La zi
Pesta Micilor Rumegătoare, noua boală care poate distruge sectorul zootehnic românesc. Sunt cerute măsuri urgente pentru evitarea unei catastrofe
România se confruntă cu o criză în expansiune în sectorul zootehnic, cauzată de răspândirea pestei micilor rumegătoare și de controversele legate de exportul de animale vii. O asociație pentru protecția animalelor a trimis o scrisoare premierului Marcel Ciolacu, solicitând măsuri urgente pentru prevenirea unei posibile catastrofe. În contextul acestei situații, o organizație europeană a cerut demiterea directorului ANSVSA și măsuri imediate pentru a evita o criză majoră, scrie ziare.com.
În scrisoarea deschisă trimisă astăzi, 26 august, Gabriel Păun, biolog și director UE al organizației Animals International , a subliniat gravitatea situației și a cerut măsuri urgente pentru a preveni agravarea crizei.
Păun subliniază că problema exportului de animale vii nu este una nouă pentru România. De fapt, această chestiune a fost discutată cu fiecare premier începând din 2012. Soluția propusă pentru securizarea comerțului cu țările terțe și protejarea reputației României a fost “transformarea treptată a comerțului cu animale vii în comerț cu carne”.
Această abordare a devenit și mai urgentă după tragedia de la Midia, când un vapor supraîncărcat s-a răsturnat, provocând moartea a peste 14.000 de oi. Acest incident a evidențiat riscurile semnificative asociate cu exportul de animale vii și a subliniat necesitatea de a schimba urgent modul în care România gestionează acest sector.
Pesta Micilor Rumegătoare, răspândită rapid în România
Într-o fermă din județul Timiș a fost confirmat virusul Pestei Micilor Rumegătoare. Centrul Local de Combatere al Bolilor Timiș a aprobat sacrificarea sub control oficial și neutralizarea prin îngropare a ovinelor din ferma afectată, care numără aproximativ 600 de animale.
Deși Pesta Micilor Rumegătoare nu prezintă niciun risc pentru sănătatea umană, acest virus are un impact economic semnificativ la nivel social.
Conform datelor ANSVSA, la data de 19 august, în România erau active 60 de focare de Pesta Micilor Rumegătoare (PRM), incluzând 8 exploatații comerciale, 14 exploatații comerciale de tip A, 37 de exploatații non-profesionale și o stână. În total, în Baza Națională de Date a Sistemului de Identificare și Înregistrare a Animalelor erau înregistrate 232.927 de animale. În județul Tulcea, erau 49 de focare în 10 localități, incluzând 7 exploatații comerciale, 14 de tip A și 28 non-profesionale, cu un total de 212.973 de animale. În județul Constanța erau 9 focare în 6 localități, toate în exploatații non-profesionale, însumând 6.865 de animale. În județul Timiș exista un singur focar într-o exploatație comercială cu 12.500 de animale, iar în județul Ialomița, un focar într-o stână cu 589 de animale.
Organizația Animals International acuză că reacția autorităților române, în special a Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a fost întârziată și ineficientă. Deși ANSVSA a recunoscut oficial că România se confruntă cu Pesta Micilor Rumegătoare după ce situația a scăpat de sub control, măsurile luate au fost insuficiente și au venit prea târziu.
Acțiunile inadecvate ale ANSVSA nu numai că au facilitat răspândirea bolii, dar au afectat grav și reputația internațională a României. Drept urmare, mai multe țări, printre care Grecia, Albania, Rusia și Arabia Saudită, au suspendat importurile de animale vii din România, provocând un impact devastator asupra industriei zootehnice și exportatorilor români.
Propuneri de soluții și solicitări către premier
Organizația Animals International solicită măsuri urgente pentru a gestiona criza provocată de Pesta Micilor Rumegătoare și exportul de animale vii din România. Gabriel Păun, președintele organizației, propune ca primul pas să fie înlocuirea președintelui ANSVSA “cu un tehnocrat de bună-credință” care să abordeze situația cu competență și integritate. De asemenea, el consideră necesară o anchetă a corpului de control al prim-ministrului în cadrul ANSVSA pentru a identifica și corecta sursele de incompetență și neglijență care au contribuit la răspândirea bolii.
Păun consideră că suspendarea temporară a comerțului intracomunitar și a exportului de animale vii până la eradicarea tuturor focarelor este o măsură esențială pentru a preveni agravarea crizei. El subliniază, de asemenea, necesitatea carantinării fermelor afectate pentru a controla și preveni răspândirea ulterioară a Pestei Micilor Rumegătoare.
În plus, Păun sugerează că salvarea comerțului cu țările terțe ar putea fi realizată prin tranziția rapidă de la exportul de animale vii la exportul de carne, care să fie garantată sanitar-veterinar și să respecte atât legislația europeană, cât și cerințele religioase ale țărilor de destinație.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spitalul Municipal Oltenița, instituție aflată în subordinea Primăriei Oltenița, a transmis astăzi un mesaj încărcat de durere, după ce comunitatea medicală a pierdut una dintre cele mai respectate și iubite figuri: dr. Mariana Rusu, medic pediatru și de familie, un profesionist care a tratat și a îngrijit generații întregi de copii.
