Cultură
Recomandare de carte -„Războiul sfârșitului lumii” de Mario Vargas Llosa
Publicat în 1981, „Războiul sfârșitului lumii” este considerat de mulți critici, inclusiv de Roberto Bolaño, capodopera lui Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010. Inspirat de revolta de la Canudos (1896-1897) din nord-estul Braziliei, romanul este o frescă epică ce explorează ciocnirea dintre fanatism religios, idealism utopic și forța represivă a statului. Prin amploarea sa narativă, profunzimea psihologică și reflecțiile asupra naturii umane, opera se impune ca un monument al literaturii universale, inclus de Harold Bloom în canonul occidental.
Acțiunea se desfășoară în sertão, o regiune aridă și săracă din statul Bahia, la scurt timp după proclamarea Republicii Brazilia (1889). Antonio Conselheiro (Sfătuitorul), un predicator carismatic cu accente mesianice, devine liderul unei comunități de marginalizați – țărani săraci, foști sclavi, bandiți și dezrădăcinați. Viziunea sa apocaliptică, care respinge modernitatea, secularismul și autoritatea statului, atrage mii de adepți care construiesc un sat utopic la Canudos. Pentru aceștia, republica, cu taxele și recensămintele ei, reprezintă întruchiparea Antihristului. Conflictul escaladează când statul, alarmat de influența Sfătuitorului, trimite armata pentru a zdrobi revolta, declanșând un război sângeros.
Llosa nu se mulțumește să povestească evenimentele, ci construiește o narațiune polifonică, alternând perspectivele a numeroase personaje. De la adepții fanatici ai Sfătuitorului, precum Maria Quadrado sau Leul din Natuba, la figuri din tabăra opusă, precum baronul de Canabrava sau jurnalistul miop, fiecare voce adaugă nuanțe conflictului. Niciun personaj nu este unidimensional: Llosa dezvăluie motivațiile, fricile și contradicțiile fiecăruia, transformând Canudos într-un microcosmos al condiției umane.
Romanul explorează teme universale: fanatismul religios, utopia ca iluzie, corupția puterii și costul progresului. Canudos devine un simbol al rezistenței în fața modernizării forțate, dar și al pericolului extremelor ideologice. Llosa nu ia partea niciunei tabere: Sfătuitorul este prezentat ca un lider autentic, dar a cărui viziune rigidă duce la dezastru, în timp ce armata republicană, deși „rațională”, recurge la o cruzime care subminează idealurile progresului. Prin această ambiguitate morală, romanul invită cititorul să reflecteze asupra naturii conflictelor ideologice și a prețului plătit pentru convingeri.
O altă temă centrală este ciocnirea dintre tradiție și modernitate. Sertão, cu sărăcia și misticismul său, contrastează cu aspirațiile cosmopolite ale noii republici. Llosa sugerează că modernizarea, deși necesară, poate ignora nevoile și identitatea celor marginalizați, generând rezistență și violență. În plus, romanul analizează rolul intelectualilor în conflicte: jurnalistul miop, un martor al evenimentelor, simbolizează limitele și responsabilitățile celui care observă istoria.
Stilul lui Llosa este dens, bogat în detalii și imagini vii, combinând realismul istoric cu accente de tragedie și simbolism. Descrierile sertão-ului – peisaje aride, foamete, violență – creează o atmosferă apăsătoare, aproape apocaliptică, care amplifică tensiunea narativă. Structura polifonică, cu multiple perspective și linii temporale care se intersectează, cere răbdare din partea cititorului, dar răsplătește prin complexitatea sa. Llosa folosește un limbaj variat, adaptat fiecărui personaj: predicile Sfătuitorului au o cadență biblică, în timp ce dialogurile soldaților sunt crude, colocviale.
Romanul este împărțit în patru părți, fiecare concentrându-se pe etapele conflictului: ascensiunea Canudos-ului, primele ciocniri, războiul total și consecințele. Această structură permite o înțelegere treptată a evenimentelor și a motivațiilor, fără a oferi răspunsuri simpliste. Unele pasaje, în special cele descriptive sau introspective, pot părea lente, dar contribuie la construirea unei atmosfere imersive.
Personajele sunt unul dintre punctele forte ale romanului. Antonio Sfătuitorul, inspirat de figura istorică reală, este un lider enigmatic, a cărui sinceritate și carismă contrastează cu intransigența sa. Adepții săi – de la Maria Quadrado, o fostă prostituată transformată în sfântă, la Pajeú, un fost bandit – sunt portretizați cu empatie, fără a fi idealizați. În tabăra opusă, baronul de Canabrava reprezintă vechea aristocrație, prinsă între loialitatea față de tradiție și realitățile noii ordini, iar colonelul Moreira César, un militar fanatic, simbolizează excesele autorității.
Un personaj fascinant este jurnalistul miop, un intelectual slab și idealist, care ajunge la Canudos din întâmplare. Prin ochii săi, Llosa explorează rolul martorului în istorie: este el un observator obiectiv sau un participant pasiv la tragedie? Fiecare personaj, indiferent de tabără, este prins într-un conflict mai mare decât el, subliniind tragismul inevitabil al evenimentelor.
Deși ancorat într-un context istoric specific, „Războiul sfârșitului lumii” rămâne profund actual. Temele fanatismului, polarizării ideologice și consecințelor intervențiilor statale rezonează în lumea contemporană, marcată de conflicte culturale și religioase. Romanul avertizează asupra pericolelor utopiei și ale refuzului dialogului, oferind o lecție despre complexitatea naturii umane.
„Războiul sfârșitului lumii” este o operă de o ambiție și profunzime rar întâlnite, care confirmă geniul lui Mario Vargas Llosa. Prin reconstituirea tragediei de la Canudos, romanul nu doar povestește un episod istoric, ci pune sub semnul întrebării certitudinile despre progres, credință și putere. Este o lectură solicitantă, dar răsplătitoare, recomandată celor pasionați de literatură complexă, care provoacă intelectul și emoțiile. Pentru cititorii interesați de istorie, filosofie sau natura conflictelor umane, acest roman este o experiență literară de neuitat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cei mici și cei mari sunt invitați, în mai multe zile din 5–14 decembrie 2025, la „Zootropolis 2”, o animație plină de umor și suspans. Judy Hopps și Nick Wilde revin într-o nouă anchetă care amenință echilibrul orașului Zootropolis.
Program:
• 05.12 – 12:30
• 06–07.12 – 10:00, 12:30
• 12.12 – 12:30
• 13–14.12 – 10:00, 12:30
Luni – nu se difuzează
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Tradițiile Olteniței, duse mai departe de cei mai mici artiști. Festival județean cu participarea copiilor din grădinițe
Municipiul Oltenița a găzduit cea de-a IV-a ediție a Festivalului județean de Promovare a Datinilor și Tradițiilor Românești „Moștenitorii Olteniței”, un eveniment dedicat valorilor autentice și transmiterii acestora către noile generații. Protagoniștii au fost copiii din grădinițele din Oltenița și din localitățile învecinate, care au adus pe scenă cântece, port popular și momente artistice inspirate din tradițiile românești.
Atmosfera a fost una de sărbătoare, iar prestațiile celor mici au demonstrat că respectul pentru identitate, obiceiuri și folclor se formează încă de la cele mai fragede vârste. Îmbrăcați în costume populare și acompaniați de cadre didactice și părinți, copiii au oferit publicului un spectacol emoționant, în care tradiția s-a împletit cu bucuria copilăriei.
Festivalul a fost organizat de Inspectoratul Școlar Județean Călărași și Grădinița cu Program Prelungit nr. 2 Oltenița, în parteneriat cu Primăria Municipiului Oltenița și Direcția de Cultură, confirmând implicarea instituțiilor locale în promovarea educației prin cultură și tradiție.
Evenimentul „Moștenitorii Olteniței” rămâne un reper important în calendarul cultural al municipiului, oferind o platformă prin care tradițiile românești sunt păstrate vii și transmise mai departe, cu naturalețe și entuziasm, de cei mai tineri membri ai comunității.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași a fost, joi, gazda unui eveniment cultural dedicat artei și educației vizuale, odată cu vernisajul Expoziției de Artă Plastică a elevilor clasei a IX-a – Arte Plastice. Lucrările au fost realizate sub coordonarea profesorilor Silviu Ioan Soare și Ana Amelia Dincă și au adus în prim-plan creativitatea și sensibilitatea unei noi generații de artiști.
Publicul prezent a putut admira creațiile semnate de Anghel Valentina, Costilov Andreea, Cotigă Nicolas, Dima Alin, Drăgoi Ștefania, Dumitru Aurelian, Ghiță Denisa, Moise Loredana, Petcu Ramona, Tudor Sofia și Zainea Valentin, lucrări care au surprins prin diversitatea tehnicilor, expresivitatea temelor și maturitatea artistică.
Evenimentul a fost completat de un moment poetic susținut de Ioana Ursu, profesor la Colegiul Național „Neagoe Basarab” din Oltenița, care a adăugat o notă de emoție și profunzime întâlnirii culturale.
Invitatul special al vernisajului a fost artistul vizual Florian Vâlsan, care a prezentat publicului parcursul său artistic, de la primele experiențe din adolescență până la consolidarea unui stil personal. Prin intermediul proiecțiilor, cei prezenți au descoperit etapele evoluției sale creative, într-o intervenție ce s-a transformat într-o veritabilă lecție despre perseverență, autenticitate și dedicare față de artă.
Reprezentanții Bibliotecii Județene au mulțumit cadrelor didactice ale Liceului Pedagogic „Ștefan Bănulescu” Călărași pentru colaborare, precum și inspectorului metodist Natalia Amza, din partea Palatului Copiilor Călărași, care a subliniat importanța educației artistice în formarea tinerilor.
Expoziția se înscrie în seria evenimentelor culturale dedicate promovării tinerelor talente locale, iar reprezentanții instituției anunță continuarea acestui demers prin noi manifestări culturale organizate la Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lucrări la diguri și rețele electrice în județul Călărași. Ce se face și de ce apar întârzieri
Leac băbesc puternic împotriva sinuzitei: Hreanul macerat în oțet
Recomandare de carte – „Jurnal, 1935–1944” – de Mihail Sebastian
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
