La zi
O nouă monedă apare în România. Ce semnificație are
Banca Națională a României (BNR) a comunicat despre introducerea unei noi monede în circulație în țară, marcând un moment de referință în istoria sportului național. Această monedă, realizată din argint, este dedicată celebrării a 100 de ani de la câștigarea primei medalii olimpice a României.
Moneda are o valoare nominală de 10 lei, fiind realizată din argint și având un tiraj maxim de 5.000 de exemplare.
Pe avers se găsește o reprezentare a diplomei conferite echipei de rugby a României în 1924, în urma câștigării primei medalii olimpice a țării noastre la Jocurile Olimpice de la Paris. De asemenea, sunt incluse inscripții specifice, precum “ROMÂNIA”, “10 LEI”, stema națională și anul emisiunii, “2024”.
Pe partea inversă a monedei, este prezentată o compoziție care pune în evidență o minge de rugby, echipa de rugby a României din 1924, împreună cu inscripțiile “PRIMA MEDALIE OLIMPICĂ A ROMÂNIEI – 1924” și “100 DE ANI”. Această reprezentare simbolică marchează importanța și impactul performanței sportivilor noștri asupra istoriei olimpice a României, potrivit bnr.ro.
Sursa: bnr.ro
Cum vor fi ambalate monedele
Monedele din argint vor fi împachetate în capsule transparente de metacrilat și vor fi însoțite de broșuri explicative și certificate de autenticitate. Aceste documente, redactate în limba română, engleză și franceză, vor certifica proveniența și autenticitatea monedelor, fiind semnate de către guvernatorul BNR și casierul central.
Prețul de vânzare pentru moneda inscripționată cu „Prima Medalie Olimpică a României” este de 500,00 lei, exclusiv TVA.
Unde au dispărut bancnotele de 20 de lei
În anul 2021 a fost lansată o bancnotă cu valoarea nominală de 20 de lei, marcând un moment deosebit în istoria bancnotelor românești, deoarece este prima bancnotă de circulație care prezintă portretul unei femei. Această bancnotă ilustrează figura Ecaterinei Teodoroiu, remarcabila eroină a Primului Război Mondial, care s-a distins pe frontul de la Mărășești.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Daniel David a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia, confirmată oficial
Daniel David și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației, potrivit informațiilor publicate luni seară de HotNews, care citează surse guvernamentale. Potrivit acestora, demisia ar fi venit la solicitarea premierului Ilie Bolojan, însă apropiați ai ministrului susțin că plecarea a fost o decizie personală.
Contactat pentru un punct de vedere, Daniel David nu a răspuns inițial solicitărilor presei. Ulterior, acesta a confirmat oficial demisia printr-un mesaj publicat pe blogul personal.
„Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării, i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcție, prin depunerea demisiei. Deși demisia este un act unilateral, am dorit să fie o plecare amiabilă”, a transmis Daniel David.
Un mandat de un an, marcat de controverse
Daniel David a preluat portofoliul Educației în decembrie 2024, în guvernul Ciolacu 2, fiind ulterior menținut în funcție și în executivul condus de Ilie Bolojan, instalat în iunie 2025. Înainte de numire, acesta a fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Mandatul său a fost însoțit de mai multe controverse. Printre cele mai criticate decizii s-au numărat tăierile de burse pentru elevi și studenți, incluse în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare al guvernului Bolojan, precum și pozițiile publice care au stârnit reacții dure din partea mediului academic și a organizațiilor studențești.
De asemenea, un raport realizat de Institutul de Științe ale Educației, publicat de Edupedu.ro, care avertiza asupra riscurilor unor măsuri din Legea Bolojan, ar fi fost blocat la nivelul ministerului, fiind transmis presei într-o formă modificată, potrivit sursei citate.
Cine ar putea prelua Ministerul Educației
Portofoliul Educației revine Partidului Național Liberal, iar propunerea pentru un nou ministru urmează să fie înaintată în zilele următoare. Potrivit surselor HotNews, printre numele luate în calcul se află Marilen Pirtea, deputat PNL și rector al Universității de Vest din Timișoara, dar și Luciana Antoci, consilier al premierului pe probleme de educație.
Până la numirea unui nou titular, activitatea ministerului va fi asigurată conform procedurilor legale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în anul 2026, nu vor mai fi introduse creșteri ale taxelor. Totuși, această promisiune vine cu o condiție esențială: Guvernul și Parlamentul trebuie să păstreze măsurile fiscale adoptate până acum și să le completeze cu o disciplină bugetară strictă, prin tăieri importante din cheltuielile publice.
Șeful Executivului a explicat că, datorită eforturilor din acest an, România a reușit să evite o situație mai gravă, respectând ținta de deficit bugetar. Dacă aceste direcții sunt urmate în continuare, banii economisiți vor putea fi direcționați spre investiții, dezvoltare și indexări reale ale salariilor și pensiilor.
„Dacă respectăm aceste reguli, traiectoria economică va fi bună și nu va mai fi nevoie de majorări de taxe”, a subliniat Ilie Bolojan. El a avertizat însă că, fără disciplină, riscurile revenirii la problemele anterioare rămân reale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ministrul Educației, Daniel David, a stârnit discuții intense după ce a recunoscut deschis că se gândește la posibilitatea de a părăsi Guvernul anul viitor. Într-un interviu recent, oficialul a explicat că mandatul său a fost gândit inițial pe termen scurt, pentru a ajuta la stabilizarea sistemului educațional și a țării în momente de criză.
„Am venit cu un orizont de câteva luni, dar am amânat plecarea de mai multe ori, pentru că era important să trecăm prin evaluări internaționale și măsuri bugetare dificile”, a declarat Daniel David. El a subliniat că nu aspiră la o carieră politică și că ar fi corect ca bugetul educației pentru 2026 să fie gestionat de un ministru care îl negociază și îl pune în practică.
Declarațiile vin într-un context tensionat, marcat de nemulțumiri în sistemul de învățământ și presiuni bugetare. Mulți așteaptă acum o decizie clară, mai ales că perioada sărbătorilor de iarnă ar putea aduce schimbări neașteptate în Executiv. Sistemul educațional rămâne sub atenție, iar viitorul conducerii ministerului este acum în centrul dezbaterilor publice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Daniel David a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia, confirmată oficial
BMW cuprins de flăcări în trafic, pe DN3 – zona Piscicola. Ocupanții au reușit să iasă la timp
Vor mai crește taxele în 2026? Premierul Bolojan pune o condiție clară
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