Potrivit mesajului oficial, doamna doctor a fost mereu un sprijin pentru micii pacienți și familiile lor – calmă, blândă, cu o vorbă caldă și cu o inimă deschisă. Pentru activitatea dedicată comunității, aceasta a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Oltenița, recunoaștere acordată pentru o viață pusă în slujba oamenilor.
„Plecarea sa lasă un gol imens, dar și o amintire luminoasă – aceea a unui medic care a pus mereu omul înaintea oricărui diagnostic”, transmite instituția.
Conducerea Spitalului Municipal Oltenița și Primăria Oltenița își exprimă solidaritatea față de familia îndurerată și față de toți cei care au cunoscut-o și au apreciat-o pe doamna doctor.
„Vă mulțumim pentru tot binele lăsat în urmă”, se mai arată în mesaj.
Dumnezeu să o odihnească în pace!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
SCANDAL URIAȘ ÎN TURCIA: 29 de fotbaliști arestați pentru pariuri ilegale – inclusiv jucători de la Galatasaray și Fenerbahçe!
Un adevărat cutremur zguduie fotbalul turc: procuratura din Istanbul a ordonat vineri arestarea a 46 de persoane, dintre care 29 sunt fotbaliști activi, într-una dintre cele mai ample anchete privind pariurile ilegale din istoria recentă a țării.
27 dintre jucători sunt acuzați că au pariat chiar pe meciurile propriilor echipe. Printre numele deja făcute publice se numără Metehan Baltacı (Galatasaray) și Mert Hakan Yandaş (Fenerbahçe), acesta din urmă fiind suspectat că a plasat pariuri prin intermediul unei terțe persoane.
Pe lângă fotbaliști, au fost arestați și președinții a două cluburi din liga a treia, acuzați că au încercat să influențeze rezultatul unui meci direct între echipele lor în sezonul 2023-2024.
Scandalul nu este deloc izolat: la începutul lunii noiembrie au fost deja reținuți 6 arbitri și președintele clubului Eyüpspor (liga 1), iar Federația Turcă de Fotbal a suspendat preventiv aproape 150 de arbitri și peste 1.000 de jucători din toate eșaloanele pentru activități de pariuri.
Cu doar câteva luni înaintea barajului pentru Cupa Mondială contra României, întreg fotbalul turc este în haos, iar imaginea campionatului – deja afectat de alte controverse – primește o lovitură devastatoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul dă lovitura de grație monopolului pe muzică: Adio gestiune colectivă obligatorie – artiștii aleg singuri cui dau drepturile!
Guvernul pregătește o schimbare radicală în industria drepturilor de autor din România. Vineri, în ședința de Guvern, va intra proiectul de ordonanță de urgență care elimină definitiv sistemul de gestiune colectivă extinsă (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale, aliniind astfel legislația românească la normele și practicile europene.
Ministerul Culturii anunță că măsura pune în prim-plan voința reală a autorilor și titularilor de drepturi, respectând principiul fundamental al exercitării drepturilor exclusive. Odată cu dispariția LCEE, piața drepturilor de autor muzical se deschide spre concurență reală, exact cum cere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și cum funcționează deja în majoritatea statelor membre.
„În Europa, licențierea individuală este regula, nu excepția. Autorii trebuie să poată alege liber: să-și gestioneze singuri drepturile, prin impresar, printr-un organism de gestiune colectivă tradițional (OGC) sau printr-o entitate de gestiune independentă (EGI) precum Soundreef sau Jamendo”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.
Eliminarea sistemului extins va lovi direct în veniturile din comisioane ale organismelor tradiționale de gestiune colectivă, care până acum beneficiau de un regim semi-monopolist. Reprezentanții ministerului subliniază însă că scăderea invocată public de aceste organisme vizează exclusiv comisionul propriu de administrare, nu banii care ajung efectiv la autori. Creatorii vor încasa în continuare remunerațiile integrale, indiferent dacă aleg gestiunea individuală, un EGI sau rămân la un OGC.
Drepturile autorilor străini rămân protejate prin acordurile de reprezentare reciprocă existente între organismele din România și cele din alte țări.
Pentru a reduce birocrația și a crește transparența, proiectul prevede și instituirea unei metodologii unice de colectare și înființarea unui organism comun de colectare în cazul muzicii ambientale (magazine, restaurante, hoteluri etc.). În prezent funcționează mai mulți colectori comuni și patru metodologii diferite – situație care a generat ani la rând confuzii, proceduri greoaie și o bază de plătitori mult sub potențial.
Modificările sunt așteptate să stimuleze concurența loială, să îmbunătățească serviciile oferite autorilor și să aducă România în linie cu practicile europene moderne în domeniu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Unguentul miraculos rusesc din 3 ingrediente care a vindecat mii de oameni – Rețeta originală completă
Comoara ascunsă a norilor: Clorofonia cu sprâncene aurii
Recomandare de carte – „Portocale pentru Crăciun. Dincolo de Zidul Berlinului” – de Margarita Morris
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
