Știri
Scenariile Băncii Mondiale pentru România: Impozit de 20% pentru salariile mari și facilități pentru familiile cu mulți copii, criticate de antreprenori și consultanți fiscali
Am obținut informații noi din Scenariile Băncii Mondiale referitoare la viitoarele măsuri fiscale pe care Guvernul României le-ar putea adopta în 2024, iar acestea nu sunt deloc bine primite de antreprenori și cetățenii de rând. Conform primului scenariu, salariile de până la 4.000 de lei ar putea fi impozitate cu 10%, iar cele care depășesc acest prag ar urma să suporte un impozit de 20%. De asemenea, planul include facilități pentru familiile numeroase, precum majorarea alocațiilor pentru cei care au mai mulți copii și reducerea impozitelor pentru familiile cu venituri între 12.000 și 60.000 de lei anual, potrivit sursasigura.ro
Consultantul fiscal Veronica Duțu susține că măsurile anunțate vor afecta cel mai mult românii cu venituri mici. „Impozitul de 20% este exagerat de mare, mai ales pentru România, unde cel mai ridicat impozit pe venit a fost de 16%. Această schimbare va avea un impact negativ asupra economiilor personale ale românilor”, a declarat ea pentru B1 TV. Duțu mai subliniază că, deși există deduceri fiscale pentru cheltuielile cu educația sau cultura, este necesară o impozitare progresivă, care să protejeze veniturile mici. Ea a adăugat că povara fiscală pe muncă în România este foarte mare, ajungând la aproape 50%, ceea ce afectează în special persoanele cu salarii modeste. „Dacă se aplică un impozit de 45% pe un salariu mare, de exemplu 3.000 de euro, suma rămasă ar fi rezonabilă. Dar dacă aplicăm același procent unui salariu minim, oamenii abia mai pot face față cheltuielilor”, a avertizat consultantul, scrie sursasigura.ro
România se numără printre țările cu cea mai mare povară fiscală asupra angajaților, conform datelor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Țara se află pe locul șase din 37 de economii analizate, cu contribuțiile sociale reprezentând 37,5% din totalul veniturilor fiscale, mult peste media de 24,3% din OECD. Această diferență arată o presiune fiscală considerabilă asupra veniturilor salariale din România.
Datele oferite de Blocul Național Sindical (BNS) indică faptul că în 2023, sumele colectate din contribuțiile sociale au fost de patru ori mai mari decât cele din impozitele pe salarii, de 5,5 ori mai mari decât veniturile din impozitul pe profit și de 1,5 ori mai mari decât totalul încasărilor din TVA. Această structură fiscală pune o povară disproporționată pe umerii angajaților și accentuează inegalitățile economice, diminuând puterea de cumpărare a acestora.
Chiar dacă România are o cotă de impozitare a veniturilor de doar 10%, acest lucru este înșelător din cauza nivelului ridicat al contribuțiilor sociale. Conform unui studiu BNS, un angajat român cu un salariu mediu brut rămâne cu un venit net de 1.009 euro, comparativ cu 1.246,4 euro în Polonia, deși Polonia are cote de impozitare mai ridicate (0%, 12% și 32%). Această diferență de 23,5% reflectă faptul că, în ciuda impozitării mai ridicate, angajații polonezi rămân cu mai mulți bani.
Scenariile Băncii Mondiale prevăd și introducerea unui nou impozit pe proprietate în funcție de valoarea de piață, începând cu 2025. Totodată, este propusă eliminarea tuturor facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați, precum cei din construcții și agricultură. Alte măsuri vizează scutirea de la plata contribuției de sănătate pentru cei cu salarii minime și aplicarea unei singure cote de TVA. O surpriză neplăcută pentru antreprenori ar putea fi majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
„Impozitarea capitalului în România este foarte redusă comparativ cu alte țări din UE”, a explicat Veronica Duțu, adăugând că o creștere a impozitului pe dividende ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor statului. „Când impozitul pe dividende a scăzut la 5%, încasările la buget au crescut. Dacă acum se va ridica la 10%, ne putem aștepta la o scădere a acestor venituri”, a spus ea, scrie sursasigura.ro
Consultantul fiscal a criticat și ideea introducerii unei cote unice de TVA, care ar putea afecta industria HoReCa, un sector deja lovit de pandemie. „Mărirea TVA-ului la 19% pentru restaurante, hoteluri și catering va avea consecințe grave. Această industrie ar putea suferi închideri masive, afectând nu doar afacerile, ci și consumatorii”, a avertizat Duțu.
În contextul economic actual, este de văzut cum va reuși guvernul să găsească un echilibru între necesitățile bugetare și menținerea unui sistem fiscal care să nu sufoce economia și să asigure o protecție adecvată pentru categoriile vulnerabile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
DESCOPERIRE ȘOCANTĂ lângă Parcul Central! O bătrână de 81 de ani, găsită moartă în casă după ce nu a mai răspuns la telefon. Pompierii au spart geamul și au intrat în apartament
Festivalul „Moștenitorii”, ediția a IX-a, a adus la Călărași peste 500 de copii care au celebrat tradițiile românești
Debite ridicate pe Argeș. Trecerea Crivăț–Budești, blocată din cauza deteriorării
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
