În ziua de 10 noiembrie a.c., la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, a avut loc o conferință de presă la care au participat șeful Inspectoratului, comisar-șef de poliție, Marian Iorga, șeful Serviciului Ordine Publică, subcomisar de poliție, Cristian Dumitru, șeful Biroului Ordine Publică al Poliției Municipiului Călărași, inspector principal  de poliție, Valentin Buzatu, și șeful Postului de Poliție Lupșanu, agent șef principal de poliție, Florea Șovăr.

Tema dezbătută: Propunerile legislative din domeniul ordinii și siguranței publice pentru întărirea autorității personalului M.A.I..

Nevoia acestor schimbări legislative reprezintă răspunsul instituțional la o realitate socială.

Cele mai frecvente proceduri care privesc direct interacțiunea cu cetățenii – legitimarea, încătușarea, conducerea la sediul poliției – se introduc în Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, pentru a fi cunoscute de toți cetățenii și pentru a elimina arbitrariul, subiectivismul și comportamentul abuziv. Cetățeanul va cunoaște care îi sunt drepturile, căror obligații trebuie să se conformeze, precum și care sunt limitele de acțiune ale polițistului.

Advertisement

Prin proiectul de lege supus dezbaterii publice se stabilește și dreptul polițistului de a solicita oricărei persoane care face obiectul unor măsuri polițienești, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, să țină mâinile la vedere şi/sau să adopte o poziție inofensivă care exclude săvârșirea unei acțiuni violente.

Modificările legislative au ca scop principal asigurarea unui echilibru real între ceea ce înseamnă consolidarea autorității și a protecției polițistului și drepturile și libertățile cetățenești, fapt pentru care în proiect sunt menționate explicit drepturile cetățenilor în timpul acestor interacțiuni cu Poliția.

MAI supune atenției publicului o serie de măsuri care au ca scop întărirea autorității polițistului, apreciind că în paralel cu discuțiile interne, cu organizațiile profesionale și sindicale, este nevoie și de un proces transparent de consultare a opiniei publice.

Stabilirea precisă şi la nivel de lege a regulilor de intervenție ale poliţistului. Cele mai frecvente proceduri care vizează cetățenii, respectiv legitimarea, încătușarea sau conducerea la sediul politiei, ca mecanisme prin care Poliția Română îşi exercită atribuţiile în interesul comunităţii, vor fi detaliate, cu reguli procedurale clare, în Legea de organizare şi funcţionare a acestei instituţii.

Stabilirea unor instrumente de protecție fizică şi juridică a poliţiştilor.

Advertisement

În orice procedură de intervenție, activitatea polițistului trebuie să se desfășoare în siguranță; acest lucru implică și existența cadrului normativ necesar, care să prevină o posibilă agresiune. Astfel, urmează a fi reglementate, cu mai mare precizie, regulile de utilizare a forței fizice şi a mijloacelor din dotare. Totodată, este important ca autoritatea poliţistului să poată fi impusă şi prin mijloace de comunicare – atenționări sau solicitări clare adresate persoanei, de a face sau a nu face ceva.

Împiedicarea polițiștilor de a pune în aplicare o măsură polițienească ar putea deveni infracțiune. Interacțiunea dintre cetățean și polițist nu trebuie să se transforme niciodată într-o negociere a legii.

Continuarea comiterii unor fapte, cu ignorarea avertismentului polițiștilor, în cazul scandalurilor.

În cazul acelor scandaluri, petreceri în bloc sau nunți care se fac pe stradă și prin care se tulbură liniștea și ordinea publică poliția ia măsuri de sancționare prin amenzi contravenționale. Intenționăm ca în asemenea situații, după ce Poliția constată un astfel de scandal și aplică o amendă pentru tulburarea liniștii publice, dacă persoana continuă să deranjeze locatarii prin aceleași acțiuni ilegale, ignorând avertismentul Poliției, fapta să fie sancționată penal.

Creșterea cuantumului amenzilor contravenționale pentru refuzul de legitimare.

Advertisement

Sancționarea prin instrumente de drept penal a celor care folosesc cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene la adresa polițiștilor în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. La acest moment Codul Penal sancționează ultrajul, care se referă la amenințări sau violenţe fizice. Considerăm că trebuie să introducem în sfera de protecţie a dreptului penal și violenţa non-fizică, ce constă în folosirea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene la adresa polițiștilor, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

Astfel de fapte afectează deopotrivă autoritatea statului, ordinea şi liniştea publică şi demnitatea şi reputația poliţistului, motiv pentru care trebuie pedepsită ca atare. Conduita similară a poliţistului este sancționată penal, ca purtare abuzivă.

Creșterea sancțiunilor pentru ultraj și pentru uciderea unui polițist

MAI a trimis deja Ministerului Justiției o propunere de modificare a Codului Penal prin creșterea pedepselor pentru ultraj, ultraj judiciar, tulburarea ordinii și liniștii publice. De asemenea, pentru uciderea unui polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, MAI a propus sancționarea cu detențiunea pe viață.

Crearea unor mecanisme de acordare a asistenței juridice pentru polițiștii care sunt victime ale unor infracțiuni de ultraj.

Advertisement

Achiziționarea de echipamente de protecție pentru polițiști.

Introducerea unor module de pregătire fizică și tactică pentru polițiștii care acționează în stradă.

Proiectul a fost elaborat pe baza propunerilor trimise de polițiști, fiind definitivat în urma mai multor runde de consultări cu organizația profesională și cu organizațiile sindicale. Pentru conturarea unui cadru legislativ clar care să asigure atât protecția și predictibilitatea, cât și eficiența acțiunilor polițienești a fost analizată legislația și practica polițiilor din statele europene.

Textul proiectului de Lege este afişat şi poate fi consultat pe pagina de internet a MAI, www.mai.gov.ro, la secţiunea Transparenţă decizională.

Advertisement