Seara trecută, Sala de spectacole „Barbu Știrbei” din Călărași a găzduit un eveniment caritabil deosebit, organizat de Școala Gimnazială Nr. 8, care a adus împreună comunitatea locală și personalități importante într-o inițiativă dedicată promovării educației muzicale. Printre invitați s-au numărat regizorul Toma Enache, creatorul impresionantului film „Enescu, jupuit de viu”, o producție ce omagiază geniul muzical al compozitorului român George Enescu, dar și Marius Dulce, primarul municipiului Călărași. 

Regizorul Toma Enache, la Călărași

Marius Dulce a subliniat în discursul său aprecierea pentru munca regizorului Toma Enache și pentru inițiativa organizatorilor. „L-am întâlnit azi pe regizorul Toma Enache, cel care a gândit fenomenul ‘Enescu, jupuit de viu’. Un film al emoțiilor pe arcușul viorii și pe clapele bicolore ale pianului de geniu. Un eveniment unic la care am răspuns prezent din respect pentru organizatori și dintr-o deosebită considerație pentru echipa lui Toma Enache,” a declarat primarul, adăugând că „în România, oamenii încă mai vorbesc despre marile valori.”

Evenimentul a avut și o componentă caritabilă importantă: fondurile strânse din vânzarea biletelor vor contribui la achiziționarea de instrumente muzicale pentru elevii Școlii Gimnaziale „Mircea Vodă” din Călărași, susținând astfel tinerii talentați și promovarea educației muzicale în oraș. Biletele, în valoare de 60 de lei pentru adulți și 40 de lei pentru copii, au fost disponibile la Magazinul RETRO și prin intermediul voluntarilor școlii. Cei care nu au putut participa au fost invitați să sprijine proiectul prin donații.

Filmul „Enescu, jupuit de viu” este o producție unică, dedicată vieții și creației compozitorului George Enescu, reconstituind cu fidelitate atmosfera de la începutul secolului XX. Regizorul Toma Enache aduce publicului povestea tumultoasă din spatele operei „Oedip” și dezvăluie latura umană a marelui compozitor prin relația sa de iubire cu Maria Teșcanu Rosetti. Filmul este o premieră națională, aducând un omagiu complex culturii românești și valorilor sale artistice.

Advertisement

În cadrul proiectului „Exponatul lunii”, Muzeul Dunării de Jos din Călărași aduce în prim-plan, pe parcursul lunii noiembrie, o piesă de patrimoniu cu valoare istorică și culturală deosebită: un suman bărbătesc, donat de domnul Tudor Marius-Daniel. Această piesă tradițională, o amintire a portului popular românesc, a fost achiziționată de străbunica donatorului, doamna Florea Elena, în zona Brașovului, la scurt timp după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Sumanul expus la Secția de Etnografie și Artă Populară a muzeului este o piesă de vestimentație specifică zonelor de munte din secolul trecut. Realizat din lână de oaie de rasă țurcană, acest suman impresionează prin ornamentele aplicate cu migală pe piept, mâneci și margini, în nuanțe calde de maro, cărămiziu și verde. Captușit cu mătase, sumanul îmbină estetica rafinată cu utilitatea, fiind o piesă care, pe lângă rolul practic, poartă amprenta măiestriei meșterilor populari.

În România rurală a secolului trecut, sumanul și șuba erau nelipsite din garderoba de iarnă a țăranilor, purtate atât de bărbați, cât și de femei pentru a înfrunta frigul. Postavul, cunoscut și sub denumirile de pănură sau suman, era realizat din lână de oaie pregătită cu grijă – firele erau scărmănate, torsate și apoi țesute, trecând printr-un proces complex ce includea și opărirea lor în apă fierbinte. Țesătura rezultată, de aproximativ 80 cm lățime, era apoi transformată în sumane de către meșteri sumănari, care se deplasau din gospodărie în gospodărie. În schimbul muncii lor, aceștia primeau hrană și găzduire, dar uneori și postavul pentru croială, contribuind astfel la perpetuarea tradiției portului popular.

Advertisement

„Acest suman, păstrat într-o stare de conservare bună, nu este doar o piesă vestimentară, ci o fereastră către istoria și tradițiile românești. Cu puține unelte, dar cu mult talent și migală, meșterii reușeau să creeze adevărate opere de artă din lână”, a declarat Daniela Fulga, muzeograf la Muzeul Dunării de Jos.

Publicul interesat poate admira această piesă unică în cadrul expoziției organizate de Secția de Etnografie și Artă Populară a muzeului pe tot parcursul lunii noiembrie.

Advertisement

Pe 2 noiembrie, la Muzeul Municipal Călărași, va avea loc vernisajul expoziției „Wind in My Pages”, o întâlnire inedită între artă și știință, care încheie proiectul „Agora Kiseleff • Patrimoniu, Registru Verde, Comunitate”, inițiat de Asociația ARCHÉ și Asociația Peisagiștilor din România (AsoP București). Expoziția, realizată de artistul Alexandru-Claudiu Maxim și curatoriată de Ioana Marinescu, surprinde conexiunea profundă dintre vânt, natură și procesul creativ. Evenimentul începe la ora 12:00 și va pune în valoare lucrări realizate între 2019 și 2024, marcând evoluția artistică a lui Maxim și relația acestuia cu natura.

Lucrările expuse includ desene realizate prin atașarea unui instrument de desen pe crengile copacilor, înregistrând mișcările ramurilor sub acțiunea vântului, fie energice, fie aproape imperceptibile.

„Lucrările expuse surprind relația subtilă și fragilă dintre arbore, vânt, sensibilitatea și dorința artistului. Astfel, desenele rezultate sunt generate prin alegerea unor arbori, la care artistul fixează un instrument pentru desenat. Crengile mișcate de vânt lasă urme pe hârtie – linii și puncte care măsoară și documentează forța mișcării. Dacă se formează linii, vântul a fost puternic, iar crengile au dansat energic pe suprafața lucrării. Dacă apar doar puncte sau pete, mișcarea a fost minimă, aproape absentă. Prin această abordare, arta devine o măsurare a timpului și o redare a mișcării, iar natura nu este doar o sursă de inspirație, ci o parteneră de creație. Fiecare lucrare surprinde astfel efemeritatea momentului, captând nu doar mișcarea fizică, ci și o stare, un ritm interior al naturii”, explică Ioana Marinescu, curatoarea expoziției.

Advertisement

Expoziția se va desfășura în spațiul muzeului, pe strada 1 Decembrie 1918, nr. 3-5, oferind publicului o experiență unică prin îmbinarea cercetărilor artistice și științifice, inclusiv scanări 3D LiDAR și cartografieri realizate în cadrul școlii de vară „Agora Kiseleff” pentru Registrul Verde.

Alexandru-Claudiu Maxim, artist vizual și editor video, explorează teme precum efemeritatea timpului și natura iubirii, folosind în lucrările sale ironia și emoțiile intense ale umanității. Ioana Marinescu (n. 1988), muzeograf și doctor în istoria artei, studiază reprezentarea hărților în arta contemporană și este autoare a mai multor volume despre artiștii contemporani români.

Advertisement