România trece la ora de iarnă în fiecare an, în ultimul weekend din octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Pe 22 septembrie 2024, odată cu echinocțiul de toamnă, a început și toamna astronomică, marcând scurtarea zilelor și prelungirea nopților.

În 2024, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea dintre 26 și 27 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi, ora 4:00 devenind ora 3:00. Astfel, ziua de 27 octombrie va avea 25 de ore. Schimbarea orei, efectuată primăvara și toamna, are ca scop conservarea energiei, iar ora de iarnă este considerată ora standard.

România a adoptat pentru prima dată ora de vară în 1932, sistem care a funcționat până în 1939 și era diferit de cel actual. Astfel, ora de vară începea în prima duminică din aprilie, la ora 00:00, și se încheia în prima duminică din octombrie, la ora 1:00. De-a lungul timpului, sistemul a suferit modificări, iar ora de vară a fost reintrodusă în regimul Ceaușescu începând cu 1979.

Până în 1997, trecerea la ora de vară avea loc în ultima duminică a lunii martie, iar revenirea la ora de iarnă se realiza în ultima duminică din luna octombrie.

În prezent, se discută despre necesitatea schimbării orei de două ori pe an. În 2018, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la această practică, iar decizia a fost transmisă Consiliului European pentru implementare. Modificările ar fi trebuit să intre în vigoare până în 2021, însă dezbaterea pe această temă a stagnat înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19. Astfel, nu este clar dacă și când țările din Uniunea Europeană vor renunța la schimbarea orei de două ori pe an.

Țările în care nu se schimbă ora

Până în prima parte a anului 2017, din cele 192 de țări ale lumii, peste 100 au refuzat să schimbe ora, invocând motive diverse, inclusiv religioase.

Statele care nu au acceptat trecerea de la ora de iarnă la ora de vară și invers se regăsesc pe toate continentele.

• Africa – Din cele 54 de țări de pe continent, doar Namibia, Tunisia și Egipt au decis să schimbe fusul orar. Celelalte 51, printre care Somalia, Kenya, Congo, Gabon, Tanzania și Guineea Ecuatorială, nu efectuează schimbări de oră.
• America de Nord și de Sud – Țări precum Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua și Columbia nu mai adoptă schimbarea orei. În Statele Unite, Arizona și Insulele Hawaii nu trec la ora de vară, iar în provincia canadiană Ontario ora nu se schimbă.
• Asia – În această regiune, ora nu se schimbă în Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud și Irak, precum și în câteva foste republici sovietice din Asia Centrală.
• Europa – Cele patru țări europene care nu schimbă ora sunt Turcia, Belarus, Rusia și Islanda.
• Australia – Aici, schimbarea orei se face doar parțial. Queensland și Australia de Vest mențin același fus orar atât pe timp de iarnă, cât și de vară.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă

Advertisement

Trecerea la ora de iarnă are efecte complexe asupra indivizilor și societății.

Trecerea la ora de iarnă influențează ritmul circadian, adică ceasul biologic intern care reglează ciclurile de somn și veghe ale organismului.

După trecerea la ora de iarnă, zilele devin mai scurte și lumina naturală scade. Acest fenomen poate agrava simptomele tulburării afective sezoniere (SAD), o formă de depresie care apare în special în sezonul rece. Lipsa suficientă de lumina solară afectează producția de serotonină, cunoscută ca „hormonul fericirii”, ceea ce poate duce la apatie, tristețe și oboseală.

În primele zile după schimbarea orei, în special la trecerea la ora de iarnă, multe persoane observă o scădere a productivității la locul de muncă. Oboseala acumulată și dezorientarea temporară pot afecta capacitatea de concentrare și eficiența în sarcinile zilnice.

Cum ne adaptăm mai ușor la ora de iarnă

Pentru a te adapta mai ușor la ora de iarnă, este important să începi cu ajustarea treptată a programului de somn, culcându-te și trezindu-te cu 15-30 de minute mai devreme în zilele care preced schimbarea. Expunerea la lumina naturală, mai ales dimineața, ajută la reglarea ceasului biologic, așa că petrecerea timpului afară poate fi benefică.

Crearea unui mediu de somn confortabil, întunecos și liniștit va promova un somn odihnitor. Evitarea ecranelor cu o oră înainte de culcare, menținerea unei alimentații sănătoase și exercițiile fizice regulate contribuie, de asemenea, la o adaptare mai ușoară. În final, este esențial să ai răbdare, deoarece procesul de acomodare poate dura câteva zile.

