Știri
Scenariile Băncii Mondiale pentru România: Impozit de 20% pentru salariile mari și facilități pentru familiile cu mulți copii, criticate de antreprenori și consultanți fiscali
Am obținut informații noi din Scenariile Băncii Mondiale referitoare la viitoarele măsuri fiscale pe care Guvernul României le-ar putea adopta în 2024, iar acestea nu sunt deloc bine primite de antreprenori și cetățenii de rând. Conform primului scenariu, salariile de până la 4.000 de lei ar putea fi impozitate cu 10%, iar cele care depășesc acest prag ar urma să suporte un impozit de 20%. De asemenea, planul include facilități pentru familiile numeroase, precum majorarea alocațiilor pentru cei care au mai mulți copii și reducerea impozitelor pentru familiile cu venituri între 12.000 și 60.000 de lei anual, potrivit sursasigura.ro
Consultantul fiscal Veronica Duțu susține că măsurile anunțate vor afecta cel mai mult românii cu venituri mici. „Impozitul de 20% este exagerat de mare, mai ales pentru România, unde cel mai ridicat impozit pe venit a fost de 16%. Această schimbare va avea un impact negativ asupra economiilor personale ale românilor”, a declarat ea pentru B1 TV. Duțu mai subliniază că, deși există deduceri fiscale pentru cheltuielile cu educația sau cultura, este necesară o impozitare progresivă, care să protejeze veniturile mici. Ea a adăugat că povara fiscală pe muncă în România este foarte mare, ajungând la aproape 50%, ceea ce afectează în special persoanele cu salarii modeste. „Dacă se aplică un impozit de 45% pe un salariu mare, de exemplu 3.000 de euro, suma rămasă ar fi rezonabilă. Dar dacă aplicăm același procent unui salariu minim, oamenii abia mai pot face față cheltuielilor”, a avertizat consultantul, scrie sursasigura.ro
România se numără printre țările cu cea mai mare povară fiscală asupra angajaților, conform datelor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Țara se află pe locul șase din 37 de economii analizate, cu contribuțiile sociale reprezentând 37,5% din totalul veniturilor fiscale, mult peste media de 24,3% din OECD. Această diferență arată o presiune fiscală considerabilă asupra veniturilor salariale din România.
Datele oferite de Blocul Național Sindical (BNS) indică faptul că în 2023, sumele colectate din contribuțiile sociale au fost de patru ori mai mari decât cele din impozitele pe salarii, de 5,5 ori mai mari decât veniturile din impozitul pe profit și de 1,5 ori mai mari decât totalul încasărilor din TVA. Această structură fiscală pune o povară disproporționată pe umerii angajaților și accentuează inegalitățile economice, diminuând puterea de cumpărare a acestora.
Chiar dacă România are o cotă de impozitare a veniturilor de doar 10%, acest lucru este înșelător din cauza nivelului ridicat al contribuțiilor sociale. Conform unui studiu BNS, un angajat român cu un salariu mediu brut rămâne cu un venit net de 1.009 euro, comparativ cu 1.246,4 euro în Polonia, deși Polonia are cote de impozitare mai ridicate (0%, 12% și 32%). Această diferență de 23,5% reflectă faptul că, în ciuda impozitării mai ridicate, angajații polonezi rămân cu mai mulți bani.
Scenariile Băncii Mondiale prevăd și introducerea unui nou impozit pe proprietate în funcție de valoarea de piață, începând cu 2025. Totodată, este propusă eliminarea tuturor facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați, precum cei din construcții și agricultură. Alte măsuri vizează scutirea de la plata contribuției de sănătate pentru cei cu salarii minime și aplicarea unei singure cote de TVA. O surpriză neplăcută pentru antreprenori ar putea fi majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
„Impozitarea capitalului în România este foarte redusă comparativ cu alte țări din UE”, a explicat Veronica Duțu, adăugând că o creștere a impozitului pe dividende ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor statului. „Când impozitul pe dividende a scăzut la 5%, încasările la buget au crescut. Dacă acum se va ridica la 10%, ne putem aștepta la o scădere a acestor venituri”, a spus ea, scrie sursasigura.ro
Consultantul fiscal a criticat și ideea introducerii unei cote unice de TVA, care ar putea afecta industria HoReCa, un sector deja lovit de pandemie. „Mărirea TVA-ului la 19% pentru restaurante, hoteluri și catering va avea consecințe grave. Această industrie ar putea suferi închideri masive, afectând nu doar afacerile, ci și consumatorii”, a avertizat Duțu.
În contextul economic actual, este de văzut cum va reuși guvernul să găsească un echilibru între necesitățile bugetare și menținerea unui sistem fiscal care să nu sufoce economia și să asigure o protecție adecvată pentru categoriile vulnerabile.
Știri
România se pregătește de scumpiri: TVA, accize și impozite mai mari de la 1 iulie. TVA de 21% și impozitarea veniturilor românilor cu 16%!
Guvernul, împreună cu Administrația Prezidențială și partidele politice PSD, PNL, UDMR și USR, lucrează la un pachet extins de măsuri fiscale prin care se propune majorarea mai multor taxe, cu scopul de a reduce deficitul bugetar. Începând cu 1 iulie, românii ar putea ajunge să plătească mai mult pentru produse, servicii și venituri din diverse surse.
De unde vine presiunea pentru noi taxe
După consultările purtate între Palatul Cotroceni, PSD, PNL, UDMR și USR, specialiștii de la ANAF și Ministerul Finanțelor au stabilit că deficitul bugetar poate fi redus doar prin majorarea a patru tipuri de taxe:
- TVA
- Accize (tutun și alcool)
- Impozitul pe venitul persoanelor fizice
- Impozitul pe dividende
Măsurile sunt așteptate să intre în vigoare de la 1 iulie 2025, iar alte propuneri — precum impozitarea pensiilor și a veniturilor peste 10.000 lei — ar putea fi aplicate abia din 2026.
Creșteri de taxe estimate pentru a acoperi deficitul bugetar
Guvernul trebuie să aducă 28 de miliarde de lei în plus la buget în a doua jumătate a anului. Conform documentelor analizate de experți fiscali și lideri politici, sursele acestor venituri sunt:
- TVA: +14 miliarde lei
- Impozitul pe venit: +10 miliarde lei
- Accize: +2 miliarde lei
- Dividende și profit: +2 miliarde lei
Noua structură a TVA-ului
Majorările de TVA propuse sunt:
- Cota generală: de la 19% la 22%
- Servicii HoReCa: de la 9% la 19%
- Alimente și medicamente: de la 9% la 11% (în discuție)
- Cultura și educația: de la 5% la 7–9%
Impactul: consumatorul final va resimți cel mai mult această măsură, alături de IMM-uri.
Accizele cresc doar pentru tutun și alcool
Accizele la combustibil vor rămâne neschimbate, însă:
- Tutun: accizele cresc cu 10%
- Alcool: se modifică formula de calcul
Total estimat suplimentar: 2 miliarde lei
Impozitul pe venit și dividende – dublare a taxării
-
Impozitul pe venit: de la 10% la 16% pentru toate formele de venit (salarii, PFA, drepturi de autor etc.)
-
Dividende: de la 8% la 16%
Se analizează și unificarea impozitului pe venit cu contribuțiile sociale și de sănătate pentru simplificare și eficiență.
Impozitul pe profit – rămâne neschimbat
Deși nivelul impozitului pe profit (16%) nu va fi modificat, Guvernul speră la încasări mai mari printr-o colectare mai eficientă și creșterea economică.
Reducerea cheltuielilor – doar din 2026
Tăierile de cheltuieli vor fi operate începând cu 2026. Până atunci, Guvernul a decis să:
-
Înghețe anumite investiții și programe de stat
-
Revizuiască normele de personal în administrația locală și companiile de stat
Economiile estimate: 10–15 miliarde de lei
Presiunea Comisiei Europene: venituri, nu promisiuni
Bruxelles-ul a transmis ferm că România trebuie să crească veniturile cu cel puțin 5 miliarde de euro, respingând ideea reducerii deficitului doar prin tăieri de cheltuieli. Președintele Nicușor Dan a admis public acest lucru în conferința de presă din 4 iunie, după discuțiile cu oficialul european Céline Gauer.
Românii vor plăti mai mult începând cu 1 iulie, în condițiile în care statul are nevoie urgentă de lichidități. Pachetul fiscal propus reprezintă o mutare radicală, dar considerată necesară de guvern și președinție pentru a evita colapsul financiar.
Știri
Gazoductul Tuzla–Podișor s-a scumpit cu 100 de milioane de euro: costul total depășește 2 miliarde de lei, iar gazele din Marea Neagră vor ajunge în România mai târziu și la un preț mai mare
Costurile pentru construirea gazoductului Tuzla–Podișor, prin care vor fi transportate gazele naturale din perimetrul Neptun Deep al Mării Negre, au crescut cu aproximativ 500 de milioane de lei (fără TVA) față de suma inițială prevăzută în contractul semnat în februarie 2021. Astfel, de la 1,6 miliarde de lei, valoarea totală a contractului a ajuns la aproape 2,1 miliarde de lei în urma a nu mai puțin de 18 acte adiționale.
Potrivit unui anunț publicat de compania de stat Transgaz SA, beneficiarul proiectului, ultima modificare de costuri a fost oficializată pe 6 iunie 2025, când a fost semnat cel mai recent act adițional. Acesta prevede o majorare a valorii contractului de la 2.018.936.852,44 lei la 2.075.837.686,38 lei, fără TVA.
Lucrările vor dura de trei ori mai mult decât se estimase inițial
Conform documentației depuse în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), durata execuției lucrărilor a fost extinsă semnificativ. Dacă inițial se prevedea o perioadă de 24 de luni pentru finalizarea proiectului, acum termenul a fost extins la 72 de luni de la data semnării contractului de execuție, adică din iunie 2023.
Astfel, în loc să fie gata în doi ani, una dintre cele mai importante investiții în infrastructura energetică a României va fi finalizată, cel mai probabil, în 2029.
Cine construiește gazoductul Marea Neagră–Podișor
Lucrările sunt executate de o asociere de firme condusă de compania turcă Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret Anonim Sirketi, alături de care activează opt alte companii din România, Turcia și Algeria. Printre acestea se numără:
- Electrogrup SRL Cluj – subcontractant (16%)
- Toscelik Spiral Boru Uretim Sanayii AS – subcontractant (41,4%)
- Regia Autonomă Asirom – compania SRI (0,2%)
- Elcas Prodimpex SRL Ploiești – (0,27%)
- SPA Tosyali Iron Steel Industry Algeria – (4,6%)
- Degal Construct SRL București – (0,25%)
- Gurgenler Insaat Turcia – (3%)
- Corpcontrol ING SRL Ploiești – (0,1%)
Un proiect strategic pentru România și Uniunea Europeană
Conducta Tuzla–Podișor are o lungime de 308,3 kilometri și este considerată un proiect de interes comun al Uniunii Europene. Este inclusă în Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transgaz și a obținut o finanțare de 85 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, urmând ca restul costurilor să fie acoperite din surse financiare mixte.
Traseul gazoductului traversează trei județe – Constanța, Călărași și Giurgiu – și 42 de localități. La finalizare, conducta va putea asigura alimentarea cu gaze pentru circa 200.000 de români, peste 520 de instituții publice și va contribui la crearea de noi locuri de muncă în regiune.
Știri
Deputatul Ion Samoilă transmite un mesaj de pace și credință cu ocazia Sărbătorii Rusaliilor
Cu prilejul Sfintei Sărbători de Rusalii, deputatul social-democrat de Călărași, Ion Samoilă, a transmis un mesaj de suflet către toți cetățenii județului, subliniind importanța credinței, a unității și a solidarității în viața comunității.
„Cu prilejul Sfintei Sărbători de Rusalii, vă transmit cele mai calde gânduri de sănătate, pace și binecuvântare!”, a scris deputatul pe pagina sa publică, amintind că Rusaliile sunt o zi cu o profundă semnificație spirituală, marcând pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor și întemeierea Bisericii creștine.
Deputatul a mai transmis că această sărbătoare este un bun prilej de reflecție asupra valorilor fundamentale care stau la baza unei comunități unite: înțelepciunea, echilibrul și speranța. „Lumina Rusaliilor să vă călăuzească pașii spre înțelepciune, echilibru și speranță!”, a adăugat acesta.
În încheiere, Ion Samoilă le-a urat tuturor călărășenilor zile liniștite, cu suflete împăcate și inimi deschise către bine.
Proiecte majore în desfășurare la Lehliu Gară: infrastructură, eficiență energetică și investiții pentru viitor
Edilul liberal din comuna Borcea anunță demararea unui nou proiect major: „Continuăm împreună modernizarea comunei Borcea”
Fundeni: Toate școlile din comună au acum încălzire centralizată. Primăria renunță definitiv la sobele cu lemne
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
Strada Independenței din Călărași, complet reabilitată: Lucrările s-au încheiat oficial, investiție de peste 7 milioane lei
