Cultură
Recomandare de carte -„Războiul sfârșitului lumii” de Mario Vargas Llosa
Publicat în 1981, „Războiul sfârșitului lumii” este considerat de mulți critici, inclusiv de Roberto Bolaño, capodopera lui Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010. Inspirat de revolta de la Canudos (1896-1897) din nord-estul Braziliei, romanul este o frescă epică ce explorează ciocnirea dintre fanatism religios, idealism utopic și forța represivă a statului. Prin amploarea sa narativă, profunzimea psihologică și reflecțiile asupra naturii umane, opera se impune ca un monument al literaturii universale, inclus de Harold Bloom în canonul occidental.
Acțiunea se desfășoară în sertão, o regiune aridă și săracă din statul Bahia, la scurt timp după proclamarea Republicii Brazilia (1889). Antonio Conselheiro (Sfătuitorul), un predicator carismatic cu accente mesianice, devine liderul unei comunități de marginalizați – țărani săraci, foști sclavi, bandiți și dezrădăcinați. Viziunea sa apocaliptică, care respinge modernitatea, secularismul și autoritatea statului, atrage mii de adepți care construiesc un sat utopic la Canudos. Pentru aceștia, republica, cu taxele și recensămintele ei, reprezintă întruchiparea Antihristului. Conflictul escaladează când statul, alarmat de influența Sfătuitorului, trimite armata pentru a zdrobi revolta, declanșând un război sângeros.
Llosa nu se mulțumește să povestească evenimentele, ci construiește o narațiune polifonică, alternând perspectivele a numeroase personaje. De la adepții fanatici ai Sfătuitorului, precum Maria Quadrado sau Leul din Natuba, la figuri din tabăra opusă, precum baronul de Canabrava sau jurnalistul miop, fiecare voce adaugă nuanțe conflictului. Niciun personaj nu este unidimensional: Llosa dezvăluie motivațiile, fricile și contradicțiile fiecăruia, transformând Canudos într-un microcosmos al condiției umane.
Romanul explorează teme universale: fanatismul religios, utopia ca iluzie, corupția puterii și costul progresului. Canudos devine un simbol al rezistenței în fața modernizării forțate, dar și al pericolului extremelor ideologice. Llosa nu ia partea niciunei tabere: Sfătuitorul este prezentat ca un lider autentic, dar a cărui viziune rigidă duce la dezastru, în timp ce armata republicană, deși „rațională”, recurge la o cruzime care subminează idealurile progresului. Prin această ambiguitate morală, romanul invită cititorul să reflecteze asupra naturii conflictelor ideologice și a prețului plătit pentru convingeri.
O altă temă centrală este ciocnirea dintre tradiție și modernitate. Sertão, cu sărăcia și misticismul său, contrastează cu aspirațiile cosmopolite ale noii republici. Llosa sugerează că modernizarea, deși necesară, poate ignora nevoile și identitatea celor marginalizați, generând rezistență și violență. În plus, romanul analizează rolul intelectualilor în conflicte: jurnalistul miop, un martor al evenimentelor, simbolizează limitele și responsabilitățile celui care observă istoria.
Stilul lui Llosa este dens, bogat în detalii și imagini vii, combinând realismul istoric cu accente de tragedie și simbolism. Descrierile sertão-ului – peisaje aride, foamete, violență – creează o atmosferă apăsătoare, aproape apocaliptică, care amplifică tensiunea narativă. Structura polifonică, cu multiple perspective și linii temporale care se intersectează, cere răbdare din partea cititorului, dar răsplătește prin complexitatea sa. Llosa folosește un limbaj variat, adaptat fiecărui personaj: predicile Sfătuitorului au o cadență biblică, în timp ce dialogurile soldaților sunt crude, colocviale.
Romanul este împărțit în patru părți, fiecare concentrându-se pe etapele conflictului: ascensiunea Canudos-ului, primele ciocniri, războiul total și consecințele. Această structură permite o înțelegere treptată a evenimentelor și a motivațiilor, fără a oferi răspunsuri simpliste. Unele pasaje, în special cele descriptive sau introspective, pot părea lente, dar contribuie la construirea unei atmosfere imersive.
Personajele sunt unul dintre punctele forte ale romanului. Antonio Sfătuitorul, inspirat de figura istorică reală, este un lider enigmatic, a cărui sinceritate și carismă contrastează cu intransigența sa. Adepții săi – de la Maria Quadrado, o fostă prostituată transformată în sfântă, la Pajeú, un fost bandit – sunt portretizați cu empatie, fără a fi idealizați. În tabăra opusă, baronul de Canabrava reprezintă vechea aristocrație, prinsă între loialitatea față de tradiție și realitățile noii ordini, iar colonelul Moreira César, un militar fanatic, simbolizează excesele autorității.
Un personaj fascinant este jurnalistul miop, un intelectual slab și idealist, care ajunge la Canudos din întâmplare. Prin ochii săi, Llosa explorează rolul martorului în istorie: este el un observator obiectiv sau un participant pasiv la tragedie? Fiecare personaj, indiferent de tabără, este prins într-un conflict mai mare decât el, subliniind tragismul inevitabil al evenimentelor.
Deși ancorat într-un context istoric specific, „Războiul sfârșitului lumii” rămâne profund actual. Temele fanatismului, polarizării ideologice și consecințelor intervențiilor statale rezonează în lumea contemporană, marcată de conflicte culturale și religioase. Romanul avertizează asupra pericolelor utopiei și ale refuzului dialogului, oferind o lecție despre complexitatea naturii umane.
„Războiul sfârșitului lumii” este o operă de o ambiție și profunzime rar întâlnite, care confirmă geniul lui Mario Vargas Llosa. Prin reconstituirea tragediei de la Canudos, romanul nu doar povestește un episod istoric, ci pune sub semnul întrebării certitudinile despre progres, credință și putere. Este o lectură solicitantă, dar răsplătitoare, recomandată celor pasionați de literatură complexă, care provoacă intelectul și emoțiile. Pentru cititorii interesați de istorie, filosofie sau natura conflictelor umane, acest roman este o experiență literară de neuitat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania ajunge la Călărași cu un program dedicat adolescenților și familiilor lor. Evenimentul are loc luni, 3 noiembrie, de la ora 19, la Cinematograful 2D 3D Călărași. Intrarea este liberă.
Tu vei vedea scurtmetraje realizate de liceenii înscriși la atelierul de film documentar Meet, Point and Shoot. Acestea vor fi proiectate înaintea filmului principal.
Documentarul „CALIU. Nicidecum altceva, ce să fac altceva” spune povestea lui Gheorghe Anghel, cunoscut ca lăutarul Caliu. Viața lui artistică și felul în care și-a păstrat identitatea muzicală formează baza acestui film.
Publicul este invitat după proiecție la o discuție cu regizoarea Simona Constantin. Tu poți pune întrebări și poți afla cum s-a construit acest proiect cinematografic.
„CALIU” a fost prezentat în avanpremieră la One World Romania în București în aprilie. Filmul a fost inclus în Zilele Filmului Românesc la TIFF și în selecția Festivalului Internațional de Film de la Cracovia.
Organizator este Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași. Tu poți participa gratuit la o seară dedicată documentarului și tradiției muzicale românești.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Atelierele „Citește. Creează. Zâmbește” au început la Biblioteca Județeană Călărași. Tu îți poți aduce copilul aici ca să se bucure de lectură și activități creative.
Biblioteca Județeană Călărași a început o nouă serie de ateliere pentru copii. Scopul lor este să transforme lectura într-o experiență plăcută. Copiii citesc povești și apoi creează lucrări inspirate din acestea. Ei desenează, decupează și fac colaje. Fiecare activitate dezvoltă imaginația și încrederea în propriile idei.
Organizatorii spun că biblioteca devine un loc sigur pentru prieteni și joacă. Copiii împărtășesc povești și învață să lucreze împreună. Educatorii se bucură de fiecare progres și încurajează fiecare creație.
Părinții pot participa la activități. Cei mici se simt astfel sprijiniți și implicați. Biblioteca mulțumește tuturor pentru interes și pentru energia adusă în acest proiect.
Atelierele continuă în următoarea perioadă. Tu poți să îți înscrii copilul și să îi oferi o experiență educativă într-un spațiu plin de cărți. Informațiile despre program sunt disponibile la Biblioteca Județeană Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Călărași: Biblioteca Județeană a anunțat câștigătorii Concursului Național de Proză „Alexandru Odobescu” – ediția a XLIII-a
Biblioteca Județeană Călărași a premiat câștigătorii ediției a XLIII-a a Concursului Național de Proză „Alexandru Odobescu”, una dintre cele mai longevive competiții literare din România. Evenimentul a adus în prim-plan autori contemporani și voci tinere care continuă tradiția prozei românești de calitate.
Concursul, desfășurat de peste patru decenii, are rolul de a încuraja creația literară, dialogul între generații și pasiunea pentru scris. Reprezentanții bibliotecii au subliniat că instituția rămâne un spațiu activ al culturii, unde literatura este privită nu doar ca artă, ci și ca mijloc de legătură între oameni, valori și timpuri.
„Ne bucurăm că putem fi parte din acest drum frumos, în care literatura unește oameni și creează punți între generații”, au transmis organizatorii.
Câștigătorii acestei ediții au fost felicitați pentru talent și perseverență, fiind încurajați să continue să scrie din suflet și cu pasiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Hackerii din China și Rusia, scuza perfectă pentru Primăria Fundeni! Site-ul pică fix când trebuiau publicate hotărârile de Consiliu
Atenție. Escrocii te vânează pe telefon și pe internet. Polițiștii din Călărași trag un semnal de alarmă
One World Romania aduce la Călărași documentarul despre lăutarul Caliu
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
