Administrație Locală
Proiecte majore în desfășurare la Lehliu Gară: infrastructură, eficiență energetică și investiții pentru viitor
Lehliu Gară se transformă printr-un amplu plan de modernizare coordonat de administrația locală, sub conducerea primarului Iulian Iacomi și a administratorului public Liviu Juncu. În cadrul unui interviu acordat site-ului televiziuneacalarasi.ro, Liviu Juncu a prezentat stadiul detaliat al lucrărilor și proiectelor aflate în derulare în oraș și în satele aparținătoare.
🛣️ Traficul greu pe DN3, o problemă care se apropie de soluționare
Drumul național DN3 (strada Nicolae Titulescu), care traversează orașul, se află în administrarea DRDP – CNIR. Primăria a semnalat problemele generate de traficul intens, mai ales cele cauzate de tonajul mare, vibrațiile și noxele în perioadele caniculare.
➡️ „Este un dezavantaj total pentru oraș. Ne dorim ca proiectul de realizare a unei treceri la nivel cu calea ferată, în zona Sinoz, să continue. Astfel, putem degreva centrul și reduce poluarea”, a precizat Liviu Juncu.
Administrația propune realizarea unei centuri ocolitoare, în colaborare cu Consiliul Județean Călărași, proiect care este deja la nivel de studiu de fezabilitate.
🏥 Investiții în clădiri publice: Spital, școli și Casa de Cultură
Administrația locală a demarat lucrări de anvelopare pentru mai multe instituții publice:
- Spitalul orășenesc – lucrări exterioare în derulare, anexe finalizate.
- Liceul și școala – lucrări programate pentru vacanța de vară, începând cu 17 iunie.
- Casa de Cultură – în lucru.
- Școala din Răzvan – proiect depus, în așteptarea evaluării.
➡️ „Avem șase obiective în total, dintre care patru cu ordin de începere. Sperăm să terminăm lucrările la interior în perioada vacanței școlare”, a explicat administratorul public.
🏢 Reabilitarea blocurilor: 10 din 23 în proiecte europene
Orașul Lehliu Gară are 23 de blocuri, dintre care doar 10 au fost reabilitate. Pentru celelalte 13, primăria a depus două cereri de finanțare prin ADR Sud Muntenia, în prezent aflate în evaluare.
➡️ „Am depus și pe Componenta 5 din PNRR, dar nu am primit finanțare. Între timp, am actualizat documentațiile și le-am redepus”, a declarat Liviu Juncu.
💡 Proiecte pentru eficiență energetică: parc fotovoltaic și stații electrice
Un parc fotovoltaic de 4.000 mp, situat lângă stația de epurare, este în faza de precontractare. Acesta va asigura energia electrică pentru iluminatul public și instituțiile orașului.
➡️ „Suntem pe ultima sută de metri. Acoperim integral consumul instituțional”, a explicat Juncu.
De asemenea, cele trei stații de încărcare pentru mașini electrice sunt deja branșate și în curs de testare. Acestea vor fi operate de un agent economic specializat.
♻️ 13 insule ecologice cu acces pe bază de card
Administrația a implementat un sistem modern de colectare selectivă a deșeurilor prin 13 insule ecologice, fiecare deservind câte 200 de gospodării. Accesul se face cu carduri individuale, care urmează să fie distribuite cetățenilor.
➡️ „Fiecare gospodărie va primi un card. Sistemul va reduce cantitatea de deșeuri și va promova reciclarea civilizată”, a afirmat Juncu.
🪑 Dotarea școlilor – aproape de finalizare
Proiectul de dotare a școlilor este realizat în proporție de 80%, iar ultimul lot – cel care include mobilierul – este în faza de atribuire prin licitație.
➡️ „Sperăm ca mobilierul nou să fie montat până în septembrie, astfel încât copiii să înceapă școala în condiții moderne”, a spus Liviu Juncu.
🎭 Cămin Cultural și centru multifuncțional la Răzvan
În satul Răzvan se construiește un nou cămin cultural, deoarece clădirea veche se află în clasa seismică I și nu mai poate fi reabilitată. În paralel, primăria propune și un centru multifuncțional pentru tineret, destinat activităților educaționale, artistice și de dezvoltare profesională.
🌳 Parcuri urbane și regenerare verde
Lehliu Gară are în plan trei noi parcuri cu locuri de joacă, însă până acum nu a existat o axă de finanțare dedicată exclusiv acestor tipuri de investiții. Suprafața minimă de 2.500 mp impusă pentru „parcurile de buzunar” este greu de asigurat într-un oraș mic.
➡️ „Parcul central rămâne punctul de atracție al orașului și este în garanție până în 2026, dar vrem să-l îmbunătățim”, a precizat administratorul.
Liviu Juncu a subliniat că toate aceste proiecte sunt posibile datorită eforturilor comune ale administrației locale, Consiliului Județean și partenerilor din ADR Sud Muntenia.
➡️ „Ne dorim un oraș funcțional, ecologic, eficient și modern. Pașii sunt mici, dar direcția este bună”, a conchis acesta.
📌 Lehliu Gară demonstrează că și un oraș de dimensiuni medii poate fi un exemplu de bună practică administrativă atunci când prioritățile sunt clare, iar echipa din Primărie își face treaba.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Transportul Fundeni – București, blocat de lipsa operatorilor! Nicio firmă nu s-a înscris pentru ruta esențială
Locuitorii din comuna Fundeni, județul Călărași, au rămas fără transport interjudețean spre București după data de 1 iulie, din cauza unei schimbări legislative care a lăsat traseul Fundeni – București fără operatori. Primăria a anunțat oficial că, în ciuda demersurilor făcute către Autoritatea Rutieră Română (ARR), nicio firmă nu s-a înscris până acum pentru a asigura curse regulate pe această rută.
Potrivit noii Ordonanțe de Urgență nr. 141/2024, vechiul program de transport interjudețean a fost înlocuit cu „Rețeaua de mobilitate rutieră națională” – o platformă online unde orice firmă de transport care îndeplinește condițiile legale (vehicule moderne, licențe valide, dotări conforme) se poate înscrie pentru a opera trasee.
Situația afectează grav navetiștii și elevii care făceau zilnic drumul către capitală, iar autoritățile locale recunosc că lipsa de interes din partea operatorilor a blocat complet această rută vitală.
Primăria Fundeni transmite că va continua eforturile pentru reluarea acestui serviciu și face un apel către companiile de transport să aplice pentru această rută prin intermediul platformei ARR: www.arr.ro.
Până atunci, locuitorii din Fundeni sunt nevoiți să caute alternative improvizate pentru a ajunge în București.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Japonezii bat la poarta Călărașiului! Ambasadorul Japoniei, în vizită oficială la Primărie – se discută investiții, turism și cultură
Un oaspete cu greutate a ajuns vineri, 25 iulie, la Călărași! Excelența Sa Katae Takashi, Ambasadorul Japoniei în România, a făcut o vizită de curtoazie la Primăria Municipiului, unde a fost primit cu onoruri de primarul Marius Dulce și cei doi viceprimari, Gheorghe Stoian și Stelian Aldea.
Departe de a fi o simplă vizită protocolară, întâlnirea a avut mize serioase: s-a vorbit despre investiții japoneze în Călărași, despre deschiderea orașului către afaceri internaționale și despre cum ar putea fi transformat municipiul într-un punct de atracție pe harta relațiilor româno-nipone.
Oficialii au discutat despre colaborări economice, culturale și educaționale, dar și despre cum poate fi promovat turismul local în rândul japonezilor. Se pun, așadar, bazele unei legături care ar putea aduce beneficii reale comunității călărășene.
„Călărașiul este deschis către lumea întreagă. Sperăm ca această vizită să fie începutul unei colaborări de durată cu partenerii japonezi”, a transmis primarul Marius Dulce.
Vizita ambasadorului vine ca un semnal clar: Călărașiul poate deveni un pol de interes internațional.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
„Nu mai clipiți, domnule Pandea!” – Vasile Iliuță îl acuză pe liderul PNL că a girat pasiv blocajul de la Ecoaqua
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, îl acuză frontal pe deputatul Ciprian Pandea, liderul PNL Călărași, că a girat tăcut și convenabil scandalul care a dus la blocarea fondurilor europene de peste 48 de milioane de lei pentru proiectele de apă și canalizare. Reacția tăioasă vine în urma declarațiilor lui Pandea, care a încercat să se distanțeze de responsabilitate în criza generată de semnătura directorului Eduard Grama, declarat incompatibil de instanță.
„Când un politician scrie zeci de paragrafe ca să ne convingă că ‘n-a avut nicio legătură’, e clar că are”, transmite Vasile Iliuță, acuzându-l pe Pandea că a orchestrat boicotul din umbră, dând semnale către primarii liberali să nu participe la ședințe și acceptând ca un om sub interdicție să semneze acte oficiale.
Șeful CJ Călărași aduce acuzații grave și vine cu promisiunea că va publica documente oficiale care confirmă:
- angajări fictive și măriri salariale acordate „pe pile” în administrațiile PNL;
- semnătura ilegală a lui Eduard Grama pe contractul de finanțare POIM, care a dus la blocarea cererilor de plată;
- lipsa de reacție a Consiliului de Administrație Ecoaqua, care a fost complice și a aplicat doar o sancțiune simbolică.
„CJ Călărași a acționat cu responsabilitate, cerând aplicarea legii, dar s-a lovit de un zid de tăcere și complicitate”, susține Iliuță, care detaliază pașii făcuți de instituție pentru a obține confirmarea interdicției de la ANI și pentru a-l revoca pe Grama.
Deși era sub interdicție definitivă încă din aprilie 2024, Eduard Grama a semnat, în iunie, un contract de finanțare esențial pentru județ, iar această semnătură a fost considerată ilegală, ducând la respingerea cererilor de plată CR3 și CR4.
„A fost o greșeală, dar am corectat-o fără ezitare. Pandea, în schimb, a ales să tacă, să susțină și să se retragă în umbră exact când era nevoie de implicare. Acum vine să scrie postări și să joace rolul de victimă. Nu mai clipiți, domnule Pandea. Nu vă ajută”, încheie Iliuță.
Potrivit acestuia, singura cale pentru salvarea proiectului este ratificarea semnăturii de către MIPE, dar ministerul nu a oferit încă un răspuns oficial, în ciuda demersurilor făcute de noua conducere a Ecoaqua, de CJ Călărași și de antreprenori.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cicadele: cântecul secret al naturii
Codexul Voynich: enigma unei cărți fără răspuns
Recomandare de carte – „Detaliile” de Ia Genberg
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
