Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 11°C | Anul XI Nr. 537

Cultură

Recomandare de carte -„Războiul sfârșitului lumii” de Mario Vargas Llosa

Published

on

Publicat în 1981, „Războiul sfârșitului lumii” este considerat de mulți critici, inclusiv de Roberto Bolaño, capodopera lui Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010. Inspirat de revolta de la Canudos (1896-1897) din nord-estul Braziliei, romanul este o frescă epică ce explorează ciocnirea dintre fanatism religios, idealism utopic și forța represivă a statului. Prin amploarea sa narativă, profunzimea psihologică și reflecțiile asupra naturii umane, opera se impune ca un monument al literaturii universale, inclus de Harold Bloom în canonul occidental.

Acțiunea se desfășoară în sertão, o regiune aridă și săracă din statul Bahia, la scurt timp după proclamarea Republicii Brazilia (1889). Antonio Conselheiro (Sfătuitorul), un predicator carismatic cu accente mesianice, devine liderul unei comunități de marginalizați – țărani săraci, foști sclavi, bandiți și dezrădăcinați. Viziunea sa apocaliptică, care respinge modernitatea, secularismul și autoritatea statului, atrage mii de adepți care construiesc un sat utopic la Canudos. Pentru aceștia, republica, cu taxele și recensămintele ei, reprezintă întruchiparea Antihristului. Conflictul escaladează când statul, alarmat de influența Sfătuitorului, trimite armata pentru a zdrobi revolta, declanșând un război sângeros.

Llosa nu se mulțumește să povestească evenimentele, ci construiește o narațiune polifonică, alternând perspectivele a numeroase personaje. De la adepții fanatici ai Sfătuitorului, precum Maria Quadrado sau Leul din Natuba, la figuri din tabăra opusă, precum baronul de Canabrava sau jurnalistul miop, fiecare voce adaugă nuanțe conflictului. Niciun personaj nu este unidimensional: Llosa dezvăluie motivațiile, fricile și contradicțiile fiecăruia, transformând Canudos într-un microcosmos al condiției umane.

Romanul explorează teme universale: fanatismul religios, utopia ca iluzie, corupția puterii și costul progresului. Canudos devine un simbol al rezistenței în fața modernizării forțate, dar și al pericolului extremelor ideologice. Llosa nu ia partea niciunei tabere: Sfătuitorul este prezentat ca un lider autentic, dar a cărui viziune rigidă duce la dezastru, în timp ce armata republicană, deși „rațională”, recurge la o cruzime care subminează idealurile progresului. Prin această ambiguitate morală, romanul invită cititorul să reflecteze asupra naturii conflictelor ideologice și a prețului plătit pentru convingeri.

Advertisement

O altă temă centrală este ciocnirea dintre tradiție și modernitate. Sertão, cu sărăcia și misticismul său, contrastează cu aspirațiile cosmopolite ale noii republici. Llosa sugerează că modernizarea, deși necesară, poate ignora nevoile și identitatea celor marginalizați, generând rezistență și violență. În plus, romanul analizează rolul intelectualilor în conflicte: jurnalistul miop, un martor al evenimentelor, simbolizează limitele și responsabilitățile celui care observă istoria.

Stilul lui Llosa este dens, bogat în detalii și imagini vii, combinând realismul istoric cu accente de tragedie și simbolism. Descrierile sertão-ului – peisaje aride, foamete, violență – creează o atmosferă apăsătoare, aproape apocaliptică, care amplifică tensiunea narativă. Structura polifonică, cu multiple perspective și linii temporale care se intersectează, cere răbdare din partea cititorului, dar răsplătește prin complexitatea sa. Llosa folosește un limbaj variat, adaptat fiecărui personaj: predicile Sfătuitorului au o cadență biblică, în timp ce dialogurile soldaților sunt crude, colocviale.

Romanul este împărțit în patru părți, fiecare concentrându-se pe etapele conflictului: ascensiunea Canudos-ului, primele ciocniri, războiul total și consecințele. Această structură permite o înțelegere treptată a evenimentelor și a motivațiilor, fără a oferi răspunsuri simpliste. Unele pasaje, în special cele descriptive sau introspective, pot părea lente, dar contribuie la construirea unei atmosfere imersive.

Personajele sunt unul dintre punctele forte ale romanului. Antonio Sfătuitorul, inspirat de figura istorică reală, este un lider enigmatic, a cărui sinceritate și carismă contrastează cu intransigența sa. Adepții săi – de la Maria Quadrado, o fostă prostituată transformată în sfântă, la Pajeú, un fost bandit – sunt portretizați cu empatie, fără a fi idealizați. În tabăra opusă, baronul de Canabrava reprezintă vechea aristocrație, prinsă între loialitatea față de tradiție și realitățile noii ordini, iar colonelul Moreira César, un militar fanatic, simbolizează excesele autorității.

Un personaj fascinant este jurnalistul miop, un intelectual slab și idealist, care ajunge la Canudos din întâmplare. Prin ochii săi, Llosa explorează rolul martorului în istorie: este el un observator obiectiv sau un participant pasiv la tragedie? Fiecare personaj, indiferent de tabără, este prins într-un conflict mai mare decât el, subliniind tragismul inevitabil al evenimentelor.

Advertisement

Deși ancorat într-un context istoric specific, „Războiul sfârșitului lumii” rămâne profund actual. Temele fanatismului, polarizării ideologice și consecințelor intervențiilor statale rezonează în lumea contemporană, marcată de conflicte culturale și religioase. Romanul avertizează asupra pericolelor utopiei și ale refuzului dialogului, oferind o lecție despre complexitatea naturii umane.

„Războiul sfârșitului lumii” este o operă de o ambiție și profunzime rar întâlnite, care confirmă geniul lui Mario Vargas Llosa. Prin reconstituirea tragediei de la Canudos, romanul nu doar povestește un episod istoric, ci pune sub semnul întrebării certitudinile despre progres, credință și putere. Este o lectură solicitantă, dar răsplătitoare, recomandată celor pasionați de literatură complexă, care provoacă intelectul și emoțiile. Pentru cititorii interesați de istorie, filosofie sau natura conflictelor umane, acest roman este o experiență literară de neuitat.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Cultură

EXPOZIȚIE ÎN PREMIERĂ LA CĂLĂRAȘI: „CONTRAST – NATURA ÎN URBAN”, DIN 21 NOIEMBRIE, LA MUZEUL MUNICIPAL

Published

on

Muzeul Municipal Călărași deschide vineri, 21 noiembrie, la ora 15:00, una dintre cele mai provocatoare expoziții vizuale ale sfârșitului de an: „CONTRAST: Natura în Urban”, un proiect care pune față în față frumusețea naturii și presiunea orașului modern.

Publicul este invitat să-i cunoască pe fotograful Alexandru Busuioceanu, autorul conceptului, și pe Ioana Marinescu, curatoarea expoziției. Vizitatorii vor putea discuta direct cu cei doi despre imaginile expuse și despre aventura din spatele lor.

Natura și orașul, surprinse într-o singură respirație

Expoziția reunește fotografii realizate de Alexandru Busuioceanu și de Rangerii Urbani, voluntari ai Asociației Parcul Natural București, implicați în programul „Rewilding Bucharest”. Cele peste o mie de cadre surprinse în atelierele din 2025 au fost selectate riguros pentru a ilustra locurile în care natura încă rezistă expansiunii urbane.

Advertisement

Imaginile au fost realizate în zone precum Pajiștea Petricani, Valea Saulei, Lunca Dâmboviței, Pădurea Băneasa sau stufărișurile de la Dobroești și Pantelimon. Sunt locuri în care orașul mușcă din spațiul natural, dar natura găsește încă modalități de a reveni.

O istorie a contrastelor: de la cartierele anilor ’60 la dezvoltarea agresivă de azi

Expoziția oferă și o incursiune vizuală în modul în care Bucureștiul a evoluat în ultimele decenii.

De la blocurile ridicate în anii ’60, la șantierele abandonate din anii ’90 și până la noile ansambluri rezidențiale, imaginile reconstruiesc relația tensionată dintre construcții și vegetație.

Fotografiile lui Busuioceanu folosesc tehnologia infraroșu, care transformă fiecare cadru într-un tablou cu tonuri onirice: vegetația strălucește, cerul devine intens, iar urbanul este surprins într-o lumină cu totul diferită.

Advertisement

Un proiect care documentează anul 2025

Curatoarea Ioana Marinescu subliniază că expoziția reprezintă „o radiografie vizuală a anului 2025”, un moment în care dezvoltarea imobiliară devorează ultimele enclave naturale ale orașului. În același timp, imaginile vorbesc despre nevoia de a proteja ceea ce a mai rămas din natura urbană.

Proiectul face parte din campania Rewilding Bucharest, care își propune să redea orașului spații verzi esențiale pentru calitatea vieții.

Când poate fi vizitată expoziția

Expoziția „CONTRAST: Natura în Urban” poate fi vizitată la Muzeul Municipal Călărași în perioada:

Advertisement

📅 22 noiembrie 2025 – 9 ianuarie 2026

📍 Muzeul Municipal Călărași, Str. 1 Decembrie 1918

Evenimentul de deschidere are loc vineri, 21 noiembrie, ora 15:00.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Cultură

ARTĂ LA BIBLIOTECĂ. Expoziția „Pagini de artă” a adus culoare și emoție la Biblioteca Județeană Călărași

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași a găzduit astăzi, 17 noiembrie 2025, vernisajul expoziției „Pagini de artă”, un eveniment care a adus în fața publicului două artiste cu formare solidă și experiență expozițională în țară și în străinătate: Dana Simion și Oana Bîrsan.

Artistele au prezentat două direcții creative puternice.

Dana Simion a surprins delicatețea portretului feminin și fragilitatea fluturilor, construind imagini vibrante, încărcate de emoție.

Oana Bîrsan a propus compoziții inspirate din natură – frunze, plante, fragmente vegetale – transformate în lucrări care transmit prospețime, echilibru și vitalitate.

Advertisement

Cele două stiluri au creat un dialog vizual armonios, invitând publicul la reflecție și contemplare.

Evenimentul s-a bucurat de prezența criticului de artă Amelia Dincă, care a oferit interpretări utile și a ajutat publicul să pătrundă în profunzimea lucrărilor expuse.

Biblioteca Județeană și-a reafirmat astfel rolul de spațiu deschis culturii, creativității și întâlnirilor dintre oameni. Expoziția „Pagini de artă” poate fi vizitată până la finalul lunii.

Imagini de la vernisaj arată interesul publicului și atmosfera caldă a evenimentului, confirmând că arta rămâne un punct de întâlnire pentru comunitatea călărășeană.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Elevii de la Școala „Carol I” au descoperit cum era viața în comunism la Muzeul Municipal Călărași

Published

on

Muzeul Municipal Călărași a primit astăzi vizita elevilor din clasa a VII-a A de la Școala Gimnazială „Carol I”, însoțiți de profesorul de istorie Bogdan Bogatu. Copiii au participat la o lecție interactivă de istorie prin intermediul expoziției „Stimate tovarășe… Tu ce i-ai fi spus lui Ceaușescu?”, un proiect documentar fotografic semnat de jurnalista Georgiana Costea și fotograful Mircea Ungureanu.

Expoziția aduce în prim-plan poveștile celor care au trăit în perioada comunistă, punând accent pe legătura dintre trecut și prezent. Elevii au aflat cum era viața în acele vremuri, ce restricții existau și cât de greu le era oamenilor să se exprime liber.

La finalul vizitei, fiecare elev a scris o scrisoare adresată „tovarășului Ceaușescu”, exprimându-și propriile gânduri și impresii despre regimul comunist. Activitatea a avut scopul de a stimula reflecția asupra libertății, a curajului și a importanței de a-ți exprima liber opinia.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading