Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 10°C | Anul XI Nr. 532

La zi

Raed Arafat, explicații, după ce sistemul RO-ALERT nu a anunțat tornada din Călărași

Published

on

Raed Arafat, șeful DSU, răspunde criticilor potrivit cărora Ro-Alert ar fi trebuit să avertizeze populația cu privire la tornada de marți din Călărași și precizează că sistemul nu depistează singur fenomenele periculoase, subliniind că meteorogii sunt cei care interpretează datele, nu DSU sau IGSU. – scrie stiripesurse.ro

„Unii au început să atace sistemul Ro-Alert de parcă sistemul Ro-Alert este un radar meteo care trebuie să avertizeze despre fenomenele meteo înainte că ele să apară. Cred că este momentul să clarificăm din nou, și cât de detaliat posibil, cum funcționează acest sistem. La nivelul fiecărui dispeceratul ISU județean, precum și la nivelul IGSU și al DSU, există terminale de activare Ro-Alert; Sistemul de alertare Ro-Alert este activat de oricare din aceste dispecerate, de către ofițerul de serviciu care alege zona în care populația trebuie să fie avertizată, în vederea înștiintării despre un fenomen sau situație periculoasă iminentă; Ca să activăm sistemul Ro-Alert, trebuie în primul rând să aflăm despre faptul că situația respectivă urmează să aibă loc sau cel puțin faptul că fenomenul este în desfășurare; Pentru cei care nu cunosc încă, DSU și IGSU NU SUNT CEI CARE INTERPRETEAZĂ DATELE METEO, acest lucru fiind realizat la nivelul ANM”, a scris șeful DSU Raed Arafat, pe Facebook.

Potrivit lui Arafat, alerta este emisă dacă echipele de intervenție sunt sesizați de către meteorologi sau de altă instituție despre un fenonem care pune viața cetățenilor în pericol.

„Sistemul Ro-Alert nu este un sistem care depistează singur fenomenele meteo sau alte situații periculoase, ci doar un sistem de alertare care se activează la nivelul unui dispecerat folosind o tehnologie care ne permite alegerea unei zone și emiterea mesajului care să ajungă concomitent și instantaneu la un număr cât mai mare de telefoane aflate în zona respectivă; Să nu uităm că mai este și aplicația DSU, care este conectată la rândul ei direct la ANM ca sursă de informare, și prin care se dau avertizări frecvente de cod galben, protocaliu sau roșu. În cazul județului Călărași s-a emis o avertizare meteo de cod portocaliu înaintea apariției “tornadei” și prin care populația a fost avertizată că vor fi fenomene extreme”, a mai explicat șeful DSU.

O tornadă impresionantă a fost filmată, marți, de mai mulţi şoferi în zona localității Drajna din județul Călărași, imaginile fiind postate pe rețelele de socializare.

Advertisement

Experţii spun că acest fenomen extrem a apărut din cauza încălzirii globale. El s-a format în 30 de secunde.

Imaginile au fost surprinse în jurul orei 17.45 în zona localităţii Drajna, în apropiere de Autostrada Soarelui. Un vârtej de vânt devastator a plecat din nori, iar altul dinspre pământ. Cele două s-au întâlnit şi au format o trombă gigantică. Imaginile au fost filmate din mai multe unghiuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Advertisement

La zi

Deputatul Mihai Gheorghe, mesaj de Ziua Sfintei Cuvioase Parascheva: „Să ne fie această zi prilej de rugăciune, de unitate și de iubire față de valorile noastre creștine și românești”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Mihai Gheorghe, a transmis un mesaj cu ocazia sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva – Ocrotitoarea Moldovei și a poporului român credincios, marcată astăzi, 14 octombrie, de întreaga țară.

„Astăzi, 14 octombrie, întreaga Românie își pleacă fruntea în fața Sfintei Cuvioase Parascheva, numită cu drag Ocrotitoarea Moldovei și Maica celor necăjiți. De sute de ani, credința românilor s-a legat strâns de numele ei, iar pelerinajul de la Iași a devenit un simbol al unității, al nădejdii și al iubirii de Dumnezeu”, a scris parlamentarul călărășean.

Mihai Gheorghe a subliniat că Sfânta Parascheva nu este doar o icoană a sfințeniei, ci și o mărturie a rădăcinilor adânci ale credinței românești:

„În rugăciunea către ea se regăsește sufletul românesc — smerit, dar puternic, iubitor și statornic în credință.”

Deputatul a amintit că în bisericile din toată țara, clopotele bat astăzi pentru pace, sănătate și binecuvântarea României, iar credincioșii își pleacă inimile în semn de recunoștință față de cea care „de secole, veghează asupra noastră”.

În finalul mesajului, Mihai Gheorghe le-a transmis urări tuturor celor care poartă numele Parascheva, Paraschiv sau Paraschiva:

„Să ne fie această zi prilej de rugăciune, de unitate și de iubire față de valorile noastre creștine și românești.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Seniorii de la Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, într-o zi de sărbătoare și recunoștință

Published

on

Seniorii din cadrul Căminului „Sfântul Antim Ivireanul” au început ziua de astăzi într-un mod deosebit, participând la o slujbă religioasă desfășurată la Crucea de Leac din localitatea Coslogeni, un loc încărcat de spiritualitate și tradiție.

După momentul de rugăciune, la invitația conducerii Consiliului Județean Călărași, vârstnicii au avut ocazia să viziteze sediul instituției județene, unde aleșii locali și personalul administrativ își desfășoară activitatea zilnică. Vizita a fost un prilej de socializare, de învățare și de apropiere între generații, aducând bucurie și emoție în rândul seniorilor.

📸 „Zi frumoasă tuturor!” – au transmis reprezentanții Căminului, care continuă să ofere beneficiarilor momente de suflet și activități menite să le îmbogățească viața de zi cu zi.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Ostroavele Dunării la Călărași: Jungla sălbatică cu păsări rare și peisaje de basm – Aventură ecoturistică pe fluviu, la doi pași de București!

Published

on

Ostroavele Dunării la Călărași: Oaze sălbatice ale Bărăganului

În inima Bărăganului, acolo unde Dunărea își desenează cursul cu o măreție tăcută, între kilometrii 300 și 425, fluviul își dezvăluie chipul sălbatic și poetic. Pe o întindere de 125 de kilometri, se înșiră ca niște nestemate cele zece ostroave majore, vegheate de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași. Nu sunt doar insule de aluviuni, ci fragmente vii dintr-un poem natural, unde viața pulsează în ritmuri ancestrale. Georgescu, Albina, Haralambie, Ciocănești, Pisica (sau Tărmășan), Șoimul, Turcescu, Tiul, Cianul și Fermecatul – nume ce par desprinse dintr-un basm – adăpostesc o biodiversitate rară, fiind parte din siturile Natura 2000 și din rezervații protejate prin lege.

Aici, fluviul modelează peisaje de o frumusețe aproape mitologică: păduri de luncă se împletesc cu stufărișuri și canale leneșe, iar lumina se filtrează printre ramuri ca o rugăciune tăcută. Vegetația e dominată de plopi albi și negri, salcii pletoase, ulmi de luncă și stejari brumării, iar vița-de-vie sălbatică și lianele transformă unele ostroave în jungle temperate, unde timpul pare suspendat.

Comori ecologice în mijlocul apelor

Insulele variază ca dimensiune, de la câteva zeci la sute de hectare, și joacă un rol crucial în migrația, cuibăritul și iernarea păsărilor din bazinul dunărean. Ciocănești, Haralambie și Șoimul sunt declarate rezervații naturale, iar întregul ansamblu face parte din situl Dunăre – Ostroave. Fauna este uluitoare: peste 1.100 de specii de animale, de la nevertebrate la mamifere, de la amfibieni la păsări rare. Canalele interioare devin leagăne pentru reproducerea peștilor, iar insulele oferă adăpost mistreților, căprioarelor și chiar animalelor domestice ce traversează apele scăzute în anotimpurile calde.

Sanctuarul păsărilor rare

Ostroavele sunt un paradis pentru peste 150 de specii de păsări, multe dintre ele aflate sub protecție europeană. Pelicanul creț, cu anvergura sa impresionantă, șoimul dunărean, vulturul codalb, rața roșie, cormoranul mic, stârcii, egretele, pescărușii și chirele de baltă își găsesc aici refugiu. Anual, peste 21.000 de păsări migrează prin această zonă, legând ostroavele de Delta Dunării și de zonele umede din Bulgaria. Proiectele de conservare au adus platforme de cuibărit și păduri de plop alb, iar eforturile continuă, într-un dialog tăcut între om și natură.

Ostrovul Pisica: Tărmășanul fermecat

Dintre toate, Ostrovul Pisica – cunoscut și ca Tărmășan – se distinge printr-o frumusețe aparte. Cele 29 de hectare ale sale sunt acoperite de păduri dese, liane și viță-de-vie sălbatică, creând un decor aproape oniric. Situat în apropiere de comuna Dervent, la o oră de navigație de Călărași, insula adăpostește specii pe cale de dispariție: pescărelul albastru, silvii, scărițe și sticleți. Este un habitat conservat cu grijă, unde eroziunea naturală și variațiile apei păstrează un echilibru fragil și sacru.

Ecoturism și aventură în ritmul fluviului

Accesibile doar cu barca, ostroavele păstrează o sălbăticie autentică, oferind oportunități rare de ecoturism. Județul Călărași, străjuit de Dunăre și brațul Borcea, devine o destinație ideală pentru pescari, vânători, observatori de păsări și pasionați de cicloturism. Bărci cu vâsle și biciclete sunt oferite gratuit pentru explorare, iar trasee precum Cursa Dunării Călărășene atrag anual iubitori de natură. Brațul Borcea, cu plajele sale fine și pădurile subțiri, completează tabloul, oferind o evadare accesibilă dinspre București sau Constanța. Accesul este reglementat cu grijă, pentru a proteja echilibrul delicat al ecosistemului.

Provocări și protecție

Aceste oaze sunt vulnerabile în fața schimbărilor climatice, a variațiilor dramatice ale nivelului apei și a intervențiilor umane. Protecția lor, prin convenții internaționale și programe europene, este vitală pentru păstrarea biodiversității și a echilibrului întregului bazin dunărean. Monitorizarea continuă le transformă în martori tăcuți ai unei naturi care încă rezistă.

Ostroavele Dunării la Călărași nu sunt doar insule – sunt punți între om și sălbăticie, între prezent și mit. Aici, fluviul nu curge doar cu apă, ci cu povești. Fie că vâslești spre Ostrovul Pisica sau privești pelicanii din umbra unui plop, vei simți chemarea unei lumi în care natura își păstrează dreptul la poezie. Descoperă-le cu răbdare și respect, și vei pleca purtând în tine o tăcere care nu se uită.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading