Știri
Scandal într-un microbuz de transport persoane: Un bărbat din Lehliu Sat acuză că a fost bătut de șofer, însă firma are o altă versiune
Un bărbat din Lehliu Sat acuză că a fost bătut de șoferul unui microbuz de transport public: „M-a lovit cu pumnii și picioarele, în fața tuturor”
Un incident violent petrecut recent într-un microbuz de transport persoane a fost semnalat redacției noastre de Justinian Ciorăneanu, un bărbat în vârstă de 46 de ani, din localitatea Lehliu Sat, județul Călărași. Acesta susține că a fost agresat fizic de șoferul autovehiculului aparținând companiei C&I Internațional, imediat după ce a urcat pentru a se întoarce acasă.
Întreaga scenă s-a desfășurat sub privirile celorlalți pasageri, care, potrivit relatării bărbatului, au fost șocați de cele întâmplate, însă nu au intervenit de teamă.
Incidentul s-a derulat în după-amiaza zilei de 7 iulie 2025, în zona Brănești
Conform afirmațiilor lui Justinian Ciorăneanu, totul s-a întâmplat în jurul orei 17:00, la scurt timp după ce a urcat într-un microbuz operat de firma C&I International. Discuția cu șoferul ar fi degenerat rapid într-o altercație fizică.
„I-am spus că merg până în Lehliu. M-a luat direct la întrebări, mi-a cerut bani. Totul s-a întâmplat în câteva secunde. Nu am apucat nici să reacționez”, a declarat bărbatul.
Ulterior, Ciorăneanu a apelat numărul de urgență 112 pentru a reclama agresiunea. Conform declarațiilor sale, apelul a fost preluat inițial de Poliția Călărași, apoi redirecționat către Poliția Fundulea, care ar fi oprit microbuzul în trafic pentru identificarea părților implicate.
„Le-am spus exact ce s-a întâmplat, dar în final eu am fost cel dat jos din mașină. Mi-au spus că șoferul are dreptul să refuze pasageri. Dar nu mi se pare normal ca cineva care oferă servicii publice să se comporte violent, indiferent de situație.”
Scene de groază sub ochii călătorilor
În momentul incidentului, în microbuz se aflau mai mulți pasageri. Nimeni nu a intervenit pentru a aplana conflictul, însă reacțiile au fost de panică.
„Au țipat, s-au panicat, unii au coborât la următoarea stație. Erau multe femei, nu aveau cum să intervină. Șoferul era bine făcut, solid, și agresiv”, mai spune victima.
Deși are urme vizibile ale agresiunii, Justinian Ciorăneanu afirmă că nu a putut merge imediat la medicul legist pentru obținerea unui certificat medico-legal, din cauza serviciului.
„Lucrez într-un depozit de mașini. Patronul e străin și nu înțelege despre ce e vorba, nu am putut lipsi. Dar voi merge să-mi scot actele medicale și voi face plângere penală.”
Sesizări repetate și acuzații la adresa firmei de transport
Bărbatul susține că nu este la prima situație cu șoferii firmei C&I și că a formulat deja sesizări către mai multe instituții, inclusiv Autoritatea Rutieră Română, ANPC și Guvernul României.
„Toate instituțiile au răspuns, mai puțin ANPC. Problema este veche. Curse anulate fără explicații, comportamente abuzive, refuzuri la îmbarcare. Iar în autogări sunt indivizi care intervin și atrag oamenii în microbuze cu promisiuni mincinoase.”
Firma C&I respinge acuzațiile și oferă o altă versiune
Contactat de redacția noastră, Cristian Albu, reprezentant al companiei C&I Internațional, neagă toate acuzațiile formulate de pasager și afirmă că situația este, de fapt, alta.
„Pasagerul în cauză a fost cel recalcitrant. A refuzat categoric să achite contravaloarea biletului și a avut un comportament agresiv față de personalul nostru. Mirosea puternic a alcool, iar atitudinea lui a fost sfidătoare încă din momentul urcării în microbuz”, a declarat Albu.
Potrivit acestuia, conducătorul auto ar fi acționat conform regulamentului intern al firmei, refuzând îmbarcarea unui pasager aflat într-o stare improprie pentru călătorie.
„Nu a existat nicio agresiune fizică din partea șoferului. Mai mult, pasagerul se lăuda în fața celorlalți că ar avea legături cu persoane din medii interlope”, a mai adăugat Cristian Albu.
Reprezentantul firmei susține că soferul a depus plangere la poliție împotriva pasagerului din Lehliu Sat.
În ciuda faptului că pasagerul susține că a sunat la numărul de urgență 112 pe data de 7 iulie, la ora 17:20, nici Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, nici Inspectoratul de Poliție Județean Ilfov nu reușesc, până în acest moment, să identifice apelul înregistrat în sistem, pentru a putea oferi un punct de vedere oficial.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media
Jocurile de noroc par să fi intrat de ceva vreme în vizorul legiuitorilor; schimbările legislative, din ce se vede, tot remodelează peisajul acestui sector în România. Anul 2025 aduce — sau, mai exact, pare să aducă — reguli mai stricte pentru operatori, care ating atât felul în care sunt promovate jocurile de tip păcănele, cât și cerințele privind standardizarea raportărilor media.
Măsurile recente vizează, cel puțin oficial, reducerea atractivității reclamelor și încercarea de a limita accesul facil pentru anumite categorii sociale. Mai mult, noile obligații de transparență pentru operatori afectează inclusiv platformele online și felul în care sunt prezentate datele statistice privind Pacanele și toate jocurile similare. Efectele se simt repede în discursul public și, pe ici, pe colo, în modul în care oamenii primesc informațiile.
Interdicția vedetelor și schimbarea reclamelor la păcănele
Autoritățile susțin că au identificat o legătură între promovarea agresivă, folosirea vedetelor și un număr mai mare de jucători tineri sau vulnerabili, deși nu toți experții ar spune la fel. În iunie 2025, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a anunțat decizia de a interzice orice implicare a actorilor, sportivilor, influencerilor sau a altor personalități publice în publicitatea pentru cazinouri și jocuri de tip păcănele;. Industria a început imediat să regândească campaniile de marketing — reinventare, adaptare, ce-o fi; mass-media, la rândul ei, trebuie să respecte reguli mai stricte. Nu mai e loc pentru promovare indirectă prin imaginea vedetelor și, oficial, nici pentru mesaje care prezintă păcănelele ca o cale rapidă spre câștig. Jurnaliștii și comunicatorii din industrie se conformează unui set nou de restricții, cu argumentul responsabilității sociale și al reducerii impactului negativ pe termen lung.
Don Ro Casino și impactul reglementărilor asupra platformelor online
Expansiunea online a pieței de gambling a fost rapidă în ultimii ani; acum, însă, modificările legislative pun presiune suplimentară pe operatori, Don Ro Casino, cunoscut pentru jocuri online precum pacanele, fiind printre cele mai vizibile exemple. Odată ce interdicția vedetelor și noile standarde au intrat în vigoare, strategiile de comunicare s-au schimbat — unele mai degrabă subtil, altele pe față. Reclamele cu influenceri dispar, mesajele se orientează mai mult spre informare și avertismente despre riscuri; asta nu înseamnă că totul devine perfect transparent, dar se observă o tendință clară. În același timp, raportarea devine mai vizibilă — platformele, inclusiv Don Ro Casino, trebuie să evidențieze opțiunile de protecție și să detalieze statisticile legate de cererile procesate.
Pentru utilizatorii de Pacanele online, accesul la funcțiile de protecție devine mai vizibil. Legislația cere, de asemenea, ca operatorii să returneze soldurile în cazurile de autoexcludere și să pună la dispoziție date despre impactul social al serviciilor lor; în practică, asta înseamnă mai mult material pentru reportaje și, posibil, o schimbare de focus de la „povești de succes” la analiza responsabilității industriei.
Sălile de jocuri și restricțiile geografice aduse de noile reglementări
Noile reguli limitează funcționarea sălilor de jocuri la parterul unor blocuri începând din 2025, în special în orașele mari. Scopul declarat este reducerea accesului direct, mai ales pentru tineri și pentru locuitorii cartierelor sensibile; rămâne de văzut în ce măsură schimbarea va produce efectele scontate. Că proiectul încearcă să limiteze impactul păcănelelor asupra zonelor rezidențiale — o idee care, pentru unii, sună rezonabil; pentru alții, poate părea insuficientă. Mass-media este invitată să raporteze cu precizie numărul de săli afectate, zonele de risc și opiniile specialiștilor în adicție, iar asta poate ajuta la o imagine mai nuanțată.
Pe lângă măsurile menite să reducă dependența, legea impune și ca presa să publice periodic date despre solicitările de autoexcludere și despre numărul jucătorilor activi pe zone; astfel, nu doar companiile, ci și presa locală sau națională pot oferi o perspectivă mai realistă asupra fenomenului păcănelelor.
Autorizarea locală și taxarea diferențiată schimbă structura raportărilor
Decentralizarea autorizării a devenit un element important al pachetului legislativ din 2025. Primăriile au acum pârghii mai clare — pot aproba sau refuza deschiderea unor săli și pot impune taxe suplimentare; efectele pot varia mult de la o comunitate la alta. Acest mecanism introduce noi subiecte pentru presa locală, unde deciziile administrațiilor devin, inevitabil, teme de interes: modul în care comunitățile gestionează impactul financiar și social al industriei.
De pildă, un oraș poate limita drastic numărul sălilor de jocuri; mass-media este chemată să explice motivele, modul de consultare publică și implicațiile pentru bugetele locale. Pare că transparența și obiectivitatea sunt acum accentuate, iar orice tentativă de a glorifica fenomenul păcănelelor este — sau va fi — mult mai greu de justificat în spațiul jurnalistic.
Joc responsabil și informare corectă pentru viitor
Schimbările legislative marchează, cel puțin pe hârtie, o orientare spre protecția jucătorilor și spre o informare mai echilibrată a publicului. Industria păcănelelor rămâne, probabil, profitabilă, dar cadrul legal impune bariere împotriva promovării excesive și pune mai multă responsabilitate pe umerii firmelor și ai mass-mediei.
Jucătorii au la dispoziție instrumente de autoexcludere care par să funcționeze mai bine acum, iar presa ar trebui să sublinieze riscurile asociate acestor activități — cu mențiunea că interpretările pot diferi. responsabilitatea individuală rămâne importantă, iar, dacă totul merge conform intențiilor, noul cadru va contribui la o reducere a cazurilor grave de dependență și va aduce o informare mai nuanțată publicului — sau cel puțin asta speră cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Procurorii au deschis dosar penal după scandalul din Unirea. Polițiștii sunt acuzați că au folosit forța în mod abuziv
Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a deschis un dosar penal pentru cercetarea posibilei infracțiuni de „purtare abuzivă”, după incidentul violent care a avut loc duminică, 21 septembrie, în localitatea Unirea.
Potrivit datelor, ancheta a fost declanșată în urma unei sesizări din oficiu, după ce în spațiul public au apărut imagini și mărturii care indică o intervenție brutală a forțelor de ordine asupra mai multor localnici.
În document se arată că agenți de poliție din cadrul IPJ Călărași ar fi exercitat acte de violență fizică asupra unor persoane, provocându-le leziuni traumatice evaluate la 3-4 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatelor medico-legale.
Surse locale afirmă că totul ar fi pornit de la un apel la 112 pentru „muzică dată prea tare”, însă intervenția s-a transformat într-o scenă de violență: localnicii susțin că au fost trântiți la pământ, loviți cu genunchii în cap și amenințați cu pistoalele la bărbie.
Reprezentanții Parchetului precizează că în acest moment cercetările se desfășoară in rem (cu privire la faptă), pentru a stabili dacă a existat sau nu o faptă penală, și că nicio persoană nu are, deocamdată, calitatea de suspect sau inculpat.
„Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci semnifică doar instituirea unui cadru procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs o faptă ce intră sub incidența legii penale”, se arată în comunicatul Parchetului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Căminul de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe” din Oltenița va fi modernizat cu fonduri elvețiene
Administrația locală din municipiul Oltenița a obținut finanțare pentru modernizarea și eficientizarea energetică a Căminului de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe”, prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, un pas important pentru îmbunătățirea condițiilor oferite seniorilor.
Proiectul a fost aprobat pentru finanțare în cadrul reuniunii Comitetului de Coordonare pentru Măsura Suport „Programul pentru eficiență energetică și energie regenerabilă”, desfășurată la data de 24 septembrie 2025.
Prin acest program, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, condus de Cseke Attila, a semnat 11 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 375,8 milioane de lei, pentru modernizarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a mai multor instituții publice din România.
Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85% prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, restul de 15% reprezentând contribuția beneficiarului local, potrivit ministrului dezvoltării.
„Aceste investiții contribuie la reducerea consumului de energie, la creșterea confortului beneficiarilor și la protejarea mediului, prin utilizarea surselor regenerabile de energie”, a precizat Cseke Attila.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Aventura sălbatică din Călărași: Zoo-ul unde copiii devin exploratori!
Shiro Ishii: Medicul japonez care a transformat prizonierii în cobai umani
Ulei terapeutic pentru circulația periferică – remediu natural cu efecte vizibile
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
