Cultură
Recomandare de carte -„Războiul sfârșitului lumii” de Mario Vargas Llosa
Publicat în 1981, „Războiul sfârșitului lumii” este considerat de mulți critici, inclusiv de Roberto Bolaño, capodopera lui Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010. Inspirat de revolta de la Canudos (1896-1897) din nord-estul Braziliei, romanul este o frescă epică ce explorează ciocnirea dintre fanatism religios, idealism utopic și forța represivă a statului. Prin amploarea sa narativă, profunzimea psihologică și reflecțiile asupra naturii umane, opera se impune ca un monument al literaturii universale, inclus de Harold Bloom în canonul occidental.
Acțiunea se desfășoară în sertão, o regiune aridă și săracă din statul Bahia, la scurt timp după proclamarea Republicii Brazilia (1889). Antonio Conselheiro (Sfătuitorul), un predicator carismatic cu accente mesianice, devine liderul unei comunități de marginalizați – țărani săraci, foști sclavi, bandiți și dezrădăcinați. Viziunea sa apocaliptică, care respinge modernitatea, secularismul și autoritatea statului, atrage mii de adepți care construiesc un sat utopic la Canudos. Pentru aceștia, republica, cu taxele și recensămintele ei, reprezintă întruchiparea Antihristului. Conflictul escaladează când statul, alarmat de influența Sfătuitorului, trimite armata pentru a zdrobi revolta, declanșând un război sângeros.
Llosa nu se mulțumește să povestească evenimentele, ci construiește o narațiune polifonică, alternând perspectivele a numeroase personaje. De la adepții fanatici ai Sfătuitorului, precum Maria Quadrado sau Leul din Natuba, la figuri din tabăra opusă, precum baronul de Canabrava sau jurnalistul miop, fiecare voce adaugă nuanțe conflictului. Niciun personaj nu este unidimensional: Llosa dezvăluie motivațiile, fricile și contradicțiile fiecăruia, transformând Canudos într-un microcosmos al condiției umane.
Romanul explorează teme universale: fanatismul religios, utopia ca iluzie, corupția puterii și costul progresului. Canudos devine un simbol al rezistenței în fața modernizării forțate, dar și al pericolului extremelor ideologice. Llosa nu ia partea niciunei tabere: Sfătuitorul este prezentat ca un lider autentic, dar a cărui viziune rigidă duce la dezastru, în timp ce armata republicană, deși „rațională”, recurge la o cruzime care subminează idealurile progresului. Prin această ambiguitate morală, romanul invită cititorul să reflecteze asupra naturii conflictelor ideologice și a prețului plătit pentru convingeri.
O altă temă centrală este ciocnirea dintre tradiție și modernitate. Sertão, cu sărăcia și misticismul său, contrastează cu aspirațiile cosmopolite ale noii republici. Llosa sugerează că modernizarea, deși necesară, poate ignora nevoile și identitatea celor marginalizați, generând rezistență și violență. În plus, romanul analizează rolul intelectualilor în conflicte: jurnalistul miop, un martor al evenimentelor, simbolizează limitele și responsabilitățile celui care observă istoria.
Stilul lui Llosa este dens, bogat în detalii și imagini vii, combinând realismul istoric cu accente de tragedie și simbolism. Descrierile sertão-ului – peisaje aride, foamete, violență – creează o atmosferă apăsătoare, aproape apocaliptică, care amplifică tensiunea narativă. Structura polifonică, cu multiple perspective și linii temporale care se intersectează, cere răbdare din partea cititorului, dar răsplătește prin complexitatea sa. Llosa folosește un limbaj variat, adaptat fiecărui personaj: predicile Sfătuitorului au o cadență biblică, în timp ce dialogurile soldaților sunt crude, colocviale.
Romanul este împărțit în patru părți, fiecare concentrându-se pe etapele conflictului: ascensiunea Canudos-ului, primele ciocniri, războiul total și consecințele. Această structură permite o înțelegere treptată a evenimentelor și a motivațiilor, fără a oferi răspunsuri simpliste. Unele pasaje, în special cele descriptive sau introspective, pot părea lente, dar contribuie la construirea unei atmosfere imersive.
Personajele sunt unul dintre punctele forte ale romanului. Antonio Sfătuitorul, inspirat de figura istorică reală, este un lider enigmatic, a cărui sinceritate și carismă contrastează cu intransigența sa. Adepții săi – de la Maria Quadrado, o fostă prostituată transformată în sfântă, la Pajeú, un fost bandit – sunt portretizați cu empatie, fără a fi idealizați. În tabăra opusă, baronul de Canabrava reprezintă vechea aristocrație, prinsă între loialitatea față de tradiție și realitățile noii ordini, iar colonelul Moreira César, un militar fanatic, simbolizează excesele autorității.
Un personaj fascinant este jurnalistul miop, un intelectual slab și idealist, care ajunge la Canudos din întâmplare. Prin ochii săi, Llosa explorează rolul martorului în istorie: este el un observator obiectiv sau un participant pasiv la tragedie? Fiecare personaj, indiferent de tabără, este prins într-un conflict mai mare decât el, subliniind tragismul inevitabil al evenimentelor.
Deși ancorat într-un context istoric specific, „Războiul sfârșitului lumii” rămâne profund actual. Temele fanatismului, polarizării ideologice și consecințelor intervențiilor statale rezonează în lumea contemporană, marcată de conflicte culturale și religioase. Romanul avertizează asupra pericolelor utopiei și ale refuzului dialogului, oferind o lecție despre complexitatea naturii umane.
„Războiul sfârșitului lumii” este o operă de o ambiție și profunzime rar întâlnite, care confirmă geniul lui Mario Vargas Llosa. Prin reconstituirea tragediei de la Canudos, romanul nu doar povestește un episod istoric, ci pune sub semnul întrebării certitudinile despre progres, credință și putere. Este o lectură solicitantă, dar răsplătitoare, recomandată celor pasionați de literatură complexă, care provoacă intelectul și emoțiile. Pentru cititorii interesați de istorie, filosofie sau natura conflictelor umane, acest roman este o experiență literară de neuitat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Elevii de la Școala „Carol I” au descoperit cum era viața în comunism la Muzeul Municipal Călărași
Muzeul Municipal Călărași a primit astăzi vizita elevilor din clasa a VII-a A de la Școala Gimnazială „Carol I”, însoțiți de profesorul de istorie Bogdan Bogatu. Copiii au participat la o lecție interactivă de istorie prin intermediul expoziției „Stimate tovarășe… Tu ce i-ai fi spus lui Ceaușescu?”, un proiect documentar fotografic semnat de jurnalista Georgiana Costea și fotograful Mircea Ungureanu.
Expoziția aduce în prim-plan poveștile celor care au trăit în perioada comunistă, punând accent pe legătura dintre trecut și prezent. Elevii au aflat cum era viața în acele vremuri, ce restricții existau și cât de greu le era oamenilor să se exprime liber.
La finalul vizitei, fiecare elev a scris o scrisoare adresată „tovarășului Ceaușescu”, exprimându-și propriile gânduri și impresii despre regimul comunist. Activitatea a avut scopul de a stimula reflecția asupra libertății, a curajului și a importanței de a-ți exprima liber opinia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Lansare de carte la Biblioteca Județeană Călărași: „După ce Pământul a murit”, noul volum al scriitorului Dan Bițuică
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași a găzduit lansarea volumului „După ce Pământul a murit”, semnat de scriitorul Dan Bițuică. Evenimentul a reunit cititori, profesori și iubitori de literatură, care au descoperit cel de-al șaptelea volum de proză al autorului.
Dan Bițuică este cunoscut pentru stilul său profund și autentic, prin care surprinde lumea din jurul său cu sensibilitate și finețe. Printre volumele sale anterioare se numără „Cântecul lacului”, „În zori, să mă ierți!”, „Grilajul din fereastră”, „O vară cât o viață”, „Curajul de a trăi” și „Apusul stelelor de tinichea”.
Alături de autor s-au aflat poeta Dorina Dragomir-Drăghici și profesorul dr. Constantin Tudor, care au vorbit despre valoarea literară a volumului și despre contribuția lui Dan Bițuică la promovarea literaturii contemporane.
Cititorii au apreciat limbajul expresiv și temele universale abordate de autor, iar întâlnirea s-a transformat într-un dialog cald despre viață, artă și scris.
Biblioteca Județeană Călărași i-a felicitat pe organizatori și pe scriitor, invitând publicul să urmărească viitoarele apariții editoriale ale lui Dan Bițuică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași invită publicul la două săptămâni de proiecții variate, potrivite atât copiilor, cât și iubitorilor de comedii romantice sau thrillere.
În prima săptămână, între 31 octombrie și 6 noiembrie, spectatorii pot urmări animația „Prințesa și Dracula” (2D, variantă dublată), comedia romantică „Din totdeauna tu” și filmul de groază „Bone Lake”. Proiecțiile sunt programate zilnic, de la ora 12:30 pentru cei mici, ora 17:00 pentru iubitorii de povești de dragoste și ora 20:00 pentru pasionații de adrenalină.
În perioada 7–13 noiembrie, revine „Prințesa și Dracula”, iar pe ecran ajung două producții noi: filmul francez „Cycle of Time”, o dramă despre redescoperirea trecutului, și „Predator: Ținuturi Sălbatice”, o aventură SF plină de acțiune.
Prețul biletelor este de 15 lei pentru copii, elevi, studenți și pensionari, respectiv 20 lei pentru adulți. Ochelarii 3D pot fi achiziționați separat, cu 10 lei.
Biletele se pot cumpăra de la casa cinematografului, deschisă de marți până vineri între orele 12:00–20:00, iar sâmbătă și duminică între 9:00–20:00. Lunea cinematograful este închis.
Pentru informații suplimentare, publicul poate suna la 0242/312 800, poate accesa pagina facebook.com/Cinematograf2D3DCalarasi sau site-ul www.culturalcl.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cum să alegi sterilizatorul de biberoane potrivit pentru bebelușul tău
CălărașiPress.ro: Publicare anunțuri și comunicate pentru proiecte finanțate din fonduri europene
Secretul ascuns al cojilor de banane: Uleiul natural care îți transformă pielea și părul!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
