Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 38°C | Anul X Nr. 521

Știri

Scenariile Băncii Mondiale pentru România: Impozit de 20% pentru salariile mari și facilități pentru familiile cu mulți copii, criticate de antreprenori și consultanți fiscali

Published

on

Am obținut informații noi din Scenariile Băncii Mondiale referitoare la viitoarele măsuri fiscale pe care Guvernul României le-ar putea adopta în 2024, iar acestea nu sunt deloc bine primite de antreprenori și cetățenii de rând. Conform primului scenariu, salariile de până la 4.000 de lei ar putea fi impozitate cu 10%, iar cele care depășesc acest prag ar urma să suporte un impozit de 20%. De asemenea, planul include facilități pentru familiile numeroase, precum majorarea alocațiilor pentru cei care au mai mulți copii și reducerea impozitelor pentru familiile cu venituri între 12.000 și 60.000 de lei anual, potrivit sursasigura.ro

Consultantul fiscal Veronica Duțu susține că măsurile anunțate vor afecta cel mai mult românii cu venituri mici. „Impozitul de 20% este exagerat de mare, mai ales pentru România, unde cel mai ridicat impozit pe venit a fost de 16%. Această schimbare va avea un impact negativ asupra economiilor personale ale românilor”, a declarat ea pentru B1 TV. Duțu mai subliniază că, deși există deduceri fiscale pentru cheltuielile cu educația sau cultura, este necesară o impozitare progresivă, care să protejeze veniturile mici. Ea a adăugat că povara fiscală pe muncă în România este foarte mare, ajungând la aproape 50%, ceea ce afectează în special persoanele cu salarii modeste. „Dacă se aplică un impozit de 45% pe un salariu mare, de exemplu 3.000 de euro, suma rămasă ar fi rezonabilă. Dar dacă aplicăm același procent unui salariu minim, oamenii abia mai pot face față cheltuielilor”, a avertizat consultantul, scrie sursasigura.ro

România se numără printre țările cu cea mai mare povară fiscală asupra angajaților, conform datelor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Țara se află pe locul șase din 37 de economii analizate, cu contribuțiile sociale reprezentând 37,5% din totalul veniturilor fiscale, mult peste media de 24,3% din OECD. Această diferență arată o presiune fiscală considerabilă asupra veniturilor salariale din România.

Datele oferite de Blocul Național Sindical (BNS) indică faptul că în 2023, sumele colectate din contribuțiile sociale au fost de patru ori mai mari decât cele din impozitele pe salarii, de 5,5 ori mai mari decât veniturile din impozitul pe profit și de 1,5 ori mai mari decât totalul încasărilor din TVA. Această structură fiscală pune o povară disproporționată pe umerii angajaților și accentuează inegalitățile economice, diminuând puterea de cumpărare a acestora.

Advertisement

Chiar dacă România are o cotă de impozitare a veniturilor de doar 10%, acest lucru este înșelător din cauza nivelului ridicat al contribuțiilor sociale. Conform unui studiu BNS, un angajat român cu un salariu mediu brut rămâne cu un venit net de 1.009 euro, comparativ cu 1.246,4 euro în Polonia, deși Polonia are cote de impozitare mai ridicate (0%, 12% și 32%). Această diferență de 23,5% reflectă faptul că, în ciuda impozitării mai ridicate, angajații polonezi rămân cu mai mulți bani.

Scenariile Băncii Mondiale prevăd și introducerea unui nou impozit pe proprietate în funcție de valoarea de piață, începând cu 2025. Totodată, este propusă eliminarea tuturor facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați, precum cei din construcții și agricultură. Alte măsuri vizează scutirea de la plata contribuției de sănătate pentru cei cu salarii minime și aplicarea unei singure cote de TVA. O surpriză neplăcută pentru antreprenori ar putea fi majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.

„Impozitarea capitalului în România este foarte redusă comparativ cu alte țări din UE”, a explicat Veronica Duțu, adăugând că o creștere a impozitului pe dividende ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor statului. „Când impozitul pe dividende a scăzut la 5%, încasările la buget au crescut. Dacă acum se va ridica la 10%, ne putem aștepta la o scădere a acestor venituri”, a spus ea, scrie sursasigura.ro

Consultantul fiscal a criticat și ideea introducerii unei cote unice de TVA, care ar putea afecta industria HoReCa, un sector deja lovit de pandemie. „Mărirea TVA-ului la 19% pentru restaurante, hoteluri și catering va avea consecințe grave. Această industrie ar putea suferi închideri masive, afectând nu doar afacerile, ci și consumatorii”, a avertizat Duțu.

În contextul economic actual, este de văzut cum va reuși guvernul să găsească un echilibru între necesitățile bugetare și menținerea unui sistem fiscal care să nu sufoce economia și să asigure o protecție adecvată pentru categoriile vulnerabile.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Semnificația istorică a zilei de 26 iulie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1324 – Basarab I, voievodul Țării Românești (1310-1352), este numit într-un act emis de Cancelaria maghiară, „Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum” („voievodul nostru transalpin”).

1401 – Iosif Mușat a fost recunoscut de Patriarhia Constantinopolului mitropolit al Moldovei, iar scaunul mitropolitan a fost mutat din 1401 de la Rădăuți, la Suceava.

1469 – Războiul celor Două Roze – În Bătălia de la Edgecote Moor forțele conduse de Richard Neville, conte de Warwick se opun celor conduse de Eduard al IV-lea al Angliei.

Advertisement

1476 – A avut loc Bătălia de la Valea Albă (Războieni), un eveniment important din istoria medievală a Moldovei.

1533 – Francisco Pizarro îl execută pe Atahuallpa, al treisprezecelea și ultimul împărat al incașilor.

1721 – S-a născut baronul Samuel Brukenthal, guvernatorul austriac al Transilvaniei, colecționar de artă (d. 1803). Palatul lui din Sibiu, azi Muzeul “Brukenthal”, adăpostește colecția sa de artă.

1741 – A fost descoperita Peninsula Alaska, când exploratorul Vitus Behring a condus o expediție a marinei ruse la bordul navei Sf. Petru. Echipajul s-a întors în Rusia cu blănuri de vidră, blănuri care au fost considerate a fi cele mai bune din lume.

1830 – A izbucnit Revoluția Franceză de la 1830 (26 – 29 iulie 1830), care s-a soldat cu înlocuirea casei de Bourbon restaurate cu Monarhia din Iulie.

Advertisement

1847 – Liberia își declara independenta. Istoria Liberiei ca entitate politică de sine stătătoare, începe cu sosirea negrilor americani care vor fi cunoscuți ca americano-liberieni. Sub egida „Societății Colonizatoare Americane”, ei au pus bazele unei colonii în vestul Africii în 1822.

1891 – Franța anexează Tahiti, o insula situata in Oceanul Pacific care face parte din Polinezia Franceza cu o suprafață de 1042 km2 si o populație de 184000 locuitori in prezent.

1908 – Procurorul general al Statelor Unite a înființat organizația care a stat la baza FBI- ului din ziua de astăzi. Biroul Federal de Investigații, în engleză Federal Bureau of Investigation (FBI) ,este o agenție federală de investigații a crimelor și mâna dreaptă a Departamentului de Justiție american.

1914 – Serbia și Bulgaria rup relațiile diplomatice.

1917  – A început Bătălia de la Oituz (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917) – Parte a Campaniei românești din Primul Război Mondial.

Advertisement

1924 – În România a fost adoptata Legea pentru învățământul primar al statului român; aceasta prevedea între altele, obligativitatea si gratuitatea învățământului.

1940 – La Salzburg/Austria a avut loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru) și Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, și Adolf Hitler și Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte; Guvernului român i s-a recomandat să răspundă revendicărilor Ungariei horthyste prin propuneri și negocieri directe.

1941 – A fost cucerită Cetatea Albă. S-a încheiat campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei.

1944 – Prima rachetă germană V2 lovește Anglia.

1945 – Al doilea război mondial – Ultimatumul anglo-chino-american care solicită capitularea Japoniei.

Advertisement

1952 – Ahmad Fuad, în vârstă de 5 luni devine rege al Egiptului în urma abdicării tatălui său, Farouk.

1952 – A murit Eva Peron, actriță argentiniană, a doua soție a generalului Juan Domingo Peron, președintele Argentinei intre 1946 -1955 si 1973 -1974; (n.07.05. 1919).

1953 – Prin lansarea unui atac nereușit împotriva unei baze militare din Santiago de Cuba, Fidel Castro a declanșat Revoluția Cubaneză (26 iulie 1953 – 1 ianuarie 1959).

1953 – În URSS, ziarul partidului comunist sovietic „Pravda” a anunțat arestarea lui Lavrentii Beria, fost șef al poliției politice sovietice KGB.

1956 – Egiptul a naționalizat Canalul Suez.

Advertisement

1957 – Carlos Castillo Armas, dictator al Guatemalei, a fost asasinat.

1974 – Prim-ministrul grec Konstantinos Karamanlis formează primul guvern civil din țară, după șapte ani de conducere militară.

1976 – Primul card VISA a fost utilizat pentru prima oara , la Thompson Travel, în Burlington, Vermont, SUA, fiind emis de Howard Bank. Suma tranzacționată a fost de 178 USD, fiind folosită pentru cumpărarea unor bilete de avion.

2010 – Un elicopter israelian de transport tip Sikorsky CH-53, care lua parte la exercițiul aerian româno-israelian ‘‘Blue Sky 2010”, s-a prăbușit la Fundata-Brașov, fără a exista supraviețuitori.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ciprian Pandea, replică tăioasă pentru conducerea CJ Călărași: „Vreți să discutăm pe documente? Atunci haideți, dar fără blur!”

Published

on

Scandalul legat de gestionarea fondurilor europene de către compania Ecoaqua Călărași continuă să alimenteze războiul politic dintre liderii PNL și cei ai administrației județene PSD. După ce președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat noi acuzații publice în legătură cu problemele de la operatorul regional de apă și canal, deputatul Ciprian Pandea vine cu o reacție dură, în care demontează acuzațiile și cere explicații clare pe fapte și documente.

„Pentru început, aș vrea să vă întreb dacă nu cumva ar fi fost corect să spuneți și faptul că ministrul PNL al MIPE și secretarul de stat au încercat să găsească soluții împreună cu dumneavoastră, ieri? Ar fi fost frumos să spuneți că PNL nu pune piedici cu nimic”, transmite liderul liberal.

Într-un ton ironic, Pandea face apel la „rânduri scurte, pentru a nu ocupa prea mult din timpul” președintelui CJ, apoi trece la două acuzații punctuale:

„1. Vorbiți despre angajări fictive ca și cum ar fi fost făcute de mine, nu de cel pe care l-ați girat. Încercați să induceți ideea că din acest motiv se pierde finanțarea POIM. Ați anunțat organele abilitate? Și, apropo, câți angajați avea EcoAqua în 2020 și câți are acum?”

„2. Prezentați o mărire de salariu ca pe o ilegalitate. Dacă știți că e ceva în neregulă, de ce nu informați autoritățile? Altfel, s-ar putea crede că tăinuiți.”

Pandea reamintește și de conflictul cu primarul din Budești, insinuând că Iliuță ar avea un obicei de a controla abuziv administrațiile locale, pierzând însă constant în instanță.

Advertisement

„Călărășenii nu au nicio vină că cel în care și-au pus încrederea a vrut puterea absolută și și-a prins degetele în ea”, afirmă Pandea în încheiere.

Deputatul PNL publică și două documente de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cereri de rambursare respinse, susținând că acestea sunt ținute „ascunse” de conducerea CJ Călărași: „Să discutăm pe documente, dacă asta doriți. Dar neblurate, astfel încât oamenii să vadă adevărul!”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

COD GALBEN de vreme severă în localitatea Belciugatele: vijelii, grindină și ploi torențiale în această după-amiază

Published

on

Atenție, vremea se schimbă! Cod galben de instabilitate atmosferică în județul Călărași

Meteorologii au emis o avertizare de COD GALBEN pentru localitatea Belciugatele, valabilă astăzi, 25 iulie 2025, între orele 16:30 și 18:00.

Potrivit prognozei, zona va fi afectată de intensificări puternice ale vântului, cu viteze cuprinse între 50 și 70 km/h, însoțite de averse torențiale care pot acumula între 15 și 20 l/mp, descărcări electrice frecvente și căderi de grindină, cu diametre de sub 2 cm.

Autoritățile le recomandă locuitorilor din Belciugatele să evite deplasările în timpul manifestărilor severe, să-și adăpostească animalele, bunurile din curți și să nu se adăpostească sub copaci sau stâlpi în timpul descărcărilor electrice.

Rămâneți vigilenți și urmăriți alertele transmise de autorități!

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading