Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 537

La zi

Rusia a declanșat un război electronic de bruiaj pe teritoriul României. Cum ne afectează

Published

on

Oficialii Ministerului Afacerilor Externe (MAE) afirmă că Rusia a inițiat un război electronic de bruiaj pe teritoriul României. Potrivit raportului MAE, echipamentele instalate de forțele armate ruse ar pune în pericol securitatea și buna funcționare a porturilor.

Informația a fost publicată pe 10 mai, într-un raport al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, o structură de expertiză cu sediul la București, care operează în sprijinul NATO, al Uniunii Europene și al partenerilor internaționali.

Documentul intitulat “Cât de periculoase sunt atacurile electromagnetice ale Federației Ruse pentru apărarea civilă?” a fost elaborat și publicat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, sub coordonarea experților Sînziana Iancu și Paul Mândraș, care au pregătire și experiență în domeniul militar și al informațiilor de apărare.

Autorii susțin că „războiul electronic, care implică utilizarea semnalelor electromagnetice pentru a identifica, intercepta și perturba operațiile adversarului, a devenit un element central al invaziei Federației Ruse în Ucraina, afectând însă și statele NATO”, conform digi24.ro.

Advertisement

Ce efecte are războiul electronic asupra României

În aceeași analiză semnată de Sînziana Iancu și Paul Mândraș, se discută pe larg despre modul în care Rusia a utilizat capacitățile sale de bruiaj, menționând că “Implementarea dispozitivelor de bruiaj GPS în zonele de coastă ale Mării Negre și Mării Baltice compromite securitatea și funcționarea optimă a porturilor“. Aceste acțiuni au și vor continua să aibă efecte semnificative asupra funcționării porturilor, generând, de asemenea, riscuri de falsificare a sistemelor de telecomunicații și, în cazuri mai grave, provocând coliziuni între nave.

„Acest lucru perturbă procedurile de încărcare și descărcare a mărfurilor, având potențialul de a genera pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro. Mai mult, bruiajul poate afecta dronele și aeronavele care operează în aceste zone, compromițând astfel siguranța aeriană și maritimă în regiune Pe termen mediu și lung, interferențele electromagnetice ale Federației Ruse pot destabiliza semnificativ sistemele de navigație ale României, în special în Dobrogea și Moldova, afectând astfel siguranța zborurilor și navigației. Perturbarea comunicațiilor și a navigației poate duce la creșterea riscului de accidente aviatice și maritime, împiedicând operațiile de transport și provocând pierderi economice semnificative” au declarat experții, potrivit digi24.ro.

Potrivit autorităților române, județele Galați, Constanța și Tulcea sunt direct afectate de acțiunile de bruiaj desfășurate de Rusia. Cu toate acestea, în realitate, sunt vizate doar porturile Ucrainei de la granița cu România. Oficialii Ministerului Apărării au reiterat în repetate rânduri că Rusia nu a vizat un atac militar asupra României și că țara noastră beneficiază de măsuri de securitate sporite.

„Exceptând zilele de 15, 21 și 22 din luna aprilie, când și Bacăul a fost inclus pe harta roșie a interferențelor sistemului GPS, Galați, Tulcea și Constanța sunt cele mai vizate, fiind aflate în “zona roșie” a hărții.  În perioada 09-10 aprilie 2024, au apărut semnale de interferențe GPS și în zona Iași”, spun autorii raportului citat.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Spitalele din Călărași, luate la puricat de DSP! Amenzi grele și zeci de nereguli descoperite

Published

on

Inspectorii Direcției de Sănătate Publică Călărași au avut un an plin: 38 de controale la spitale, clinici și centre de îngrijire, iar rezultatul vorbește de la sine – 62 de amenzi, 18 avertismente și sancțiuni care însumează 237.200 de lei.

Printre cele mai „vizitate” instituții se află Spitalul de Psihiatrie Săpunari, Spitalul Județean de Urgență Călărași, Spitalul Municipal Oltenița și Complexul de Servicii Sociale Perișoru.

Controale lună de lună

DSP Călărași a început anul cu verificări în cabinetele stomatologice private. În ianuarie, opt astfel de unități din municipiul Călărași au fost sancționate cu 4 amenzi și 5 avertismente, pentru nereguli privind igiena, sterilizarea instrumentarului și lipsa unor documente obligatorii. Total: 20.000 de lei.

Advertisement

În martie, inspectorii au ajuns la spitalele din Oltenița și Lehliu Gară, unde au descoperit deficiențe legate de depozitarea materialelor sanitare și gestionarea deșeurilor medicale. S-au aplicat 4 amenzi și 9 avertismente, în valoare de 32.000 de lei.

În aprilie, atenția s-a mutat pe Policlinica nr. 2 Călărași, unde s-au verificat 10 cabinete medicale. Rezultatul: 2 amenzi și 27.000 de lei plătiți pentru lipsa igienizării corespunzătoare și deficiențe la instalațiile sanitare.

Mai a adus controale la Căminul pentru persoane vârstnice “Sf. Antim Ivireanul”. Deși nu s-au aplicat amenzi, inspectorii au dispus măsuri de remediere urgente după ce au constatat probleme la spațiile de depozitare și igienă.

Iunie a fost luna Spitalului Județean Călărași. Pentru deficiențe în respectarea normelor de curățenie și funcționare a blocurilor sanitare, unitatea a primit 4 amenzi și 2 avertismente, însumând 8.000 de lei.

În iulie, la Spitalul Orășenesc Lehliu Gară s-au descoperit lipsuri la evidența documentelor medicale – o amendă de 2.000 lei și un avertisment.

Advertisement

Septembrie a fost luna cu cele mai dure sancțiuni: Spitalul de Psihiatrie Săpunari a încasat 24 de amenzi, în valoare totală de 80.400 de lei. Inspectorii au găsit abateri grave: condiții precare de igienă, lipsa materialelor de curățenie, spații neconforme și deficiențe în circuitul pacienților.

În octombrie, DSP a verificat Spitalul Județean de Urgență Călărași, Centrul de Abilitare Vălcelele și Complexul de Servicii Sociale Perișoru. Rezultatul: 18 amenzi și 4 avertismente, totalizând 110.000 de lei. Printre nereguli s-au numărat depozitarea necorespunzătoare a medicamentelor, lipsa unor documente de autorizare și deficiențe la sistemele de ventilație.

Noiembrie a adus în vizorul DSP mai multe clinici private: Alpha Medical Invest, Brotac Medical Hospital, Alpha Clinic Călărași și Medical Vital Care din Jegălia. Controalele au scos la iveală lipsa unor autorizații actualizate și neconformități în registrele medicale. Totalul amenzilor: 10.800 de lei.

Cele mai mari probleme – în sistemul de stat

Din totalul sancțiunilor aplicate în 2025, peste 80% au vizat unități publice. Spitalele și centrele sociale din subordinea statului au fost campioane la deficiențe: lipsa igienizării spațiilor, circuite murdare, instalații sanitare nefuncționale, dar și lipsa reparațiilor esențiale.

Advertisement

În contrast, mediul privat a înregistrat mai puține abateri, însă și aici au fost aplicate amenzi pentru lipsa avizelor de funcționare sau pentru deficiențe la sterilizare.

Ce spune DSP Călărași

Răspunsul oficial, semnat de directorul executiv Cezar-Cristian Rădulescu și consilierul Șerban Aurelia, confirmă că toate aceste date provin din acțiuni tematice planificate, dar și controale efectuate la sesizări sau petiții.

„Verificările au avut ca scop asigurarea respectării normelor sanitare, protejarea sănătății populației și creșterea calității actului medical în județul Călărași”, se arată în documentul transmis redacției Călărași Press.

Anul 2025 arată un tablou îngrijorător: de la cabinete private cu probleme de igienă, până la spitale publice care funcționează la limita conformității. Cu toate acestea, autoritățile sanitare promit intensificarea controalelor și „toleranță zero” față de nereguli.

Advertisement

Cifrele nu mint: 62 de amenzi, 18 avertismente, 237.200 de lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Bolojan și-a pus primarii în cap. Anunțul despre taxele locale a încins spiritele în toată țara

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a aruncat în aer atmosfera de la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, după ce a anunțat că impozitele pe proprietate și taxele locale vor crește automat de la 1 ianuarie. Declarațiile au stârnit valuri de nemulțumire printre primarii prezenți, care au izbucnit imediat în reproșuri.

Bolojan a spus clar: statul are nevoie să-și acopere găurile din buget, în special cele provocate de TVA, iar majorările sunt „obligatorii” pentru reducerea deficitului. Practic, impozitele mai mari vor merge direct la bugetul central, nu la cel local.

Primarii au explodat:

„Comunitatea nu câștigă cu nimic!”, i-au transmis mai mulți edili, supărați că majorarea taxelor nu rămâne în buzunarul orașelor lor. Un primar, sub anonimat, a spus-o și mai dur:

Advertisement

„De ce să mai creez locuri de muncă în oraș dacă tot surplusul se duce la Guvern? La noi nu rămâne nimic!”

În timp ce premierul vorbea despre „disciplina bugetară” și despre împrumuturile uriașe ale statului, în sală se simțea tot mai clar frustrarea edililor, convinși că oamenii se vor supăra pe ei, nu pe București.

Ce urmează?

Dacă Parlamentul închide pachetul fiscal, impozitele cresc automat la început de an, indiferent de oraș. Primarii se tem că vor încasa critici din toate direcțiile, fără ca bugetele lor să se îmbunătățească măcar cu un leu.

 

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Parlamentul a votat noile conduceri ale TVR și SRR. Lista completă a membrilor aprobați

Published

on

Parlamentul, reunit în ședință comună, a votat noile Consilii de Administrație ale Televiziunii Române și ale Societății Române de Radiodifuziune. Votul a fost secret, exprimat prin bile. Înaintea procedurii, parlamentarii AUR au părăsit sala.

Cum s-a votat

  • Pentru CA TVR: 292 de parlamentari prezenți, 270 voturi „pentru”, 4 „contra”.
  • Pentru CA SRR: 268 de parlamentari prezenți, 249 voturi „pentru”, 4 „contra”.

Lista membrilor CA TVR

Din partea PSD

  • Loredana Corchiș (titular)
  • Stelian Bărăgan (titular)
  • Nicoleta Amalia Matei (titular)

Din partea PNL

  • Radu Carp (titular)
  • Cristina-Ancuța Pocora (titular)
  • Daniela Sava (suplent)
  • Gheorghe Croitoru (suplent)

Din partea USR

  • Catrinel Trofin (titular)
  • Cătălin Ghiță (suplent)

Din partea AUR

  • Monica Simona Ghiurco (titular)
  • Rafael Udriște (suplent)

Din partea UDMR

  • Anderco Aliz-Timea (titular)
  • Kis Timea (suplent)

Reprezentanții Președintelui României

  • Cristiana Narcisa Manciu (titular)
  • Bogdan Alexandru Cuza (suplent)

Din partea Guvernului

  • Ana Adriana Săftoiu (titular)
  • Mariana Luca (suplent)

Din partea Societății Române de Televiziune

  • Emanuel Sorin Torică (titular)
  • Cristinel Godinac (titular)
  • Gabriela Luminița Iordănescu (suplent)
  • Alina Amza (suplent)

Din partea minorităților naționale

  • Borislav Velimirovici (titular)
  • Gjorjgi Ivanovski (suplent)

Lista membrilor CA SRR

Titulari:

Advertisement
  • Nadina Ioana Dogioiu
  • Dragoș Gabriel Pătlăgeanu
  • Radu Herjeu
  • Ruxandra Ileana Șăraru
  • Alexandru Ioan Șerbănescu
  • Vlad Mircea Pufu
  • Maria Muntean
  • Marius Dorin Tănase
  • Alexandra Coliban
  • Robert Schwartz
  • Annamaria Bodoczi
  • Nicoleta Viorica Balaci
  • Roxana Georgeta Gheorghe

Suplenanți:

  • Katalin Demeter
  • Christian Gabriel Schneider
  • Maria Lăcrămioara Nicolescu
  • Alexandra Bogdan
  • Camelia Tatiana Ilie
  • Mihai Ioan Miclăuș
  • Laurențiu Marius Oltean

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading