Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 538

Știri

Sănătate pe hartă: țările cu cele mai bune și cele mai slabe sisteme medicale. Unde se situează România?

Published

on

Când vine vorba despre sănătate, granițele nu sunt doar geografice, ci și sociale, economice și politice. În timp ce unii pacienți ajung la medic în 10 minute și pleacă tratați cu costuri minime, alții mor așteptând o ambulanță care nu mai vine. Studiile internaționale arată diferențe uriașe între sistemele medicale ale lumii, iar România, deși parte din Uniunea Europeană, încă se confruntă cu provocări majore.

Franța – modelul european al eficienței medicale

Conform raportului istoric publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2000 și confirmat ulterior de alte studii, Franța deține unul dintre cele mai eficiente și echitabile sisteme de sănătate din lume.

Ce face diferența?

  • Sistemul este universal, toți cetățenii au acces garantat la servicii medicale.
  • Cheltuielile sunt rambursate între 70% și 100% prin Securité Sociale (sistemul public de asigurări), în funcție de gravitatea afecțiunii.
  • Pacienții pot merge la orice medic doresc, fără limitări teritoriale.
  • Spitalele sunt bine dotate, medicii bine plătiți, iar prevenția este încurajată.

Pe lângă asta, majoritatea francezilor dețin și o asigurare complementară privată (numită mutuelle), care acoperă diferențele neplătite de stat, oferindu-le astfel protecție aproape completă.

Topul celor mai performante sisteme medicale

Pe lângă Franța, în majoritatea clasamentelor internaționale se regăsesc constant următoarele țări:

Advertisement
  • Norvegia – Sistem complet finanțat de stat, acces gratuit și digitalizare avansată;
  • Țările de Jos – Prevenția este prioritate națională, iar satisfacția pacienților este una dintre cele mai mari din lume;
  • Australia – Investiții constante în infrastructură medicală și tehnologii moderne;
  • Elveția – Performanță înaltă, dar cu costuri mai mari pentru pacient;
  • Germania – Combinație solidă între sector public și privat, cu timp redus de așteptare și acces rapid la tratament.

Aceste țări au în comun: investiții constante, acces universal, digitalizare, prevenție și respect pentru pacient.

Cine suferă cel mai mult: cele mai slabe sisteme medicale

În cealaltă extremă, există țări în care viața unui pacient depinde de șansă, nu de medicină:

  • Republica Centrafricană, Somalia, Yemen, Sudanul de Sud – conflictele armate, lipsa infrastructurii și sărăcia extremă fac ca speranța de viață să fie dramatic de mică.
  • Haiti – lipsă de personal medical, spitale învechite, acces inegal;
  • Chad și Afganistan – rate uriașe ale mortalității infantile și lipsa vaccinării de bază.

Aceste sisteme fie nu există în mod funcțional, fie sunt complet depășite de realitățile dure ale populației.

Caz special: Statele Unite – tehnologie de vârf, dar inechități majore

Deși SUA cheltuiește cel mai mult pe sănătate (peste 17% din PIB), sistemul american este adesea criticat pentru:

  • lipsa unei asigurări universale;
  • costuri medicale enorme;
  • milioane de persoane neasigurate (peste 25 de milioane în 2023);
  • discrepanțe uriașe între categoriile sociale.

Este un exemplu clasic de sistem performant tehnologic, dar ineficient social.

România – între promisiuni și realitate

România se află frecvent în a doua jumătate a clasamentelor europene privind sănătatea. În clasamentul Euro Health Consumer Index, România se plasează constant în ultimele 5 poziții, iar motivele sunt bine cunoscute:

  • Finanțare scăzută – sub 6% din PIB, față de media UE de 9-10%;
  • Exodul medicilor – peste 15.000 de cadre medicale au plecat în ultimii ani în Vest;
  • Spitale învechite, dotări depășite, infecții nosocomiale neraportate;
  • Corupție, lipsa digitalizării și lipsă de transparență.

Există însă și părți bune:

  • sistemul de urgență (SMURD și 112) este printre cele mai eficiente din Europa de Est;
  • pacienții au acces gratuit la consultații și tratamente de bază prin Casa de Asigurări de Sănătate;
  • în anumite centre universitare (Cluj, Timișoara, București), actul medical atinge standarde europene.

Un sistem medical bun nu se construiește peste noapte. Dar experiența altor țări arată că:

  • investițiile constante,
  • educația sanitară,
  • transparența și
  • respectul față de pacient
  • fac diferența între viață și moarte.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Au scăpat cu viață, dar fără nimic. Familia Radan din Gălățui a rămas fără acoperiș deasupra capului

Published

on

O casă transformată în scrum în doar câteva minute. Un coșmar trăit pe viu de Familia Rădan din localitatea Gălăţui, comuna Alexandru Odobescu, în dimineața zilei de 27 noiembrie 2025, când un incendiu puternic a cuprins locuința acestora. Flăcările, alimentate de structura din lemn a casei, au distrus aproape totul.

„Am rămas doar cu hainele de pe noi…”, spun membrii familiei, încă șocați după tragedie. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Însă bilanțul pagubelor este dramatic: toate bunurile materiale au fost pierdute – mobilier, electrocasnice, haine, documente, obiecte personale, inclusiv amintiri de o viață.

APEL UMANITAR: O FAMILIE TREBUIE RECONSTRUITĂ

Situația este grea. Fără acoperiș, fără resurse, fără posibilitatea de a reface singuri locuința, oamenii au nevoie urgent de sprijin.

Advertisement

Orice ajutor contează – financiar, material sau prin distribuirea mesajului.

DONAȚII FINANCIARE

Beneficiar: Rădan Ilie

IBAN (RON): RO38 INGB 0000 9999 0902 2682

Telefon contact: 📞 0728 217 400

Advertisement

DONAȚII ÎN OBIECTE

Familia are nevoie de:

  • Haine și încălțăminte (pentru adulți)
  • Lenjerii, pături, pilote
  • Mobilier de bază
  • Electrocasnice
  • Orice obiect necesar într-o locuință ce urmează să fie reconstruită de la zero
  • Pentru predare obiecte: 0728 217 400

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 27 noiembrie

Published

on

27 noiembrie ocupă un loc special în istoria României prin două momente cu semnificații opuse. La 27 martie/9 aprilie 1918 (stil nou), Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea condiționată a Basarabiei cu Regatul României – primul pas major al Marii Uniri din 1918. Exact 29 de ani mai târziu, la 27 noiembrie 1947, regimul comunist a proclamat „Ziua Republicii”, transformând această dată într-o sărbătoare oficială a Republicii Populare Române (ulterior RSR), celebrată până la Revoluția din 1989. Astfel, 27 noiembrie rămâne o zi cu dublă încărcătură istorică: simbol al actului de unire a Basarabiei în 1918 și, în același timp, al instaurării definitive a regimului comunist în România după abdicarea forțată a Regelui Mihai I (30 decembrie 1947).

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1095 – La Conciliul de la Clermont, Papa Urban al II-lea a declarat Prima Cruciadă.

1127 – S-a născut împăratul chinez Xiaozong ( Zhao Shen), din dinastia Song; (d. 1194). A fost un descendent îndepărtat al fondatorului dinastiei, Taizu si domnit din anul 1162 pana in anul 1189.

Advertisement

1640 – Domnitorul Matei Basarab a emis o lege prin care a limitat posibilitatea de închiriere a mânăstirilor românești aflate pe Muntele Athos ori a altor locuri sfinte.

 1701 – S-a născut fizicianul și astronomul Anders Celsius, cel care a inventat scara termometrică centesimală, Scara Celsius. Este fondatorul, în 1731, al primului Observator Astronomic din Suedia; (m. 25 aprilie 1744).

1815 – În urma Congresului de la Viena este adoptata Constituția regatului Poloniei, aflat sub autoritatea Rusiei.

 1818 – S-a născut omul de cultură Aron Pumnul, unul dintre fruntașii Revoluției din Transilvania de la 1848, profesor al lui Mihai Eminescu, la Cernăuți;(m. 12 ianuarie 1866).

1867 – S-a născut Grigore Antipa, biolog, oceanolog si zoolog, membru al Academiei Romane si cel care a reorganizat Muzeul de Istorie Naturala din București, instituție ce azi ii poarta numele.

Advertisement

1884 – S-a născut Vasile Voiculescu, poet, dramaturg și prozator român (d. 1963)

1885 – S-a născut Liviu Rebreanu, academician, prozator și dramaturg român (d. 1944)

1895 – Inventatorul dinamitei, Alfred Nobel, si-a semnat testamentul in care a specificat ca își cedează averea pentru crearea unor premii care sa recompenseze descoperirile cele mai importante in domeniul fizicii, chimiei și în medicină.

1895 – A murit Alexandre Dumas–fiul, romancier și dramaturg francez.

1912 – S-a născut actrița Dina Cocea. A fost profesoară la IATC, avându-i ca studenți, printre alții, pe Gheorghe Dincă, Marin Moraru, Ion Fiscuteanu; (d. 28.10.2008 ).

Advertisement

1913 – Se constituie “România“, prima societate națională de navigație maritimă care începe să funcționeze la 1 martie 1914. Președinte a societății a fost Anghel Saligny.

1918 – Are loc ultima ședință a Sfatului Țârii din Republica Democrată Moldovenească (succesoarea Guberniei Basarabiei), in care acesta s-a autodizolvat.

1921 – La București are loc Congresul Partidului Național Liberal din România, la care se adoptă noul statut şi program al partidului ce prevedea modificarea Constituției, unificarea legislativă şi administrativă, etc.

1924 – S-a născut Nina Cassian, poetă, prozatoare şi traducătoare (volumele de poezie: “Dialogul vântului cu marea”, “Confidențe fictive”).

1931 – Are loc la Paris o Conferință a dezarmării, la care au participat delegații din 30 de țări printre care și România.

Advertisement

1934 – A murit Baby Face Nelson (Lester Joseph Gillis ), celebru în SUA pentru jafurile asupra băncilor. Declarat inamic public numărul 1 de către FBI, a fost împuscat de către agenți FBI; (n.06.12.1908).

1940 – Au fost asasinați Virgil Madgearu şi Nicolae Iorga. La 27 noiembrie 1940 este asasinat de legionari în pădurea Snagov, de lângă București, Virgil Madgearu, fost ministru Național-Țărănist (n. 14 decembrie 1884 Galați), economist, sociolog și om politic român.

1940 – A murit Mihail Moruzov, șeful Serviciului Secret al Armatei, asasinat de legionari la închisoarea Jilava; (n. 08.11.1887).

1940 – S-a născut actorul american de origine chineza Bruce Lee, maestru în Arte Marțiale, fondator al stilului Jeet Kune Do ; (d. 20.07.1973).

1942 – S-a născut Jimi Hendrix (James Marshall), solist vocal și compozitor, unul dintre cei mai mari chitariști rock ;(d. 18.09.1970).

Advertisement

1971 – Sonda spațială sovietică Marte 2 aflată pe orbita planetei Marte lansează modulul de coborâre. Acesta funcționează defectuos și se prăbușește, însă este primul obiect făcut de om care ajunge pe suprafața planetei Marte.

1972 – A încetat din viață poetul Victor Eftimiu. A fost directorul Teatrului Național din București, al Teatrului Național și al Operei din Cluj; membru al Academiei Române (“Înșir’te, mărgărite”, “Omul care a văzut moartea”); (n.24.01.1889).

1975 – Ross McWhirter, editorul si co-fondatorul Guinness Book of Records, a fost împuşcat mortal la Londra.

1978 – Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este înființat în orașul de Riha (Urfa), în Turcia si devine principala formațiune kurda care lupta pentru independenta Kurdistanului.

1979 – A murit Dona Dumitru Siminică, solist vocal român. (n. 1926, Târgoviște).

Advertisement

1984 – În conformitate cu Acordul semnat la Bruxelles între guvernele din Marea Britanie și Spania, s-a convenit începerea discuțiilor privitoare la viitorul coloniei britanice Gibraltar, inclusiv acordarea suveranității acestui teritoriu.

1986 – A fost demolată Biserica Doamna Oltea din București.

1986 – Izbucnesc local incidente, proteste, în centre industriale importante, cum ar fi Turda și Cluj.

1989: Revoluția de Catifea din Cehoslovacia: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul tarii.

1998 – A avut loc la București premiera filmului „Terminus Paradis“, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneția.

Advertisement

2004 – Revoluția Portocalie – Parlamentul ucrainean a invalidat rezultatul alegerilor prezidențiale.

2005 – Au loc alegeri în Cecenia, în condiții stricte de securitate.

2009 – Președintele CE, Jose Manuel Barroso, a anunțat la Bruxelles lista comisarilor europeni desemnați. Din partea României a fost desemnat pentru portofoliul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

TRAGERI CU MUNIȚIE DE RĂZBOI ÎN POLIGONUL „GUMELNIȚA”. CIRCULAȚIA, RESTRICȚIONATĂ ÎN ZONĂ

Published

on

Primăria Comunei Ulmeni a anunțat că joi, 27 noiembrie 2025, între orele 08:00 – 16:00, Inspectoratul Județean de Jandarmi Călărași va efectua trageri cu muniție de război în Poligonul „Gumelnița”, situat pe raza teritorială a municipiului Oltenița.

Autoritățile locale avertizează populația că, pe durata exercițiilor, circulația va fi interzisă pe drumurile din imediata vecinătate a poligonului, măsură necesară pentru prevenirea oricărui risc de accident.

Primăria Ulmeni recomandă locuitorilor și celor care tranzitează zona să respecte indicațiile personalului aflat în teren și să evite deplasarea în proximitatea poligonului pe tot parcursul desfășurării tragerilor.

Reprezentanții administrației locale subliniază că astfel de antrenamente sunt activități standard pentru structurile militare, iar restricțiile sunt impuse exclusiv pentru siguranța publicului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading