Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 547

Știri

Roxana Pațurcă, despre criza artificială făcută de Guvernul Orban: “Vorbim de doar 20 de zile, timp în care Guvernul PNL a dublat practic valoarea medie de împrumut”

Published

on

 În 20 de zile Guvernarea PNL s-a împrumutat cu 5 mld. lei, dublu față de valoarea medie la care se împrumuta Guvernarea PSD în același interval. 52 milioane euro/zi este acum viteza cu care crește datoria publică.

Vorbim de doar 20 de zile, timp în care Guvernul PNL a dublat practic valoarea medie de împrumut. Mai mult, în doar 20 de zile, Florin-Vasile Cîțu, ministrul Finanțelor, a determinat creșterea artificială a euro în comparație cu leul, în urma declarațiilor iresponsabile pe care le-a făcut în legătură cu deficitul bugetar.

Creșterea PIB peste estimările inițiale, de la 1.031 mld. lei la 1.040 mld. lei, arată că se putea respecta ținta de 3% în orice variantă de guvernare, mai puțin, din câte vedem, în situația în care țara este guvernată de PNL. Depășirea țintei de deficit bugetar, de la 3% la 4% din PIB este decizia exclusivă a PNL. Acest deficit, pe care acum PNL încearcă să îl pună pe seama ”grelei moșteniri”, va conduce la creșterea dobânzilor la care se împrumută România, dar va și arunca România într-o nemeritată procedură de deficit excesiv, întrucât ținta de 3% asumată prin Tratatul cu Uniunea Europeană va fi depășită”, a declarat președintele executiv al PSD Călărași, senatorul Roxana-Natalia Pațurcă.

Practic, în 20 de zile, Guvernul PNL s-a împrumutat cu suma pe care Guvernarea PSD o împrumuta, în medie, în 40 de zile.

Advertisement

Este cea mai abruptă creștere a ritmului de împrumuturi din ultimii ani. Mai mult, ministrul Florin Cîțu a anunțat că după rectificarea bugetară România va ajunge la un deficit de 4,2% din PIB la finalul anului.

  ”PIB-ul României crește până la finalul anului până la 1040 de miliarde lei, adică va fi cu 18 miliarde mai mult decât estimarea din februarie, estimare pe care s-a creat bugetul. Din acest motiv, orice economist realizează că deficitul se poate închide la 3% din PIB, întrucât prin raportarea corectă la PIB-ul de 1040 de miliarde lei, cât va fi la finalul anului în urma creșterii economice asigurate de guvernul PSD, deficitul la 10 luni, adică la preluare guvernării de către PNL, este de doar 2,76%, iar până la finalul anului, în media de creștere a deficitului raportat la PIB-ul real, procentul nu ar fi trecut de 3%.

Părerea mea și a colegilor din partid este că PNL construiește o criză artificială pentru România ca pretext pentru tăierile de salarii și pentru austeritatea bugetară de anul viitor”, a concluzionat senatorul Roxana Pațurcă.

 

Guvernul Orban a anunțat înghețarea salariilor bugetarilor, ca scenariu posibil pentru costrucția bugetului de anul viitor, dar și alte măsuri care fac parte dintr-un posibil plan de austeritate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Recomandare de carte -„Ciuma” de Albert Camus

Published

on

„Ciuma” este una dintre cele mai puternice parabole ale secolului XX. Sub pretextul unei epidemii de ciumă care izolează orașul Oran, Camus vorbește despre condiția umană, despre rău, despre absurd și despre felul în care oamenii aleg să răspundă.

Personajele principale – doctorul Rieux, preotul Paneloux, jurnalistul Rambert, bătrânul Grand, Tarrou – nu sunt eroi grandilocvenți, ci oameni obișnuiți puși în fața unei realități insuportabile. Ei reprezintă atitudini diferite: revoltă lucidă, credință pusă la încercare, dorința de evadare, acceptare resemnată, căutare a sensului prin solidaritate.

Stilul este sec, precis, aproape clinic – exact cum trebuie să fie o cronică a unei molime. Camus evită orice efect melodramatic; emoția vine din detașarea rece cu care descrie suferința și moartea.

Romanul rămâne teribil de actual: vorbește despre izolare, despre sensul responsabilității, despre lupta împotriva unui inamic invizibil, despre cum solidaritatea poate da sens existenței chiar și în mijlocul absurdului.

Advertisement



„Ciuma” nu oferă soluții ușoare și nu predică. Întreabă doar: ce facem când ne lovim de răul absolut? Răspunsul lui Rieux – lupta continuă, fără iluzii, dar fără renunțare – rămâne una dintre cele mai demne atitudini din literatura universală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading