Știri
Poliția Română, fără personal. Plecările s-au dublat în ultimii doi ani
Avem cei mai puțini polițiști din ultimii treizeci de ani. S-a dublat numărul plecărilor din sistem în ultimii doi ani. Unul dintre motive, teama că statul le-ar putea tăia pensiile. 7.500 de angajați au părăsit Poliția Română din 2020 încoace, cei mai mulți, polițiști cu experiență s-au pensionat iar o parte au plecat chiar spre alte structuri care oferă salarii mai mari. România are aproape de două ori mai puțini polițiști raportat la numărul de locuitori față de media europeană.
Deficitul de personal din Poliția Română se ridică la aproape 20%. În ultimii ani, au plecat din ce în ce mai mulți polițiști, astfel că acum ar fi nevoie de cel puțin 13.000 de noi angajați ca instituția să funcționeze optim.
Plecări din Poliția Română
- 2018: 2,02% din personal
- 2019: 3,10% din personal
- 2020: 7.32% din personal
- 2021: 5,88% din personal
Sursă: IGPR
„Ieșirile la pensie sunt numeroase că polițiștii nu mai au răbdare să aștepte. S-au săturat să aștepte să li se dea ce li se cuvine. Le este frică de acest PNRR și de această politocă pe care Guvernul o duce în spațiul public, în ceea ce privește pensiile așa zisele speciale”, a precizat Vasile Zelca, fost șef al Secției 7 Poliție Rurală.
Polițiștii au pensii de serviciu
În anul 2022 au fost plătite 210 mii de pensii speciale, echivalentul a 12 milioane de euro. Polițiștii spun că au pensii de serviciu, nu pensii speciale. Totuși, calculul lor nu se bazează pe contributivitate motiv pentru care sunt introduse în această categorie. Dacă Guvernul nu rezolvă problema pensiilor speciale așa cum s-a angajat prin PNRR atunci România ar putea pierde fondurile europene.
Reprezentantul celui mai mare sindicat din Ministerul de Interne spune că 5.000 de polițiști, care îndeplinesc criteriile de pensionare acum, ar pleca imediat din sistem daca Guvernul va umbla la pensiile lor. Un polițist se poate pensiona la vârsta de 47 de ani, dacă are vechime suficientă.
„Lipsa de personal, acest deficit nemaintâlnit, deși pe medie este 19%, însă în mediul rural este mult mai mare. O secție de poliție rurală care are pe ștat de plată 32-35 de funcții funcționează cu 18-20 polițiști, cei 18-20 de polițiști trebuie să lucreze pentru cei 10-15 în lipsă și atunci calitatea actului polițienesc scade, pentru că nu mai am timp să fac documentele cum trebuie, nu mai am timp să fac anchetele penale cum trebuie, pentru că trebuie să sar de la un eveniment la altul și intervențiile la 112 noi îi spunem moașă comunală”, a explicat Vasile Zelca.
Un polițist la la 500 de locuitori
Statistic, în România este un polițist la 500 de locuitori, față de 300, media la nivelul Uniunii Europene.
Pentru a reduce deficitul, Ministerul de Interne a dublat cifra de școlarizare. La final de an, vor fi 2600 de agenți care vor începe munca în teren. Au fost făcute și încadrări din cursă externă: inclusiv agenți de ordine publică rutieră și transporturi.
Pentru a putea pregăti atât de mulți elevi într-un singur an, școala a fost redusă la o perioadă de 10 luni, jumătate teorie, jumătate practică.
Corpul Național al Polițiștilor, singura organizație profesională din MAI, spune că venitul unui polițist debutant este de 3.200 de lei în cazul agenților și de 3,500 de lei în cazul ofițerilor. Un polițist cu experiență care are și funcție de conducere poate ajunge să câștige și de două ori mai mult. La pensie, un polițist încasează, în medie, 85% din venitul net lunar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Călărași a transmis o precizare privind cazul femeii de 36 de ani, înjunghiată pe 17 august în incinta Centrului Maternal din municipiu, de către fostul său concubin.
Potrivit anchetatorilor, conflictul dintre cei doi a izbucnit spontan, iar bărbatul a agresat-o pe femeie cu un obiect tăietor-înțepător, după care a fugit. Victima a fost transportată de urgență la spital, fiind conștientă la momentul intervenției echipajelor medicale. În cauză s-a deschis dosar penal pentru tentativă de omor.
Polițiștii l-au identificat rapid pe agresor și, în urma probatoriului, acesta a fost prezentat procurorilor și apoi Tribunalului Călărași, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Existau sesizări anterioare
IPJ Călărași a verificat și antecedentele conflictului. În octombrie 2024, victima a apelat 112 reclamând neînțelegeri cu fostul partener privind custodia copiilor. Incidentul nu a implicat violență fizică, fiind vorba despre o ceartă verbală.
Câteva zile mai târziu, femeia a depus o sesizare scrisă la poliție, solicitând emiterea unui ordin de protecție. În urma evaluării riscului, s-a concluzionat că nu exista un pericol iminent, iar documentul a fost semnat de victimă pe propria răspundere. Totuși, i s-a oferit formularul-tip pentru a cere ordin de protecție în instanță.
Ulterior, în decembrie 2024, a fost deschis un dosar penal pentru violență în familie și amenințare, înaintat unității de parchet competente.
IPJ: „Violența domestică, prioritate zero”
Poliția Călărași precizează că în prezent se desfășoară verificări interne privind modul de gestionare a cazului din 2024. „Reamintim faptul că infracțiunile de violență în familie sunt tratate cu responsabilitate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, fiind considerate prioritate zero”, se arată în comunicat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
917 – În bătălia de la Acheloos, țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.
1000 – Sfântul Ștefan întemeiază statul maghiar. Ziua este sărbătorită ca zi națională în Ungaria.
1469 – Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.
1741 – Exploratorul danez Jonas Vitus Behring, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska.
1749 – A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviţă în Moldova.
1779 – S-a născut chimistul și mineralogul Jöns Jakob Berzelius, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 7 august 1848).
1839 – A fost înființată, de către studenții români aflați la studii la Paris, “Societatea pentru învățătură poporului român”, care a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale românești.
1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 și 1893.
1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru (m. 1927), membru de onoare al Academiei Române; (m. 24 noiembrie 1927).
1866 – Președintele Andrew Johnson declară oficial Războiului Civil American încheiat.
1870 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria, singurul copil al familiei regale; a încetat din viață de scarlatină la vârsta de 3 ani.
1872 – A încetat din viață scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluția de la 1848.
1873 – S-a născut medicul internist și balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în țara noastră.
1902 – A avut loc primul meci de fotbal în România, la Timișoara, între echipele orașelor Timișoara și Lugoj.
1914 – Primul Război Mondial: Forțele germane ocupă Bruxellesul.
1917 – A murit Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.
1940 – Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), figură proeminentă a revoluției din 1905 – 1907 și din 1917, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în revoluția bolșevică din Rusia.
1941 – Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.
1944 – Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice.
1945 – S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români … si o poveste.
1950 – S-a stins din viață, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu. (n. 1866).
1968 – Invazia Cehoslovaciei – Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (cu exceptia Romaniei, respectiv Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist din această țară, cunoscută sub numele de “Primăvara de la Praga”.
1968 – Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.
1970 – A avut loc vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la Moscova la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia.
1977 – NASA a lansat sonda Voyager 2.
1981 – Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor irakiene împotriva Iranului. Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.
1991 – Parlamentul eston și-a proclamat independența de stat a Estoniei, independență care a fost recunoscută de URSS la 6.09.1991. Statul independent Estonia a fost cotropit de URSS la 6.08.1940 si transformat în republica sovietică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scene revoltătoare surprinse la Grădina Zoologică din Călărași! Animalele exotice sunt nevoite să împartă mâncarea cu șobolanii, care au invadat cuștile în căutare de hrană.
Imaginile transmise de cititorii noștri arată o realitate greu de ignorat: în cușca urșilor, cinci șobolani, slăbiți de foame, se luptă pentru o bucată de pâine, cel mai probabil mucegăită, destinată animalelor.
În loc să fie un loc de protecție și îngrijire pentru animale, Zoo Călărași pare să fi devenit raiul rozătoarelor, care se hrănesc cot la cot cu speciile exotice. Situația ridică serioase semne de întrebare cu privire la condițiile de igienă, siguranță și bunăstarea animalelor.
Ce spun oamenii:
„Am dus copilul să vadă animalele și am rămas șocați! În cușca ursului erau șobolani care mâncau din mâncarea lui. Este grav!”, a povestit un vizitator.
Astfel de imagini pun sub semnul întrebării managementul instituției și lipsa unor măsuri clare pentru combaterea dăunătorilor. În condițiile în care grădinile zoologice ar trebui să fie un exemplu de grijă și respect pentru animale, realitatea de la Călărași ne arată exact contrariul.
Întrebarea rămâne: cât de siguri mai sunt vizitatorii și ce se întâmplă cu sănătatea animalelor ținute în captivitate, dacă hrana lor este disputată de șobolani?
Am cerut un punct de vedere conducerii Zoo Călărași.
Revenim!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!
Îmbrățișați în fața morții: Povestea tragică a tinerilor de pe autostrada A1
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
