ONU pentru Europa.
1948 – În Republica Populară Română au avut loc primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile au fost câștigate de către Frontul Național Democrat cu 93,22% din voturile exprimate.
1959 – Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze dizolva guvernul Tibetului.
1964 – A început să emită Radio Carolina, primul post de radio-pirat, amplasat pe o platforma maritima in apele internaționale din apropierea coastei de sud-est a Angliei.
1974 – Marea Adunare Naționala (parlamentul RSR) a instituit funcția de președinte al României comuniste si l-a ales in aceasta funcție pe secretarul general al PCR, Nicolae Ceaușescu, care devine astfel primul președinte al României.
1979 – S-a produs un accident la centrala nucleara Three Mile Island (Pennsylvania), cauzat de o defecțiune a sistemului de răcire ce a condus la supraîncălzirea miezului reactorului.
1983 – Consiliul de Stat al României a adoptat Decretul privind declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor, prin care se interzice crescătorilor de animale sub amenințarea unor pedepse aspre cu închisoarea, sacrificarea acestora pentru consumul propriu. În același an Consiliul de Stat a adoptat Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris, prin care se introduce controlul polițienesc asupra folosirii acestor aparate.
1994 – A murit la Paris marele dramaturg francez de origine romană Eugen Ionesco, pionier al teatrului absurdului.
2005 – Trei ziariști români au fost răpiți în Irak: reporterul Marie Jeanne Ion și cameramanul Sorin Dumitru Mișcoci, de la Prima TV, și reporterul Ovidiu Ohanesian, de la cotidianul „România Liberă”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural
Palatul Prefecturii din Călărași, cel mai important monument istoric al județului, a fost iluminat în această seară în culorile tricolorului, într-un moment simbolic dedicat Zilei Naționale a României. Evenimentul a reunit conducerea județului și a municipiului, marcând totodată apropierea finalizării lucrărilor de reabilitare a clădirii.
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a subliniat importanța acestui pas pentru comunitate:
„Începând cu Ziua Națională, Prefectura Județului Călărași este luminată. Acest edificiu va rămâne astfel iluminat pentru a pune în valoare cel mai mare monument istoric al județului. Suntem la un moment important pentru Călărași. Cred că vom consemna finalizarea lucrărilor până la finalul lunii decembrie, așa cum am discutat cu domnul constructor. Palatul va reveni călărășenilor și va deveni un Palat Sociocultural dedicat viitoarelor activități ale județului.”
La eveniment au participat primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, cei doi vicepreședinți ai CJ Călărași și secretarul de stat Violeta Mușat.
Primarul Marius Dulce a vorbit despre semnificația momentului și despre colaborarea instituțiilor:
„Este un eveniment inedit, când iluminăm în culorile tricolorului acest edificiu mult dorit, care după multe eforturi ajunge să fie finalizat la sfârșitul acestui an. Am demonstrat, așa cum am făcut-o și la Alba Iulia, că în echipă putem reuși. Nu ne oprim aici: zona va fi completată cu un parc nou, un spațiu modern care să pună în valoare clădirea. Călărașiul are nevoie de dezvoltare, iar această seară arată încă un pas înainte.”
Reprezentanți ai constructorului și ai conducerii CJ au subliniat la rândul lor importanța punerii în valoare a acestui edificiu emblematic, „care prinde viață după foarte mult timp în care nu a fost utilizat la adevăratul său potențial”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua Națională a României, celebrată cu fast la Alba Iulia, orașul simbol al Marii Uniri, a început sub semnul tensiunilor politice intense. Peste o mie de militari au defilat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, însoțiți de tehnica de luptă și de zboruri deasupra cerului, dar atmosfera festivă a fost rapid umbrită de reacțiile vehemente ale unei părți a mulțimii. Premierul Ilie Bolojan, sosit puțin înainte de ora paisprezece, a fost huiduit copios de la primul moment al apariției sale publice. Fluierăturile și strigătele au răsunat puternic, transformând sosirea oficială într-un moment de confruntare.
Evenimentul a escaladat în timpul intonării imnului național, când vocile indignate ale protestatarilor au acoperit notele solemne ale orchestrei militare. „Demisia, demisia!”, au scandat oamenii, într-un cor prelungit care a durat minute întregi, vizibil deranjat de prezența șefului Guvernului. Mulțimea, formată în mare parte din susținători ai mișcărilor suveraniste și ai unor figuri controversate din opoziție, a venit pregătită cu steaguri și pancarte, transformând ceremonia într-un spațiu de exprimare a nemulțumirilor acumulate. Printre acuzații s-au numărat reproșuri legate de politicile guvernamentale, percepute ca fiind îndepărtate de valorile naționale tradiționale.
Autoritățile au menținut ordinea cu prezența forțelor de jandarmi, care au monitorizat atent mulțimea pentru a preveni orice incidente majore. Deși programul oficial – depuneri de coroane, defilări și onoruri militare – s-a desfășurat conform planului, ecoul huiduielilor a persistat pe tot parcursul paradei. Prezența altor oficialități, precum președintele Nicușor Dan, a stârnit de asemenea reacții similare, deși în absența sa fizică. În contrast, susținătorii extremiști au aplaudat figuri opuse, precum lideri ai partidelor naționaliste, amplificând diviziunile politice profunde care marchează societatea românească în acest moment.
Acest episod nu este izolat: Bolojan a mai fost contestat public în ultimele luni, la evenimente similare, reflectând o polarizare crescândă. Cu toate acestea, mesajul premierului transmis cu ocazia Zilei Naționale subliniază unitatea și încrederea în potențialul țării, invitând la depășirea greutăților colective. Alba Iulia, leagănul unirii din 1918, a devenit astfel nu doar un loc de comemorare istorică, ci și un barometru al actualelor frământări sociale, unde spiritul național se împletește cu dezbateri aprinse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Porțiile pregătite după parada de 1 Decembrie la Călărași s-au dovedit insuficiente
La Călărași, Ziua Națională a României a fost marcată printr-o ceremonie oficială cu depuneri de coroane, paradă militară și momente solemne dedicate memoriei eroilor. Sute de cetățeni au participat la evenimentul desfășurat în zona Orizont, fluturând tricolorul și intonând Imnul Național alături de autorități și forțele de ordine.
Ceremonia a debutat cu prezentarea onorului militar și intonarea Imnului Național, urmate de oficierea serviciului religios și depunerea de coroane la monumentul eroilor. Parada structurilor MAI a fost momentul cel mai așteptat, fiind aplaudată de cei prezenți, în special de copii, mulți dintre ei purtând stegulețe tricolore.
Tradiția fasolei, continuată imediat după ceremonie
Servirea mesei tradiționale a avut loc după încheierea ceremoniei oficiale, când participanții s-au deplasat către zona amenajată pentru distribuirea porțiilor. Pentru această ocazie, organizatorii au pregătit aproximativ 2.000 de porții de fasole cu cârnați și Kaiser, oferite gratuit.
Totuși, numărul mare de persoane prezente la eveniment a făcut ca porțiile să se epuizeze rapid. În doar câteva minute, zona de servire a devenit aglomerată, iar potrivit martorilor, în anumite momente oamenii „aproape s-au înghesuit pentru a prinde o porție de fasole”.
„Ceremonia a fost impecabilă, dar la fasole trebuia să fie pentru toată lumea”, a declarat unul dintre participanți.
„La defilare am stat în rând, la fasole… aproape că ne-am călcat în picioare”, a glumit un alt călărășean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deputatul PSD Ion Samoilă, mesaj de Ziua Națională: „Libertatea și demnitatea unui popor nu se negociază”
Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural
Senatorul Cristian Rusu, prezent la ceremoniile de 1 Decembrie din Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
