Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 28 mai

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

 1358 – Începe insurecția antifeudală a țărănimii franceze – „Jacqueria” – condusă de Guillaume Cale.

1524 – S-a născut sultanul otoman Selim al II-lea ( d.12 decembrie 1574). A condus Imperiul Otoman din 1566 pana in anul 1574 și a fost cel de-al unsprezecelea sultan al Turciei.

1588 – Flota spaniolă Invincibila Armada a ridicat ancora din portul Lisabona îndreptându-se spre Canalul Mânecii cu scopul de a realiza o debarcare pe Insula Marea Britanie. Flota spaniola era compusa din 130 de nave care transportau o armată de 30.000 soldăți si 2500 tunuri.

Advertisement

1787 – A murit Lepold Mozart, compozitor, violonist si profesor de muzica, tatăl și profesorul lui Wolfgang Amadeus Mozart.

 1812 – Tratatul de la București (1812) – A fot semnat Tratatul de pace de la București (1812), între Imperiul Rus și Imperiul Otoman (16/28 mai 1812).

1849 – A murit romanciera engleză Anne Brontë, cea mai mică dintre surorile Brontë; (n. 17 ianuarie 1820).

1864 – A murit Simion Bărnuţiu, jurist, filosof și estetician, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 din Transilvania;(n. 28 iulie 1808).

1892 – Memorandul Transilvaniei – Liderii românilor din Transilvania prezintă petiția împăratului Austro-Ungariei Franz Josef.

Advertisement

1898 – Este adoptată legea pentru organizarea Marinei Militare din România, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre cu sediul la Galați și Divizia de Mare cu sediul la Constanța.

1917 – Au luat sfârșit la Chișinău, gubernia Basarabia, lucrările Congresului învățătorilor moldoveni din Basarabia, începute pe 25 data de mai. Au fost luate hotărâri importante privitoare la dezvoltarea învățământului național în limba națională si răspândirea culturii in rândurile poporului.

1937 – Podul Golden Gate din San Francisco, o uimitoare realizare tehnologica și artistica, se deschide pentru traficul de vehicule, la cinci ani de la terminarea construcției, după ce cu o zi înainte pe 27 mai, fusese deschis pentru public în ”Ziua pietonilor”.

1937 – Este fondată fabrica de automobile germană Volkswagen.

1940 – Al Doilea Război Mondial – Belgia se predă Germaniei. Regele Léopold al-III-lea, comandantul suprem al armatei belgiene, acceptă capitularea Belgiei in fața armatei naziste invadatoare.

Advertisement

1948 – Prin decretul guvernului comunist român Petru Groza, Regele Mihai al României și membrii familiei regale sunt lipsiți de cetățenia română. Hotărârea a fost luată pe baza Legii privind dobândirea si pierderea cetățeniei romane, care a fost promulgata la 19 ianuarie 1939 precum si a decretului-lege din 9 decembrie 1940 privind retragerea naționalității romane acelora care în străinătate au purtări potrivnice îndatoririi de fidelitate față de țară.

1961 – Ziarul britanic The Observer a publicat articolul avocatului englez Peter Benenson intitulat Prizonierii uitați, declanșând o campanie de scrisori care a stat la baza înființării organizației pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International.

1963 – A murit Ion Agârbiceanu, prozator, membru al Academiei Române: “Popa Man”, “Domnișoara Ana”, “File din cartea naturii”.

1964 – A fost creată Organizația pentru Eliberarea Palestinei (Ierusalim, 28 mai – 2 iunie 1964).

1968 – A fost rejudecat „Procesul Pătrăşcanu”; Tribunalul Suprem i-a achitat pe toți membrii „lotului Pătrăşcanu”, iar Lucrețiu Pătrăşcanu a fost declarat erou național.

Advertisement

1971 – A fost lansată stația interplanetară sovietică „Marte-3″ care a devenit satelit artificial al acestei planete la 2.XII.1971 și a depus pe suprafața ei primul agregat automat care a comunicat date științifice din mediul marțian.

1972 – Printul Edward, Duce de Windsor, fostul suveran britanic care a abdicat pentru a se căsători cu americanca Wallis Warfield Simpson, a murit la Paris, la vârsta de 77 de ani.

1976 – A fost semnat Tratatul dintre S.U.A si URSS, privind exploziile nucleare subterane în scopuri pașnice.

1977 – A fost inaugurat Muzeul Tropaeum Traiani și replica monumentului triumfal roman de la Adamclisi, restaurat de un grup de specialiști români.

1982 – Războiul din Insulele Falkland – forțele britanice înving pe cele argentiniene în Bătălia de la Goose Green.

Advertisement

1987 – Celebrul zbor al unui avion pilotat de tânărul vest-german Mathias Rust de numai 19 ani, aviator-amator din Hamburg, care a ridiculizat tot sistemul militar de apărare al Uniunii Sovietice.

1992 – A fost semnat, la București, Tratatul româno–american pentru încurajarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

1995 – Orașul rus Neftegorsk este lovit de un cutremur de 7,6 grade pe scara Richter; peste 2.000 victime, reprezentând 2/3 din totalul populației.

1998 – Oficialitățile militare din Pakistan au efectuat primele teste cu arme nucleare

1999 – La Milano, în Italia, după 22 de ani de lucrări de restaurare, capodopera lui Leonardo da Vinci, Cina cea de Taina este expusă publicului din nou; vizitatorii au obligația de a privi de departe pânza și pot sta doar pentru 15 minute.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading