Știri
Sănătate pe hartă: țările cu cele mai bune și cele mai slabe sisteme medicale. Unde se situează România?
Când vine vorba despre sănătate, granițele nu sunt doar geografice, ci și sociale, economice și politice. În timp ce unii pacienți ajung la medic în 10 minute și pleacă tratați cu costuri minime, alții mor așteptând o ambulanță care nu mai vine. Studiile internaționale arată diferențe uriașe între sistemele medicale ale lumii, iar România, deși parte din Uniunea Europeană, încă se confruntă cu provocări majore.
Franța – modelul european al eficienței medicale
Conform raportului istoric publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2000 și confirmat ulterior de alte studii, Franța deține unul dintre cele mai eficiente și echitabile sisteme de sănătate din lume.
Ce face diferența?
- Sistemul este universal, toți cetățenii au acces garantat la servicii medicale.
- Cheltuielile sunt rambursate între 70% și 100% prin Securité Sociale (sistemul public de asigurări), în funcție de gravitatea afecțiunii.
- Pacienții pot merge la orice medic doresc, fără limitări teritoriale.
- Spitalele sunt bine dotate, medicii bine plătiți, iar prevenția este încurajată.
Pe lângă asta, majoritatea francezilor dețin și o asigurare complementară privată (numită mutuelle), care acoperă diferențele neplătite de stat, oferindu-le astfel protecție aproape completă.
Topul celor mai performante sisteme medicale
Pe lângă Franța, în majoritatea clasamentelor internaționale se regăsesc constant următoarele țări:
- Norvegia – Sistem complet finanțat de stat, acces gratuit și digitalizare avansată;
- Țările de Jos – Prevenția este prioritate națională, iar satisfacția pacienților este una dintre cele mai mari din lume;
- Australia – Investiții constante în infrastructură medicală și tehnologii moderne;
- Elveția – Performanță înaltă, dar cu costuri mai mari pentru pacient;
- Germania – Combinație solidă între sector public și privat, cu timp redus de așteptare și acces rapid la tratament.
Aceste țări au în comun: investiții constante, acces universal, digitalizare, prevenție și respect pentru pacient.
Cine suferă cel mai mult: cele mai slabe sisteme medicale
În cealaltă extremă, există țări în care viața unui pacient depinde de șansă, nu de medicină:
- Republica Centrafricană, Somalia, Yemen, Sudanul de Sud – conflictele armate, lipsa infrastructurii și sărăcia extremă fac ca speranța de viață să fie dramatic de mică.
- Haiti – lipsă de personal medical, spitale învechite, acces inegal;
- Chad și Afganistan – rate uriașe ale mortalității infantile și lipsa vaccinării de bază.
Aceste sisteme fie nu există în mod funcțional, fie sunt complet depășite de realitățile dure ale populației.
Caz special: Statele Unite – tehnologie de vârf, dar inechități majore
Deși SUA cheltuiește cel mai mult pe sănătate (peste 17% din PIB), sistemul american este adesea criticat pentru:
- lipsa unei asigurări universale;
- costuri medicale enorme;
- milioane de persoane neasigurate (peste 25 de milioane în 2023);
- discrepanțe uriașe între categoriile sociale.
Este un exemplu clasic de sistem performant tehnologic, dar ineficient social.
România – între promisiuni și realitate
România se află frecvent în a doua jumătate a clasamentelor europene privind sănătatea. În clasamentul Euro Health Consumer Index, România se plasează constant în ultimele 5 poziții, iar motivele sunt bine cunoscute:
- Finanțare scăzută – sub 6% din PIB, față de media UE de 9-10%;
- Exodul medicilor – peste 15.000 de cadre medicale au plecat în ultimii ani în Vest;
- Spitale învechite, dotări depășite, infecții nosocomiale neraportate;
- Corupție, lipsa digitalizării și lipsă de transparență.
Există însă și părți bune:
- sistemul de urgență (SMURD și 112) este printre cele mai eficiente din Europa de Est;
- pacienții au acces gratuit la consultații și tratamente de bază prin Casa de Asigurări de Sănătate;
- în anumite centre universitare (Cluj, Timișoara, București), actul medical atinge standarde europene.
Un sistem medical bun nu se construiește peste noapte. Dar experiența altor țări arată că:
- investițiile constante,
- educația sanitară,
- transparența și
- respectul față de pacient
- fac diferența între viață și moarte.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 28 decembrie Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 20.000 de Mucenici arși de vii în Nicomidia (astăzi İzmit, Turcia) în anul 303–304, în timpul marii persecuții a împăratului Dioclețian. Aceștia reprezintă un simbol puternic al credinței neclintite și al jertfei colective pentru Hristos. În România este o zi cu însemnătate duhovnicească importantă, fiind adesea asociată cu rugăciuni pentru întărire în momente de mare încercare și lipsă de speranță. Totodată, ziua marchează și alte evenimente istorice mondiale, precum prima proiecție publică de film a fraților Lumière (1895) sau nașterea lui Woodrow Wilson (1856).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1065 – A fost inaugurată Catedrala Westminster din Londra, construită de Eduard Confesorul între 1045 și 1050.
1612 – Galileo Galilei a fost primul astronom care a observat planeta Neptun în timp ce aceasta se afla în conjuncție cu Jupiter, ceea ce l-a determinat pe savant să o catalogheze ca o stea fixă.
1805 – S-a născut Eftimie Murgu, filolog, filosof, lingvist, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească; (m. 12 mai 1870).
1836 – Spania a recunoscut independența Mexicului.
1836 – La Adelaide, contraamiralul britanic John Hindmarsh a proclamat provincia Australia de Sud.
1840 – S-a născut Ion Kalinderu, jurist, membru al Curţii de Arbitraj de la Haga, membru şi preşedinte al Academiei Române;
1856 – S-a născut Woodrow Wilson, politician american, al 28-lea președinte al Statelor Unite, laureat Nobel
1872 – A intrat în exploatare la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai pe traseul Calea Tîrgoviştei, Podul Mogoşoaiei, Teatrul Naţional, străzile Biserica Enei, Colţei, Academiei, Piaţa Sfîntul Gheorghe, Moşi.
1879 – Podul Tay din Dundee, Scoția, de aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, ucigând 75 de oameni.
1893 – S-a născut Ana Pauker, militantă și politiciană comunistă româncă, evreică de origine (d. 1960)
1895 – În cafeneaua “Grand Café” din Paris are loc prima proiecţie de film, realizată de fraţii Lumière.
1895 – Wilhelm Röntgen publică o lucrare în care detaliază descoperirea unui nou tip de radiație, care mai târziu va fi cunoscută sub numele de radiație X.
1897 – Piesa “Cyrano de Bergerac“, de Edmond Rostand, are premiera la Paris.
1903 – S–a înfiinţat „Societatea numismatică română”.
1904 – A murit Milton Waldo Hanchett, inventatorul american al scaunului de dentist; (n.12.07.1822).
1908 – Un violent cutremur a provocat în oraşul italian Messina din Sicilia peste 75.000 de victime.
1922 – S-a născut Stan Lee, autor american de benzi desenate (d. 2018)
1925 – S-a sinucis poetul Serghei Aleksandrovici Esenin, unul dintre cei mai sensibili si iubiti poeti rusi; (n.1895).
1937 – A încetat din viaţă Maurice Ravel, compozitor şi pianist, autorul celebrului “Bolero”; (n. 7 martie 1875).
1937 – Guvernul liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu demisionează. Se formează un guvern naţional-creştin, în frunte cu Octavian Goga, secondat de A.C.Cuza.
1969 – S-a născut informaticianul Linus Torvalds, creatorul nucleului de sistem de operare Linux (n. Helsinki, Finlanda).
1972 – În România, este adoptată Legea nr.14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.
1972 – Dictatorul comunist Kim Ir-sen (n. 15 aprilie 1912-8 iulie 1994), secretarul general al Partidului Muncitorilor din Coreea și primul ministru al Coreei de Nord din 1948, preia funcția de președinte al statului pe care o va dețime până la moartea sa în 1994.
1973 – Scriitorul dizident rus Aleksandr Soljeniţîn publică celebra sa carte “Arhipelagul Gulag”.
1989 – Fizicianul Herman Oberth, inventator german născut în Sibiu, supranumit “părintele aviației spațiale”, a încetat din viață la vârsta de 95 de ani.
1997 – A încetat din viaţă pictorul roman Corneliu Baba; (n. 18 noiembrie 1906, Craiova).
2000 – Social – democratul Adrian Năstase şi-a început mandatul de prim – ministru al României.
2004 – Liberalul Călin Popescu-Tăriceanu îşi începe mandatul de prim-ministru al României.
2005 – A fost lansat satelitul Giove A, destinat testării condiţiilor reale ale tehnologiilor sistemului european de localizare Galileo.
2010 – Primăvara arabă: În Algeria încep protestele populare împotriva guvernului. (28 decembrie 2010 – 28 ianuarie 2012)
2019 – Atac terorist în Somalia. Peste 100 de morţi şi zeci de răniţi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Detalii șocante ies la iveală după accidentul rutier mortal produs sâmbătă seara pe DN3B, în localitatea Modelu. Victima este Andreea Mihaela Lazăr, o adolescentă de doar 17 ani, elevă în clasa a IX-a.
O plimbare banală s-a transformat într-o tragedie fără margini. Andreea ieșise cu iubitul ei, fără să știe că acelea aveau să fie ultimele ore din viața ei. În cursul serii, tânărul ar fi venit în Modelu pentru a lua un prieten, pe care l-a dus la spital după ce s-a accidentat la fotbal.
La ora 22:28, înainte de a pleca spre casă, cei doi s-au oprit la un fast-food din zona Gării din Călărași. Nimic nu anunța tragedia care urma.
La scurt timp după plecare, pe DN3B, la intrarea în localitatea Modelu, băiatul aflat la volan ar fi apăsat accelerația fără măsură. A pierdut controlul mașinii, a lovit un șanț de pe marginea drumului, iar autoturismul a devenit imposibil de controlat.
Urmează imagini de coșmar: 70 de metri de groază, de la primul impact până la lovirea violentă de un perete. Forța impactului a fost atât de mare încât Andreea a fost aruncată din mașină. Pentru adolescentă nu a mai existat nicio șansă.
Familia fetei a ajuns la fața locului în stare de șoc. Oameni sfâșiați de durere, fără cuvinte, în fața unei tragedii care le-a distrus viețile într-o clipă.
În schimb, șoferul, iubitul tinerei, a scăpat cu zgârieturi minore, dar cu o vină care îl va urmări toată viața: aceea că a curmat destinul unei fete.
Poliția continuă ancheta pentru a stabili viteza exactă și toate împrejurările în care s-a produs tragedia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Începând de miercuri, 24 decembrie a.c., și până pe 8 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi deschisă pentru vizitatori, conform unui comunicat de presă transmis de Patriarhia Română.
Persoanele care doresc să viziteze Catedrala Mântuirii Neamului o pot face zilnic, în intervalul orar 9:00 – 17:00, în perioada 24 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026.
Catedrala Naţională va fi deschisă în perioada menţionată doar pentru vizitare, nu şi pentru oficierea serviciilor religioase, acestea fiind făcute, în continuare, în Catedrala Patriarhală istorică Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
Din 9 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi închisă, din nou, pentru continuarea lucrărilor la interior.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incendiu uriaș la depozit de materiale plastice pe Iuliu Maniu – fum dens vizibil din tot sectorul 6!
CCR decide soarta pensiilor speciale ale magistraților – deliberări tensionate și cerere de amânare!
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
