Știri
Festivalul „Flori de Mai” a luat sfârșit după patru zile de distracție și concurs. Din peste 50 de participanți, doi au plecat acasă cu trofeul cel mare
După patru zile de petrecere în municipiul Călărași, ediția 34 a Festivalului-concurs „Flori de Mai” a ajuns la bun sfârșit. Pe scena călărășeană s-au aflat, de joi până duminică, unii dintre cei mai consacrați artiști români, dar și concurenți talentați care au vrăjit publicul și juriul cu talentele lor în materie de muzică ușoară pentru premiul cel mare. Anul acesta, ambele trofee „Floricele de Mai” (în valoare de 10.000 de lei) și „Flori de Mai” (25.000 de lei) au ajuns la două tinere din Iași.
Festivalul „Flori de Mai” de anul acesta s-a întins pe patru zile, în perioada 22-26 mai 2024, și a adus pe scena de pe platoul din fața Consiliului Județean Călărași câțiva artiști cunoscuți în toată țara, cum ar fi Puya, Mario Fresh, 3 Sud Est, Andia sau Vama.
Sute de călărășeni de toate vârstele s-au strâns la concertele gratuite. De mai bine de 30 de ani, festivalul „Flori de Mai” a ajuns deja în topul evenimentelor de profil din țară și este organizat de Centrul Județean de Cultură și Creație (CJCC) Călărași și de Consiliul Județean.
În același timp, 54 de concurenți din toate colțurile țării s-au adunat în municipiul Călărași pentru a câștiga trofeele celor două categorii: „Floricele de Mai”, care a cuprins trei grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani și 13-15 ani, dar și „Flori de Mai”, adresat celor cu vârste între 16 și 25 de ani.
Cine sunt artistele care au câștigat marile premii ale concursului
La categoria „Floricele de Mai”, cei 10.000 de lei au fost câștigați de Giulia Elena Haidău, o artistă din Iași de 13 ani care participă pentru prima dată la festivalul călărășean. În total, 37 de copii au participat la această categorie. În plus, premiul I a constat într-un premiu de 5.000 de lei, premiul II – 4.000 de lei, premiul III – 3.000 de lei, iar mențiunea, 2.000 de lei. Acestea au fost acordate pentru fiecare grupă de vârstă, potrivit regulamentului.
Premiul cel mare în valoare de 25.000 de lei de la categoria „Flori de Mai” a fost câștigat tot de o tânără din Iași. Marele trofeu al festivalului a mers anul acesta la Eliza Rianna Rusu, o artistă de 18 ani care a câștigat inimile publicului și ale juriului cu piesele „Până când nu te iubeam”, de Anton Pann, și „Focul”, de celebra Laura Stoica.
„Nu știu ce reacție să am, pentru că se simte foarte ciudat, dar sunt foarte mândră că am reușit și asta și să trec de hopul ăsta. Vreau să îmi iau un pian, vreau să merg în vacanță și să păstrez bani pentru viitorul meu artistic. Dar în principiu să păstrez bani. Publicul a fost foarte de gașcă. La prima piesă i-am făcut să bocească și la a doua «clap your hands» (n.r. „bateți din palme”). Dar au fost foarte mișto. Interacțiunea cu publicul mi se pare foarte importantă în momente de genul și chiar a fost ok”, a declarat Eliza Rianna Rusu.
Primul loc la categoria „Flori de Mai”, câștigat de o călărășeancă
Deși cele mai mari premii ale concursului au mers la două tinere artiste din afara județului nostru, premiul I (în valoare de 15.000 de lei) de la categoria „Flori de Mai” a fost câștigat de o artistă din Călărași. Primul loc a fost ocupat de către talentata și carismatica Cătălina Tudorache.
„Sincer, nu mai am cuvinte, pentru că nu mă așteptam să iau premiul întâi. Speram să iau un premiu și mă bucur foarte mult. Este pentru prima oară după atâția ani în care i-au premiul întâi și sper ca la anul să iau trofeul, să rămână la Călărași trofeul”, a spus Cătălina, câștigătoarea premiului întâi.
Câștigătorul premiului II de la secțiunea „Flori de Mai” (16-25 de ani) a primit suma de 10.000 de lei, în timp ce premiul III a constat în suma de 7.000 de lei. Mențiunea a fost în valoare de 5.000 de lei, iar la această categorie a mai fost acordat încă un premiu special, acordat de Consiliul Județean Călărași, în valoare de 5.000 de lei.
Impresiile foștilor participanți, ale juriului și ale organizatorilor
În 2023, trofeul cel mare al secțiunii „Flori de Mai” a fost câștigat de Dominique Simionescu din Sibiu, care a fost și anul acesta prezentă pentru a susține un recital. Aceasta a spus despre noua ediție a festivalului că i s-a părut „nivelul mult mai ridicat față de anul trecut, atunci când am câștigat eu”.
Nicolae Caragia a fost membru al juriului și consideră că „acest festival este de mare clasă și este unul dintre cele mai bune festivaluri din țară”. Despre participanți a menționat că „mereu am spus ce națiune frumoasă și talentată”.
Georgiana Teodorescu este managera Centrului Județean de Cultură și Creație (CJCC) Călărași, instituție care a organizat „Flori de Mai”, a vorbit cu Călărași Press despre cele patru zile de festival.
„Suntem bucuroși, s-a încheiat frumos, a fost un festival de succes. Publicul a cântat alături de artiștii noștri, au știut toate piesele. Ne bucurăm că tinerii ies afară, chiar ne gândeam că edițiile trecute erau mai mulți adulți. Concurenții noștri au fost minunați, juriul a fost minunat, partenerii noștri ne-au susținut și ajutat. Mâine o să ne odihnim puțin, după care o luăm de la capăt”, a spus Georgiana Teodorescu.
În zilele și lunile ce urmează, CJCC Călărași anunță alte două evenimente de anvergură de care călărășenii se pot bucura: „Danubius MotorFest”, care va avea loc pe stadionul Ion Comșa, dar și o nouă ediție a festivalului internațional „Hora Mare”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 28 decembrie Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 20.000 de Mucenici arși de vii în Nicomidia (astăzi İzmit, Turcia) în anul 303–304, în timpul marii persecuții a împăratului Dioclețian. Aceștia reprezintă un simbol puternic al credinței neclintite și al jertfei colective pentru Hristos. În România este o zi cu însemnătate duhovnicească importantă, fiind adesea asociată cu rugăciuni pentru întărire în momente de mare încercare și lipsă de speranță. Totodată, ziua marchează și alte evenimente istorice mondiale, precum prima proiecție publică de film a fraților Lumière (1895) sau nașterea lui Woodrow Wilson (1856).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1065 – A fost inaugurată Catedrala Westminster din Londra, construită de Eduard Confesorul între 1045 și 1050.
1612 – Galileo Galilei a fost primul astronom care a observat planeta Neptun în timp ce aceasta se afla în conjuncție cu Jupiter, ceea ce l-a determinat pe savant să o catalogheze ca o stea fixă.
1805 – S-a născut Eftimie Murgu, filolog, filosof, lingvist, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească; (m. 12 mai 1870).
1836 – Spania a recunoscut independența Mexicului.
1836 – La Adelaide, contraamiralul britanic John Hindmarsh a proclamat provincia Australia de Sud.
1840 – S-a născut Ion Kalinderu, jurist, membru al Curţii de Arbitraj de la Haga, membru şi preşedinte al Academiei Române;
1856 – S-a născut Woodrow Wilson, politician american, al 28-lea președinte al Statelor Unite, laureat Nobel
1872 – A intrat în exploatare la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai pe traseul Calea Tîrgoviştei, Podul Mogoşoaiei, Teatrul Naţional, străzile Biserica Enei, Colţei, Academiei, Piaţa Sfîntul Gheorghe, Moşi.
1879 – Podul Tay din Dundee, Scoția, de aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, ucigând 75 de oameni.
1893 – S-a născut Ana Pauker, militantă și politiciană comunistă româncă, evreică de origine (d. 1960)
1895 – În cafeneaua “Grand Café” din Paris are loc prima proiecţie de film, realizată de fraţii Lumière.
1895 – Wilhelm Röntgen publică o lucrare în care detaliază descoperirea unui nou tip de radiație, care mai târziu va fi cunoscută sub numele de radiație X.
1897 – Piesa “Cyrano de Bergerac“, de Edmond Rostand, are premiera la Paris.
1903 – S–a înfiinţat „Societatea numismatică română”.
1904 – A murit Milton Waldo Hanchett, inventatorul american al scaunului de dentist; (n.12.07.1822).
1908 – Un violent cutremur a provocat în oraşul italian Messina din Sicilia peste 75.000 de victime.
1922 – S-a născut Stan Lee, autor american de benzi desenate (d. 2018)
1925 – S-a sinucis poetul Serghei Aleksandrovici Esenin, unul dintre cei mai sensibili si iubiti poeti rusi; (n.1895).
1937 – A încetat din viaţă Maurice Ravel, compozitor şi pianist, autorul celebrului “Bolero”; (n. 7 martie 1875).
1937 – Guvernul liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu demisionează. Se formează un guvern naţional-creştin, în frunte cu Octavian Goga, secondat de A.C.Cuza.
1969 – S-a născut informaticianul Linus Torvalds, creatorul nucleului de sistem de operare Linux (n. Helsinki, Finlanda).
1972 – În România, este adoptată Legea nr.14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.
1972 – Dictatorul comunist Kim Ir-sen (n. 15 aprilie 1912-8 iulie 1994), secretarul general al Partidului Muncitorilor din Coreea și primul ministru al Coreei de Nord din 1948, preia funcția de președinte al statului pe care o va dețime până la moartea sa în 1994.
1973 – Scriitorul dizident rus Aleksandr Soljeniţîn publică celebra sa carte “Arhipelagul Gulag”.
1989 – Fizicianul Herman Oberth, inventator german născut în Sibiu, supranumit “părintele aviației spațiale”, a încetat din viață la vârsta de 95 de ani.
1997 – A încetat din viaţă pictorul roman Corneliu Baba; (n. 18 noiembrie 1906, Craiova).
2000 – Social – democratul Adrian Năstase şi-a început mandatul de prim – ministru al României.
2004 – Liberalul Călin Popescu-Tăriceanu îşi începe mandatul de prim-ministru al României.
2005 – A fost lansat satelitul Giove A, destinat testării condiţiilor reale ale tehnologiilor sistemului european de localizare Galileo.
2010 – Primăvara arabă: În Algeria încep protestele populare împotriva guvernului. (28 decembrie 2010 – 28 ianuarie 2012)
2019 – Atac terorist în Somalia. Peste 100 de morţi şi zeci de răniţi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Detalii șocante ies la iveală după accidentul rutier mortal produs sâmbătă seara pe DN3B, în localitatea Modelu. Victima este Andreea Mihaela Lazăr, o adolescentă de doar 17 ani, elevă în clasa a IX-a.
O plimbare banală s-a transformat într-o tragedie fără margini. Andreea ieșise cu iubitul ei, fără să știe că acelea aveau să fie ultimele ore din viața ei. În cursul serii, tânărul ar fi venit în Modelu pentru a lua un prieten, pe care l-a dus la spital după ce s-a accidentat la fotbal.
La ora 22:28, înainte de a pleca spre casă, cei doi s-au oprit la un fast-food din zona Gării din Călărași. Nimic nu anunța tragedia care urma.
La scurt timp după plecare, pe DN3B, la intrarea în localitatea Modelu, băiatul aflat la volan ar fi apăsat accelerația fără măsură. A pierdut controlul mașinii, a lovit un șanț de pe marginea drumului, iar autoturismul a devenit imposibil de controlat.
Urmează imagini de coșmar: 70 de metri de groază, de la primul impact până la lovirea violentă de un perete. Forța impactului a fost atât de mare încât Andreea a fost aruncată din mașină. Pentru adolescentă nu a mai existat nicio șansă.
Familia fetei a ajuns la fața locului în stare de șoc. Oameni sfâșiați de durere, fără cuvinte, în fața unei tragedii care le-a distrus viețile într-o clipă.
În schimb, șoferul, iubitul tinerei, a scăpat cu zgârieturi minore, dar cu o vină care îl va urmări toată viața: aceea că a curmat destinul unei fete.
Poliția continuă ancheta pentru a stabili viteza exactă și toate împrejurările în care s-a produs tragedia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Începând de miercuri, 24 decembrie a.c., și până pe 8 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi deschisă pentru vizitatori, conform unui comunicat de presă transmis de Patriarhia Română.
Persoanele care doresc să viziteze Catedrala Mântuirii Neamului o pot face zilnic, în intervalul orar 9:00 – 17:00, în perioada 24 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026.
Catedrala Naţională va fi deschisă în perioada menţionată doar pentru vizitare, nu şi pentru oficierea serviciilor religioase, acestea fiind făcute, în continuare, în Catedrala Patriarhală istorică Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
Din 9 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi închisă, din nou, pentru continuarea lucrărilor la interior.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Flori de fân – comoara ascunsă a fânețelor pentru sănătate deplină
Tanagerul pestriț – soarele picurat printre frunze
Recomandare de carte -„Firmanul orb” de Ismail Kadare
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
