Connect with us

Cultură

Profesori de geografie din București, în vizită la Muzeul Municipal Călărași. Aceștia au avut parte de o experiență culturală captivantă

Vineri, 8 noiembrie, Muzeul Municipal Călărași a avut onoarea de a primi oaspeți speciali – un grup de 50 de profesori de geografie din București, care au venit să descopere istoria și cultura orașului. Aceștia au fost impresionați de calitatea expunerilor și de modul în care muzeul aduce în prim-plan identitatea locală, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a diversității culturale din România.

Profesorii au avut ocazia să exploreze, în cadrul tururilor ghidate, diverse săli care redau aspecte din viața cotidiană de altădată a locuitorilor din Călărași. Expunerea detaliată a fost apreciată de Cătălina Șerban, inspector de geografie în București, care a remarcat cât de captivant și educativ este muzeul pentru elevi. Ea a subliniat unicitatea acestui loc, unde se pot vedea replici autentice ale unor încăperi din trecut, precum săli de bibliotecă, frizerii sau magazine, toate menite să redea atmosfera vieții de zi cu zi dintr-o perioadă nu foarte îndepărtată.

Sursă: Facebook Muzeul Municipal Călărași

O atracție deosebită a fost expoziția „Wind in my pages”, realizată de artistul Alexandru Claudiu Maxim, care îmbină arta cu știința pentru a explora relația dintre natură și spațiul urban. Lucrările sale aduc o abordare inovatoare, utilizând tehnologia 3D și cartografierea pentru a surprinde interacțiunile dintre vânt, arbori și peisajul urban. Această combinație de artă modernă și observație sensibilă asupra naturii a fost apreciată în mod deosebit de profesori, oferindu-le o perspectivă unică asupra patrimoniului natural și urban.

În imaginile postate pe Facebook de Muzeul Municipal Călărași se observă entuziasmul participanților în timpul vizitei – de la momentul în care ascultă explicațiile ghidului, la momentele de admirație pentru exponate. Muzeul este amenajat într-un mod primitor și modern, iar culoarea caldă a pereților și detaliile tradiționale adaugă un farmec aparte locului, făcându-l atrăgător pentru orice vizitator interesat de istoria locală.

Sursă: Facebook Muzeul Municipal Călărași

Această vizită la Muzeul Municipal Călărași a făcut parte dintr-un program educațional mai amplu, prin care profesorii au explorat diferite locații de-a lungul Dunării, atât pe malul românesc, cât și pe cel bulgăresc. În acest context, muzeul a reușit să surprindă și să inspire vizitatorii, punând în valoare bogăția culturală a regiunii Călărași și oferindu-le profesorilor noi idei de excursii educative pentru elevii lor.

Advertisement

Cultură

Recomandare de carte – „Clopotele” de Richard Harvell

Romanul Clopotele (titlu original: The Bells), scris de Richard Harvell, este o poveste captivantă care îmbină muzica, drama și destinul într-un cadru istoric vibrant, plasat în Europa secolului al XVIII-lea. Publicat în 2010, debutul literar al lui Harvell este o operă ce surprinde prin intensitatea emoțională și prin modul în care explorează puterea sunetului și a vocii umane.

Povestea îl urmărește pe Moses Froben, un băiat născut în munții elvețieni, al cărui destin este marcat de un dar rar: o voce angelică, de o puritate și o forță ieșite din comun. Romanul începe cu copilăria sa tumultuoasă, marcată de sărăcie și abandon, și evoluează spre o călătorie inițiatică în care muzica devine atât salvare, cât și blestem. Moses devine un castrato, o practică controversată a epocii, iar vocea sa extraordinară îl poartă prin mănăstiri, teatre și saloane aristocratice, dar și prin intrigi, iubiri interzise și sacrificii personale.

Harvell construiește o poveste despre identitate, pierdere și căutarea sensului, având ca fundal un peisaj sonor descris cu o sensibilitate aparte. Muzica, în special sunetul clopotelor și al vocii umane, devine un personaj în sine, care ghidează emoțiile cititorului. Romanul explorează și teme precum cruzimea sacrificiului pentru artă și conflictul dintre destinul individual și așteptările societății.

Stilul lui Harvell este liric și evocator, cu descrieri detaliate care creează o experiență aproape senzorială. Autorul reușește să transpună muzica în cuvinte, un demers dificil, dar realizat cu măiestrie. Fiecare capitol este construit ca o arie, cu momente de crescendo și pauze dramatice, care mențin ritmul narativ alert. Atmosfera romanului oscilează între pitoresc și tragic, captând atât frumusețea operei muzicale, cât și durerea din spatele ei.

Advertisement

Perfectă pentru iubitorii de ficțiune istorică și pentru cei care apreciază o poveste intensă, cu accente muzicale și emoționale. O lectură care rămâne în suflet, precum ecoul unui clopot.

Continue Reading

Cultură

Adolescenți informați și copii educați la Biblioteca Județeană Călărași în cadrul programului „Bibliovacanța”

Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași continuă să transforme vacanța de vară într-o experiență educativă și distractivă pentru tineri și copii, prin programul „Bibliovacanța”.

În cea mai recentă zi de activități, adolescenții au fost implicați într-o serie de întâlniri informative și sesiuni de prevenție dedicate reducerii violenței fizice și psihologice, dar și creșterii siguranței în mediul online. Aceste activități, desfășurate în parteneriat cu instituții de profil, au avut ca scop informarea corectă și responsabilizarea tinerilor, într-un cadru prietenos și deschis dialogului.

Pentru cei mai mici participanți, tema zilei a fost „Alimentația sănătoasă – un stil de viață”, activitate prin care copiii au învățat despre importanța unei diete echilibrate și despre obiceiuri sănătoase ce pot fi integrate încă de la o vârstă fragedă.

Prin acest tip de ateliere tematice, Biblioteca Județeană Călărași își consolidează rolul de spațiu educativ, de formare și prevenție, oferind tinerilor resurse utile pentru o dezvoltare armonioasă, nu doar intelectuală, ci și socială și emoțională.

Advertisement

Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Vremea Maimutelor” – de Howard Jacobson

„Vremea Maimuțelor” (titlu original: J), publicat în 2014, este un roman scris de Howard Jacobson, laureat al Premiului Man Booker pentru The Finkler Question (2010). Romanul explorează o lume distopică având accente satirice, combinând umorul caracteristic autorului cu o meditație profundă asupra istoriei, identității și memoriei colective.

Acțiunea se desfășoară într-un viitor incert, într-o societate care încearcă să șteargă urmele unui eveniment catastrofic numit „ce s-a întâmplat, dacă s-a întâmplat” – o aluzie subtilă la un nou Holocaust sau o purificare etnică masivă. În acest context, personajele principale, Kevern Cohen și Ailinn Solomons, doi tineri din satul Port Reuben, se îndrăgostesc. Cei doi sunt outsideri într-o comunitate care a renunțat la trecutul său cultural, adoptând noi identități și suprimând orice referințe la diferențele care ar putea stârni ură. Relația lor este însă supravegheată de autorități, sugerând un plan mai larg de manipulare socială.

Kevern, un tâmplar melancolic, și Ailinn, o tânără cu un trecut misterios, descoperă treptat că legătura lor nu este întâmplătoare. Societatea în care trăiesc interzice implicit artele și improvizația (cum ar fi jazzul), promovează uitarea istorică și încurajează o existență superficială. Romanul explorează tensiunile dintre dragoste, memorie și uitare, culminând cu revelații despre originile lor și despre evenimentele care au modelat lumea lor.

„Vremea Maimutelor” este o satiră neagră care abordează teme precum antisemitismul latent, pierderea identității și impactul istoriei asupra prezentului. Titlul romanului, cu litera „J” tăiată, reflectă absența explicită a referințelor la evrei sau iudaism, o alegere stilistică în care subliniază cenzura și negarea. Umorul lui Jacobson, cunoscut pentru ironia sa ascuțită, se împletește cu o atmosferă apăsătoare, creând un contrast unic.

Advertisement

Personajele sunt profund umane, cu slăbiciuni și dorințe recognoscibile, iar narațiunea alternează între prezent și flashback-uri subtile care dezvăluie treptat contextul distopic. Stilul său bogat și digresiv invită la reflecție, punând sub semnul întrebării narativele oficiale și comportamentele sociale.

Continue Reading