Am obținut informații noi din Scenariile Băncii Mondiale referitoare la viitoarele măsuri fiscale pe care Guvernul României le-ar putea adopta în 2024, iar acestea nu sunt deloc bine primite de antreprenori și cetățenii de rând. Conform primului scenariu, salariile de până la 4.000 de lei ar putea fi impozitate cu 10%, iar cele care depășesc acest prag ar urma să suporte un impozit de 20%. De asemenea, planul include facilități pentru familiile numeroase, precum majorarea alocațiilor pentru cei care au mai mulți copii și reducerea impozitelor pentru familiile cu venituri între 12.000 și 60.000 de lei anual, potrivit sursasigura.ro

Consultantul fiscal Veronica Duțu susține că măsurile anunțate vor afecta cel mai mult românii cu venituri mici. „Impozitul de 20% este exagerat de mare, mai ales pentru România, unde cel mai ridicat impozit pe venit a fost de 16%. Această schimbare va avea un impact negativ asupra economiilor personale ale românilor”, a declarat ea pentru B1 TV. Duțu mai subliniază că, deși există deduceri fiscale pentru cheltuielile cu educația sau cultura, este necesară o impozitare progresivă, care să protejeze veniturile mici. Ea a adăugat că povara fiscală pe muncă în România este foarte mare, ajungând la aproape 50%, ceea ce afectează în special persoanele cu salarii modeste. „Dacă se aplică un impozit de 45% pe un salariu mare, de exemplu 3.000 de euro, suma rămasă ar fi rezonabilă. Dar dacă aplicăm același procent unui salariu minim, oamenii abia mai pot face față cheltuielilor”, a avertizat consultantul, scrie sursasigura.ro

România se numără printre țările cu cea mai mare povară fiscală asupra angajaților, conform datelor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Țara se află pe locul șase din 37 de economii analizate, cu contribuțiile sociale reprezentând 37,5% din totalul veniturilor fiscale, mult peste media de 24,3% din OECD. Această diferență arată o presiune fiscală considerabilă asupra veniturilor salariale din România.

Datele oferite de Blocul Național Sindical (BNS) indică faptul că în 2023, sumele colectate din contribuțiile sociale au fost de patru ori mai mari decât cele din impozitele pe salarii, de 5,5 ori mai mari decât veniturile din impozitul pe profit și de 1,5 ori mai mari decât totalul încasărilor din TVA. Această structură fiscală pune o povară disproporționată pe umerii angajaților și accentuează inegalitățile economice, diminuând puterea de cumpărare a acestora.

Advertisement

Chiar dacă România are o cotă de impozitare a veniturilor de doar 10%, acest lucru este înșelător din cauza nivelului ridicat al contribuțiilor sociale. Conform unui studiu BNS, un angajat român cu un salariu mediu brut rămâne cu un venit net de 1.009 euro, comparativ cu 1.246,4 euro în Polonia, deși Polonia are cote de impozitare mai ridicate (0%, 12% și 32%). Această diferență de 23,5% reflectă faptul că, în ciuda impozitării mai ridicate, angajații polonezi rămân cu mai mulți bani.

Scenariile Băncii Mondiale prevăd și introducerea unui nou impozit pe proprietate în funcție de valoarea de piață, începând cu 2025. Totodată, este propusă eliminarea tuturor facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați, precum cei din construcții și agricultură. Alte măsuri vizează scutirea de la plata contribuției de sănătate pentru cei cu salarii minime și aplicarea unei singure cote de TVA. O surpriză neplăcută pentru antreprenori ar putea fi majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.

„Impozitarea capitalului în România este foarte redusă comparativ cu alte țări din UE”, a explicat Veronica Duțu, adăugând că o creștere a impozitului pe dividende ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor statului. „Când impozitul pe dividende a scăzut la 5%, încasările la buget au crescut. Dacă acum se va ridica la 10%, ne putem aștepta la o scădere a acestor venituri”, a spus ea, scrie sursasigura.ro

Consultantul fiscal a criticat și ideea introducerii unei cote unice de TVA, care ar putea afecta industria HoReCa, un sector deja lovit de pandemie. „Mărirea TVA-ului la 19% pentru restaurante, hoteluri și catering va avea consecințe grave. Această industrie ar putea suferi închideri masive, afectând nu doar afacerile, ci și consumatorii”, a avertizat Duțu.

În contextul economic actual, este de văzut cum va reuși guvernul să găsească un echilibru între necesitățile bugetare și menținerea unui sistem fiscal care să nu sufoce economia și să asigure o protecție adecvată pentru categoriile vulnerabile.

Advertisement