La zi
Semnificația istorică a zilei de 16 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1345 – Ștefan Uroș IV Dușan, regele Serbiei (din 8 septembrie 1331) devine țar al sârbilor și grecilor.
1520 – În Spania începe Revolta comunităților împotriva domniei regelui Carol Quintul.
1582 – Conchistadorul spaniol Hernando de Lerma, fondează orașul argentinian Salta.
1705 – Isaac Newton este înnobilat de regina Anne în timpul unei vizite regale la Trinity College, Cambridge.
1746 – Trupele guvernamentale britanice conduse de Prințul William, Duce de Cumberland distrug armata lui Charles Edward Stuart în Bătălia de la Culloden în Scoția.
1780 – Este fondată Universitatea din Munster, in Renania de Nord-Westfalia, Germania.
1818 – Senatul Statelor Unite ratifica Tratatul Rush-Bagot prin care se stabilea frontiera cu colonia engleza Canada.
1828 – A decedat pictorul spaniol Francisco Jose de Goya y Lucientes.
1844 – S-a născut romancierul francez Anatole France, laureat al premiului Nobel.
1846 – Atentat eșuat contra regelui Ludovic-Filip I, comis într-un parc al castelului Fontainebleau de Pierre Lecomte. Atentatorul a fost executat la 8 iunie.
1864 – Este adoptată Legea pentru organizarea judecătorească din România.
1869 – A apărut, la București revista „Traian„, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu.
1879 – S-a născut scriitorul Gala Galaction.
1889 – S-a născut genialul actor de comedie Charlie Chaplin.
1917 – Vladimir Lenin s-a întors din exil la Petrograd (în prezent Sankt Petersburg) și a preluat rolul de lider al Revoluției bolșevice.
1917 – Primul război mondial. Începe a doua bătălie de la Aisne terminată cu victoria germanilor.
1919 – A început Bătălia din Munții Apuseni din cadrul Războiului româno-ungar de la 1919.
1920 – A avut loc Congresul Partidului Poporului din România, condus de Alexandru Averescu, acceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niță a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia.
1925 – Comuniștii bulgari cu ajutorul sovietic comit un atac cu bombă asupra Catedralei Sfânta Nedelia în Sofia, Bulgaria, în care mai mult de 150 de persoane au murit, inclusiv politicieni și militari de rang înalt.
1930 – În China se declanșează războiul civil.
1935 – Moare Panait Istrati, scriitor român de limbă franceză („Kira Kiralina”,”Ciulinii Bărăganului”)
1938 – Sunt arestați și condamnați la închisoare mai mulți conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu. Ulterior, în noaptea 29-30 noiembrie 1938, lui Codreanu, si altor 12 conducători legionari le-a fost înscenată o evadare, fiind omorâți în timpul unui transfer între închisori, la ordinul regelui Carol al II-lea.
1943 – Chimistul elvețian Albert Hofmann a descoperit efectele halucinogene ale LSD-ului.
1944 – Asupra României au loc primele bombardamente de noapte al aviației engleze din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
1945 – A început Bătălia Berlinului (16 aprilie – 2 mai 1945).
1953 – Regina Elisabeta a II-a lansează yacht-ul regal HMY Britannia.
1972 – A fost lansată la Cape Canaveral, Florida, naveta spațială „Apollo 16″, care a aselenizat la 20 aprilie 1972.
1990 – În România a avut loc o manifestație de protest împotriva refuzului puterii de a acorda viza de intrare în țară Regelui Mihai.
2007 – În Statele Unite are loc masacrul de la Virginia Tech, în campusul Universității Virginia Tech, Blackburg, Virginia, SUA. A fost cel mai sângeros incident petrecut într-o instituție de învățământ din istoria Statelor Unite, numărul de persoane decedate ajungând la 33, printre victime fiind si profesorul de inginerie și mecanică Liviu Librescu, originar din România.
2008 – A murit cercetătorul american Edward Lorenz, considerat părintele Teoriei haosului și a efectului fluturelui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ne asumăm în fiecare zi un angajament clar: siguranță, calitate și continuitate, cu transparență și orientare către nevoile dumneavoastră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul schimbă regulile concediilor medicale: prima zi nu va mai fi plătită, începând cu 2026
Guvernul României a decis modificarea modului de plată a concediilor medicale. Potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate în ultima ședință de guvern din 2025, prima zi a concediului medical nu va mai fi plătită, pentru certificatele eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
Măsura vizează fiecare episod de boală și schimbă un mecanism aplicat până acum ani la rând.
Cine plătește concediul medical, de acum înainte
Conform noilor reguli:
- ziua 1 a concediului medical – neplătită;
- zilele 2–6 – suportate de angajator;
- din ziua a 7-a – costurile sunt preluate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Anterior, angajatorii plăteau primele cinci zile de concediu medical, iar din ziua a șasea intervenea CNAS.
Ministerul Sănătății: „Nu este o măsură definitivă”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că decizia are caracter temporar și urmărește reducerea abuzurilor.
Potrivit acestuia, măsura este menită să descurajeze concediile medicale scurte, de 2–3 zile, identificate frecvent în jurul sărbătorilor sau al „puntei” dintre zilele libere. Oficialul spune că, dacă fenomenul concediilor fictive scade semnificativ, ordonanța poate fi modificată sau chiar anulată înainte de termen.
Ce alternativă a fost respinsă
Guvernul a analizat și varianta introducerii unei contribuții CASS de 10% din indemnizația de concediu medical. Această opțiune a fost abandonată, considerându-se că ar fi produs pierderi mai mari pentru angajați decât eliminarea plății primei zile.
Practică existentă și în alte state UE
Ministerul Sănătății argumentează că măsura nu este o excepție la nivel european. În state precum Belgia sau Franța, în funcție de tipul asigurării și de codul de boală, prima sau chiar a doua zi de concediu medical nu este remunerată.
Impact bugetar: un miliard de lei anual
Economiile estimate se ridică la aproximativ un miliard de lei pe an. Potrivit ministrului Sănătății, banii vor fi direcționați către:
- introducerea de noi tratamente compensate, inclusiv pentru pacienți oncologici și boli rare;
- extinderea programelor de screening;
- finanțarea altor programe de sănătate publică.
În 2025, din măsuri similare, statul a economisit circa 500 de milioane de lei, sumă care a permis includerea a 41 de noi medicamente pe lista celor compensate.
Controale mai stricte
Ordonanța introduce și un mecanism prin care angajatorii pot sesiza direct Ministerul Sănătății sau CNAS în cazurile suspecte de abuz privind concediile medicale, urmând ca acestea să fie verificate prin proceduri clare.
Potrivit datelor prezentate de minister, România se numără printre puținele state UE unde, în anumite situații, concediul medical este plătit în proporție de 100% din salariu. În majoritatea țărilor europene, indemnizația se situează între 75% și 85%.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Sărbătorile de iarnă au adus bucurie în casele călărășenilor, dar pentru o parte dintre ei, excesele alimentare și consumul exagerat de alcool s-au încheiat pe patul de spital. Potrivit datelor obținute de Calarasipress.ro, în perioada 25–29 decembrie, Serviciul de Ambulanță Județean Călărași a înregistrat 511 solicitări, un număr în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cele mai multe intervenții au fost legate de probleme digestive apărute după mesele copioase. 157 de persoane au avut colici abdominale, iar alte 83 de cazuri au fost asociate consumului excesiv de alcool, potrivit datelor centralizate de SAJ Călărași.
Comparativ cu sărbătorile din 2024, numărul total al solicitărilor a crescut cu aproximativ 5%, semn că mesele îmbelșugate și paharele în plus rămân, pentru unii, o practică a sărbătorilor.
Medicii și echipajele de ambulanță atrag atenția că astfel de situații pot fi evitate prin moderație la masă și un consum responsabil de alcool. Sărbătorile ar trebui să rămână un prilej de bucurie, nu un motiv de urgență medicală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ECOAQUA S.A. vă urează un An Nou fericit!
Eroina cu copilul în brațe: Maria Rosetti și flacăra revoluției
Pittta cu brâu malayan – masculul care transformă pădurea în operă de artă
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
