Știri
Primăria Roseți, documente necesare pentru ajutorul de încălzire 2023-2024
În perspectiva sezonului rece 2023-2024, Primăria Roseți face un anunț important pentru locuitorii săi. Odată cu data de 23 octombrie 2023, cetățenii au oportunitatea de a depune cereri pentru a beneficia de ajutor la încălzirea locuinței și un supliment de energie.
Procesul de depunere a cererilor va fi activ între orele 8:00 și 12:00, facilitând astfel accesul locuitorilor la acest sprijin necesar în sezonul rece. În vederea evaluării cererilor, cetățenii trebuie să furnizeze documente justificative privind componența familiei și veniturile realizate.
Primăria Roseți a luat această măsură cu scopul de a sprijini comunitatea locală în fața dificultăților întâmpinate în timpul sezonului rece, asigurând că nimeni nu este lăsat în frig. Pentru informații suplimentare și asistență în procesul de depunere a cererilor, locuitorii sunt îndemnați să contacteze Compartimentul de Asistență Socială din cadrul Primăriei.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a beneficia de “ajutorul de încălzire”, menit să sprijine familiile și persoanele singure în condiții dificile. Pentru a asigura corectitudinea și echitatea distribuirii acestui ajutor, s-au stabilit criterii clare care exclud anumite bunuri din eligibilitate. Este esențial ca beneficiarii să respecte aceste reguli pentru a se asigura că sprijinul acordat este direcționat către cei cu adevărat în nevoie.
Bunuri imobile:
- Clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinței de domiciliu şi a anexelor gospodărești;
- Terenuri de împrejmuire a locuinței şi curtea aferentă şi alte terenuri intravilane care depășesc 1.000 mp în zona urbană şi 2.000 mp în zona rurală. Fac excepție terenurile din zonele colinare sau de munte care nu au potenţial de valorificare prin vânzare/construcție/producție agricolă.
Bunuri mobile(*):
- Autoturism/autoturisme şi/sau motocicletă/motociclete cu o vechime mai mică de 10 ani cu excepția celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora sau persoanelor dependente, precum şi pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile;
- Mai mult de un autoturism/motocicletă cu o vechime mai mare de 10 ani;
- Autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, rulote, autobuze, microbuze;
- Șalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, cu excepția bărcilor necesare pentru uzul persoanelor care locuiesc în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”;
- Utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată;
- Utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale;
- Utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acționate hidraulic, mecanic sau electric;
(*) Aflate în stare de funcţionare.
Depozite bancare cu valoare de peste 3.000 lei, cu excepția dobânzii.
Terenuri/animale si/sau păsări: Suprafețe de teren, animale şi păsări a căror valoare netă de producție anuală depășește suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie.
NOTĂ: Deţinerea unuia dintre bunurile menţionate conduce la excluderea acordării ajutorului.
În sensul actelor normative care reglementează ajutoarele pentru încălzirea locuinței, termenii de mai jos au următoarele semnificații:
- persoană singură = persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuiește singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuiește şi se gospodărește singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată stabilită de instanța de tutelă;
- familie = soțul, soția, precum şi alte persoane, indiferent dacă între aceste există sau nu relații de rudenie, care au acelaşi domiciliu sau reședință şi/sau care locuiesc şi se gospodăresc împreună, sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinței;
- Prin sintagma locuiesc şi se gospodăresc împreună, = persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- locuiesc împreună în acelaşi imobil/locuință şi/sau, după caz, au domiciliul ori reședința comună, înscrisă în actele de identitate;
- contribuie împreună la achiziționarea sau la realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora;
- reprezintă grupul de persoane între care există sau nu există relații de rudenie, dar care locuiesc împreuna, sunt înscrise in cartea de imobil si sunt luate in calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinței.
- Gospodărie = unitatea formată din mai multe familii şi/sau persoane care locuiesc împreună, contribuie împreună la achiziționarea ori realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul lor.
Vă rugăm să consultați cu atenție aceste criterii și să vă asigurați că îndepliniți condițiile necesare pentru a beneficia de ajutorul de încălzire. Pentru informații suplimentare sau clarificări, vă stăm la dispoziție la sediul Primăriei
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Interviuri și Opinii
Legea privind drepturile persoanelor cu handicap ar putea fi modificată: acces extins la muncă pentru persoanele cu invaliditate de grad I și II. Printre inițiatori — deputatul călărășean Mihai Gheorghe
O inițiativă legislativă cu impact major asupra integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități a fost depusă în Parlament, vizând modificarea articolului 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Proiectul propune recunoașterea oficială a capacității de muncă și pentru persoanele încadrate în gradul I și II de invaliditate, atunci când acest lucru este certificat prin documente legale. Printre semnatari se află și deputatul călărășean Mihai Gheorghe.
Proiectul, înregistrat la Senat sub numărul B597/2025, urmărește actualizarea legislației în raport cu noile prevederi din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care recunoaște faptul că toate gradele de invaliditate pot permite desfășurarea de activități profesionale, în funcție de starea de sănătate și recomandările medicale.
Ce aduce nou propunerea?
În prezent, legislația consideră încadrate în muncă doar persoanele cu invaliditate grad III. Inițiatorii, între care se numără și deputatul Mihai Gheorghe, arată că această formulare este restrictivă și nu reflectă realitățile sociale și medicale actuale. Propunerea extinde recunoașterea și către persoanele cu grad I și II, atunci când capacitatea de muncă este atestată legal.
Această modificare ar elimina diferențele de tratament juridic între persoane aflate în situații medicale similare și ar oferi angajatorilor o clarificare necesară cu privire la integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități.
Argumentele inițiatorilor
În expunerea de motive, parlamentarii subliniază că legea actuală limitează accesul la locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane și produce interpretări administrative contradictorii. Noua formulare ar crea un cadru modern, predictibil și echitabil, în acord cu practica europeană privind dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități.
În plus, inițiatorii atrag atenția că modificarea nu generează costuri suplimentare pentru stat, ci, dimpotrivă, poate avea efecte economice pozitive prin creșterea veniturilor la buget.
Aviz favorabil de la CES
Consiliul Economic și Social a analizat documentele și a emis aviz favorabil, constatând că propunerea este fundamentată și nu implică impact bugetar negativ.
Următorii pași
Proiectul se află în procedură parlamentară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Dacă actul normativ va trece de votul legislativului, România ar putea corecta una dintre cele mai discutate neclarități din legislația privind protecția persoanelor cu handicap, deschizând calea pentru o integrare profesională reală și nediscriminatorie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ
Mai mulți părinți din județul Călărași au semnalat, în ultimele zile, întârzieri în virarea alocațiilor pentru copii, exact în perioada în care multe familii se pregătesc de Moș Nicolae. O parte dintre sesizări indică faptul că banii nu au ajuns în conturi nici pe 7 decembrie, deși fondurile ar fi fost transferate instituției începând cu această dată. Situația vine după o altă problemă apărută luna trecută, când o serie de alocații au fost virate în conturi bancare vechi, în urma migrării clienților First Bank către Intesa.
Părinte: „Banii au intrat la AJPIS pe 5, dar nu au fost virați mai departe. Familiile vulnerabile au rămas fără sprijin de Moș Nicolae”
Potrivit declarațiilor obținute de redacția noastră, mai mulți beneficiari au constatat că alocațiile copiilor nu au intrat în conturi la începutul lunii decembrie, așa cum se întâmpla de obicei. O mamă a povestit că, pe 5 decembrie, a întrebat la bancă dacă au fost procesați banii și a aflat că fondurile de la bugetul de stat ar fi ajuns deja la AJPIS Călărași.
„Am sunat la bancă și mi-au confirmat că banii de la stat au venit în contul AJPIS pe 5. După ora 12, nu a mai răspuns nimeni la instituție. Alocațiile nu au fost virate mai departe. E vorba de probabil mii de copii, poate zeci de mii în județ. Sunt familii care trăiesc din acești bani”, spune femeia.
Aceasta susține că situația este cu atât mai complicată cu cât, în luna precedentă, instituția ar fi comis o altă eroare: alocațiile unor beneficiari au ajuns în conturi închise sau neactualizate, în urma tranziției de la First Bank la Intesa.
„Informaticianul nu a actualizat conturile noi. Banii au fost trimiși în conturile vechi, iar multe familii au rămas fără alocație zile întregi”, afirmă părintele, care cere anonimat.
Directorul AJPIS Călărași: „Plățile se fac conform calendarului național. Termenul este 8 ale lunii.”
Contactat telefonic, Dorin Ivan Emanuel, directorul executiv al AJPIS Călărași, admite că au existat dificultăți luna trecută, însă susține că responsabilitatea a aparținut băncii, care ar fi transmis un număr incomplet de conturi valide.
„Au fost în jur de 5–6 cazuri, maximum 10. First Bank a transmis mai puțini beneficiari decât trebuia, au fost și persoane cu buletine expirate, dar situația s-a corectat”, a declarat acesta.
În ceea ce privește întârzierile din luna decembrie, directorul afirmă că instituția a urmat calendarul național stabilit pentru plata prestațiilor sociale.
„Calendarul de plăți prevede ca alocațiile să fie virate pe data de 8, la nivelul întregii țări. Noi suntem ordonator terțiar de credite și ne supunem ordonatorilor superiori. Chiar dacă banii au intrat vineri, ordinele de plată se operează cu o zi înainte, iar fiind weekend, sumele au intrat luni”, explică Ivan.
Întrebat dacă, având banii în cont pe 5, instituția putea alege să proceseze mai devreme plățile, pentru a veni în sprijinul familiilor vulnerabile, directorul a reiterat că AJPIS nu poate devia de la calendarul național.
Discuții privind programul de lucru din instituție
În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora angajații AJPIS ar fi părăsit instituția mai devreme, în ziua de 5 decembrie. Directorul respinge această informație: „Nu cred. Eu am avut patru persoane care au rămas peste program. Eu personal am plecat în jur de 13:30 pentru a participa la o activitate a Crucii Roșii. Putem verifica în condica de prezență”, a spus acesta.
În timp ce părinții critică lipsa de comunicare și întârzierea repetată a plăților, conducerea AJPIS insistă că situația s-a desfășurat „conform procedurii” și că nu există nicio abatere administrativă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”
De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State
Prefectura Călărași anunță redeschiderea circulației pe vadul Mitreni–Clătești. Oamenii, rugați să circule cu prudență: „Drumul arată ca după potop”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
