Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -6°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Pesta Micilor Rumegătoare, noua boală care poate distruge sectorul zootehnic românesc. Sunt cerute măsuri urgente pentru evitarea unei catastrofe

Published

on

România se confruntă cu o criză în expansiune în sectorul zootehnic, cauzată de răspândirea pestei micilor rumegătoare și de controversele legate de exportul de animale vii. O asociație pentru protecția animalelor a trimis o scrisoare premierului Marcel Ciolacu, solicitând măsuri urgente pentru prevenirea unei posibile catastrofe. În contextul acestei situații, o organizație europeană a cerut demiterea directorului ANSVSA și măsuri imediate pentru a evita o criză majoră, scrie ziare.com.

În scrisoarea deschisă trimisă astăzi, 26 august, Gabriel Păun, biolog și director UE al organizației Animals International , a subliniat gravitatea situației și a cerut măsuri urgente pentru a preveni agravarea crizei.

Păun subliniază că problema exportului de animale vii nu este una nouă pentru România. De fapt, această chestiune a fost discutată cu fiecare premier începând din 2012. Soluția propusă pentru securizarea comerțului cu țările terțe și protejarea reputației României a fost “transformarea treptată a comerțului cu animale vii în comerț cu carne”.

Această abordare a devenit și mai urgentă după tragedia de la Midia, când un vapor supraîncărcat s-a răsturnat, provocând moartea a peste 14.000 de oi. Acest incident a evidențiat riscurile semnificative asociate cu exportul de animale vii și a subliniat necesitatea de a schimba urgent modul în care România gestionează acest sector.

Advertisement

Pesta Micilor Rumegătoare, răspândită rapid în România

Într-o fermă din județul Timiș a fost confirmat virusul Pestei Micilor Rumegătoare. Centrul Local de Combatere al Bolilor Timiș a aprobat sacrificarea sub control oficial și neutralizarea prin îngropare a ovinelor din ferma afectată, care numără aproximativ 600 de animale.

Deși Pesta Micilor Rumegătoare nu prezintă niciun risc pentru sănătatea umană, acest virus are un impact economic semnificativ la nivel social.

Conform datelor ANSVSA, la data de 19 august, în România erau active 60 de focare de Pesta Micilor Rumegătoare (PRM), incluzând 8 exploatații comerciale, 14 exploatații comerciale de tip A, 37 de exploatații non-profesionale și o stână. În total, în Baza Națională de Date a Sistemului de Identificare și Înregistrare a Animalelor erau înregistrate 232.927 de animale. În județul Tulcea, erau 49 de focare în 10 localități, incluzând 7 exploatații comerciale, 14 de tip A și 28 non-profesionale, cu un total de 212.973 de animale. În județul Constanța erau 9 focare în 6 localități, toate în exploatații non-profesionale, însumând 6.865 de animale. În județul Timiș exista un singur focar într-o exploatație comercială cu 12.500 de animale, iar în județul Ialomița, un focar într-o stână cu 589 de animale.

Organizația Animals International acuză că reacția autorităților române, în special a Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a fost întârziată și ineficientă. Deși ANSVSA a recunoscut oficial că România se confruntă cu Pesta Micilor Rumegătoare după ce situația a scăpat de sub control, măsurile luate au fost insuficiente și au venit prea târziu.

Advertisement

Acțiunile inadecvate ale ANSVSA nu numai că au facilitat răspândirea bolii, dar au afectat grav și reputația internațională a României. Drept urmare, mai multe țări, printre care Grecia, Albania, Rusia și Arabia Saudită, au suspendat importurile de animale vii din România, provocând un impact devastator asupra industriei zootehnice și exportatorilor români.

Propuneri de soluții și solicitări către premier

Organizația Animals International solicită măsuri urgente pentru a gestiona criza provocată de Pesta Micilor Rumegătoare și exportul de animale vii din România. Gabriel Păun, președintele organizației, propune ca primul pas să fie înlocuirea președintelui ANSVSA “cu un tehnocrat de bună-credință” care să abordeze situația cu competență și integritate. De asemenea, el consideră necesară o anchetă a corpului de control al prim-ministrului în cadrul ANSVSA pentru a identifica și corecta sursele de incompetență și neglijență care au contribuit la răspândirea bolii.

Păun consideră că suspendarea temporară a comerțului intracomunitar și a exportului de animale vii până la eradicarea tuturor focarelor este o măsură esențială pentru a preveni agravarea crizei. El subliniază, de asemenea, necesitatea carantinării fermelor afectate pentru a controla și preveni răspândirea ulterioară a Pestei Micilor Rumegătoare.

În plus, Păun sugerează că salvarea comerțului cu țările terțe ar putea fi realizată prin tranziția rapidă de la exportul de animale vii la exportul de carne, care să fie garantată sanitar-veterinar și să respecte atât legislația europeană, cât și cerințele religioase ale țărilor de destinație.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

VIDEO. Problema stațiilor de epurare din Oltenița și Budești, o situație moștenită care încă așteaptă soluții

Published

on

Captură de ecran Facebook.com/Alex Dima

Situația apelor uzate din sudul județului Călărași, prezentată recent într-un material video realizat de jurnalistul Alex Dima, readuce în atenția publică o problemă veche, generată de investiții realizate în urmă cu mai bine de un deceniu și care nu au fost niciodată funcționale la capacitate normală.

În municipiul Oltenița, imaginile surprinse arată că o parte din apele provenite din canalizare ajung direct în Dunăre. Stația de epurare existentă funcționează doar parțial, cu o epurare preponderent mecanică, insuficientă pentru protejarea mediului. În apropiere se află o stație nouă, construită din fonduri europene în urmă cu aproximativ 16 ani, care însă nu a fost pusă în funcțiune nici până astăzi.

Este important de precizat că această situație nu poate fi pusă exclusiv în sarcina actualei administrații locale. La nivelul municipiului Oltenița, conducerea administrației publice s-a schimbat în anul 2024, iar problema stației de epurare este una moștenită, rezultatul unor decizii, întârzieri și blocaje administrative acumulate în timp. Asta nu înseamnă că responsabilitatea trebuie pasată între autorități.

O situație similară se regăsește și la Budești, unde stația de epurare construită în jurul anului 2010, printr-o investiție de aproximativ 3,5 milioane de euro, nu mai funcționează corespunzător, iar apele uzate ajung în râul Dâmbovița, cu impact indirect asupra Dunării.

Advertisement

În prezent, problema rămâne una deschisă și necesită soluții concrete, investiții suplimentare și o colaborare reală între autoritățile locale, județene și instituțiile de mediu, pentru ca efectele asupra mediului și sănătății publice să fie limitate și, în final, eliminate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Mircea Lucescu, internat din nou de urgență la Spitalul Universitar

Published

on

Selecționerul României, Mircea Lucescu, a fost adus luni după-amiază la Spitalul Universitar din București în stare gravă. La doar o săptămână după externare, medicii au decis reinternarea de urgență. Motivul principal: gripa severă care nu cedează tratamentului cu antibiotice, pe fondul unui sistem imunitar slăbit. Inițial mersese pentru un control cardiologic de rutină, însă starea s-a agravat brusc.

Antrenorul de 80 de ani rămâne sub supraveghere medicală strictă cel puțin câteva zile. Evenimentul survine cu două luni înainte de barajul crucial cu Turcia pentru Cupa Mondială.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Achitare surpriză la Înalta Curte: fostul ministru Florian Bodog, declarat nevinovat după condamnarea inițială

Published

on

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat luni o decizie definitivă de achitare în cazul fostului ministru PSD al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care era acuzat de abuz în serviciu. Hotărârea răstoarnă sentința primei instanțe, unde un complet de trei judecători îl condamnase la doi ani de închisoare cu suspendare.

Procurorii DNA susținuseră că, în perioada 2017–2018, pe când era ministru al Sănătății, Bodog ar fi falsificat semnături pe două contracte de muncă pentru a acoperi absența totală a unei consiliere, care ar fi încasat salariul timp de un an fără să se prezinte la serviciu.

Completul de cinci judecători al ICCJ a stabilit însă că nu sunt întrunite elementele infracțiunii de abuz în serviciu, argumentând că activitatea consilierului personal se poate desfășura de la distanță, iar natura atribuțiilor nu impune prezență fizică la sediul instituției. Instanța a subliniat că funcția este una bazată pe încredere și colaborare directă, cu un conținut preponderent intelectual, dificil de evaluat prin criterii cantitative.

Judecătorii au mai arătat că eventualele nereguli administrative privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi încadrate în sfera penală, întrucât dreptul penal are caracter de ultima ratio și nu poate sancționa deficiențe de organizare instituțională.

Advertisement

În ceea ce privește acuzațiile de fals intelectual, Înalta Curte a considerat că acestea nu pot exista independent de presupusa faptă principală de abuz în serviciu, iar în lipsa acesteia nu se justifică răspunderea penală.

În prima instanță, Bodog fusese condamnat în decembrie 2024 la doi ani de închisoare cu suspendare și obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Oradea sau la Protopopiatul Ortodox Român Oradea.

Potrivit DNA, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, ministrul ar fi permis ca angajata sa, Olivia Andreea Marcu, să încaseze salariul fără să se prezinte la serviciu, semnând în locul ei documente oficiale și atestând în mod nereal prezența acesteia. Ancheta susținea că Bodog nu ar fi dispus nicio măsură disciplinară, deși cunoștea situația.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading