Sub Dom” (Under the Dome), scris de Stephen King și publicat în 2009, este un roman monumental, atât la propriu – cu peste 1000 de pagini – cât și la figurat, prin ambiția să de a explora natura umană sub presiunea extremă a izolării și a crizei. Povestea se desfășoară în orășelul fictiv Chester’s Mill din Maine, unde, într-o zi obișnuită de toamnă, o barieră invizibilă și indestructibilă, numită „Domul”, apare din senin și izolează complet localitatea de restul lumii. Nimeni nu știe de unde a venit, ce este sau când – ori dacă – va dispărea.
Romanul începe cu un eveniment brusc și dramatic: Domul taie legăturile cu exteriorul, provocând accidente spectaculoase – un avion se prăbușește, mașini se lovesc de barieră, iar o marmotă este tăiată în două. În timp ce autoritățile din afară încearcă să înțeleagă și să distrugă Domul, în interior situația degenerează rapid. Stephen King folosește această premisă cu accente science-fiction pentru a crea un experiment social fascinant, concentrându-se nu atât pe originea Domului, cât pe modul în care oamenii reacționează la izolare, lipsa resurselor și pierderea controlului.
Personajele sunt numeroase și bine conturate, fiecare reprezentând o fațetă a umanității. Dale „Barbie” Barbară, un fost militar devenit bucătar, devine liderul informal al celor care încearcă să mențină ordinea și să găsească o soluție. Îi sunt alături Julia Shumway, proprietara ziarului local, și un grup de copii curajoși. În opoziție se află James „Big Jim” Rennie, un politician corupt și manipulator, care vede în criză o oportunitate de a-și consolida puterea, împreună cu fiul său tulburat, Junior. Domul însuși devine un personaj, o forță implacabilă care amplifică tensiunile și scoate la iveală cele mai întunecate impulsuri ale locuitorilor.
King excelează în a construi o atmosferă apăsătoare și un ritm alert, în ciuda lungimii romanului. Capitolele sunt împărțite în subcapitole scurte, adesea încheiate cu cliffhangers care te țin prins în poveste. Descrierile sale detaliate – de la efectele ecologice ale Domului (aerul care se rarefiază, poluarea care se acumulează) până la psihologia personajelor – dau o senzație de realism tulburător. Spre deosebire de multe dintre lucrările sale anterioare, „Sub Dom” nu este un roman horror clasic, ci mai degrabă un thriller psihologic cu elemente SF și sociologice. Totuși, talentul lui King de a crea momente înfiorătoare nu lipsește – fie că e vorba de violența viscerală sau de degradarea morală a comunității.
Unul dintre marile atuuri ale cărții este galeria de personaje. King reușește să dea viață unui număr impresionant de locuitori ai orășelului, fiecare cu motivații, defecte și secrete. Big Jim Rennie, în special, este un antagonist memorabil – un om obișnuit transformat într-un dictator meschin sub presiunea circumstanțelor. De asemenea, romanul impresionează prin analiza sa a dinamicii puterii, a fanatismului și a supraviețuirii. Este o oglindă incomodă a societății, care arată cum civilizația se poate prăbuși rapid când regulile dispar.
Unii cititori ar putea considera că ritmul se diluează pe alocuri din cauza lungimii excesive sau că finalul – care dezvăluie originea Domului – este prea simplist sau neverosimil în comparație cu complexitatea intrigii. Explicația extraterestră poate părea o soluție facilă pentru un autor cunoscut pentru finaluri mai nuanțate. Totuși, accentul romanului nu stă în misterul Domului, ci în drama umană, ceea ce face această critică mai puțin relevantă pentru intenția lui King.
Ecranizarea „Under the Dome” (2013-2015) a pornit de la aceeași premisă, dar a deviat semnificativ de la roman, introducând noi personaje și subintrigi care au diluat esența poveștii. Cartea este mult mai coerentă și mai profundă, concentrându-se pe realismul psihologic, în timp ce serialul a virat spre melodramă și artificii narative. Prestația lui Dean Norris ca Big Jim este, totuși, un punct forţe al adaptării, reflectând fidel carisma întunecată a personajului din roman.