Advertisement

În acest an, Colegiul Național „Barbu Știrbei”, cea mai veche instituție publică de educație și cultură din județul Călărași, marchează 140 de ani de activitate neîntreruptă. Fondată pe 20 septembrie 1884 sub denumirea de Gimnaziul „Știrbei Vodă”, instituția a evoluat într-un simbol al excelenței academice pentru întreaga regiune a Bărăganului și Dobrogei de Nord, fiind prima școală secundară din aceste zone. Aniversarea va avea loc pe 4 octombrie, în incinta liceului, unde sunt invitați actuali elevi, profesori, cât și absolvenți. 

Cu o istorie vastă și bogată, colegiul a fost transformat în liceu în 1919, de pe băncile sale ieșind mii de absolvenți care au făcut cinste școlii și dascălilor săi. De-a lungul timpului, multe personalități marcante ale României, din diverse domenii, au fost formate aici, printre care compozitorul și dirijorul N. Buicliu, profesorul universitar Ștefan Dimancea, și artiști precum G. Bădulescu și Constantin Dinulescu.

„Acest liceu se mândreşte cu oamenii care au primit lumina cărţii în încăperile lui. Sunt mulţi la număr, sute: profesori de liceu sau universitate, ingineri şi artişti, poeţi şi ziarişti, contabili şi ofiţeri. În cărţile de aur, cele două monografii alcătuite cu râvnă de doi profesori ai liceului, sunt trecute toate aceste nume din care unele au făcut cinste întregii ţări prin serviciile lor patriotice. Azi îţi trezesc pioase aduceri aminte o seamă de oameni de vază ai ţării care au învăţat pe băncile liceului „Ştirbei Vodă” din Călăraşi. Amintim pe compozitorul şi dirijorul N. Buicliu, prof. univ. Ştefan Dimancea, Marin Neagu, Ilarion Vlase, artiştii G. Bădulescu și Constantin Dinulescu, C. Mitea – ziarist şi mulţi alții”, scria ziaristul și fotograful V. Căbulea, cu prilejul aniversării a 75 de ani de la înființarea acestei instituții de educație și cultură, potrivit lui Constantin Tudor.

În semn de omagiu pentru cei 140 de ani de existență, Colegiul Național „Barbu Știrbei” organizează pe 4 octombrie 2024 un eveniment aniversar la sediul instituției din strada Prelungirea București, nr. 133-147. Evenimentele vor începe la ora 08:30, iar la ceremonie sunt invitați atât actualii elevi, profesori, cât și absolvenții colegiului.

Cu ocazia aniversării, colegiul face apel și la foștii absolvenți să contribuie cu mesaje video sau scrise, însoțite de fotografii din perioada liceului, pentru a celebra parcursul impresionant al acestei instituții și impactul pe care l-a avut asupra dezvoltării lor personale și profesionale.

În ultimele trei zile, pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași au fost implicați în nu mai puțin de 75 de misiuni de salvare și intervenție. Echipajele au acționat în diverse situații, inclusiv incendii, accidente rutiere și acordarea de prim ajutor medical.

Din totalul misiunilor, 61 au fost efectuate de echipajele SMURD, care au acordat prim ajutor medical de urgență și au transportat persoane rănite sau cu afecțiuni grave la spital. Potrivit ISU Călărași, „echipajele profesioniste de salvatori au intervenit la 75 de misiuni în ultimele trei zile, folosind mijloacele tehnice destinate stingerii incendiilor, recuperării și salvării persoanelor și animalelor din medii ostile vieții, precum și pentru acordarea primului ajutor calificat.”

În domeniul intervențiilor la accidente rutiere, pompierii au acționat la două incidente majore: unul în Călărași, pe DN 3, în zona combinatului, unde au fost implicate trei autoturisme și cinci persoane, și altul la Plătărești, unde un autoturism s-a răsturnat în afara carosabilului, având două persoane la bord. În urma acestor accidente, patru persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și au fost transportate la spitale de către paramedicii SMURD și Serviciul Județean de Ambulanță.

Pe lângă misiunile de prim ajutor, pompierii călărășeni au fost solicitați să intervină și pentru stingerea a nouă incendii de vegetație uscată și resturi menajere, în localitățile Frumușani, Budești, Mânăstirea, Răzvani, Clătești, Gurbănești, Luica, Sărulești și Borcea. Din fericire, în urma acestor incendii nu au fost înregistrate pagube materiale. Reprezentanții ISU Călărași atrag atenția asupra pericolelor generate de arderea necontrolată a miriștilor și vegetației uscate, o practică ilegală care poate duce la sancțiuni severe.

„Arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase este strict interzisă și constituie contravenții, sancționându-se cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice,” a precizat ISU Călărași, citând prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului.