Știri
Festivalul „Flori de Mai” a luat sfârșit după patru zile de distracție și concurs. Din peste 50 de participanți, doi au plecat acasă cu trofeul cel mare
După patru zile de petrecere în municipiul Călărași, ediția 34 a Festivalului-concurs „Flori de Mai” a ajuns la bun sfârșit. Pe scena călărășeană s-au aflat, de joi până duminică, unii dintre cei mai consacrați artiști români, dar și concurenți talentați care au vrăjit publicul și juriul cu talentele lor în materie de muzică ușoară pentru premiul cel mare. Anul acesta, ambele trofee „Floricele de Mai” (în valoare de 10.000 de lei) și „Flori de Mai” (25.000 de lei) au ajuns la două tinere din Iași.
Festivalul „Flori de Mai” de anul acesta s-a întins pe patru zile, în perioada 22-26 mai 2024, și a adus pe scena de pe platoul din fața Consiliului Județean Călărași câțiva artiști cunoscuți în toată țara, cum ar fi Puya, Mario Fresh, 3 Sud Est, Andia sau Vama.
Sute de călărășeni de toate vârstele s-au strâns la concertele gratuite. De mai bine de 30 de ani, festivalul „Flori de Mai” a ajuns deja în topul evenimentelor de profil din țară și este organizat de Centrul Județean de Cultură și Creație (CJCC) Călărași și de Consiliul Județean.
În același timp, 54 de concurenți din toate colțurile țării s-au adunat în municipiul Călărași pentru a câștiga trofeele celor două categorii: „Floricele de Mai”, care a cuprins trei grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani și 13-15 ani, dar și „Flori de Mai”, adresat celor cu vârste între 16 și 25 de ani.
Cine sunt artistele care au câștigat marile premii ale concursului
La categoria „Floricele de Mai”, cei 10.000 de lei au fost câștigați de Giulia Elena Haidău, o artistă din Iași de 13 ani care participă pentru prima dată la festivalul călărășean. În total, 37 de copii au participat la această categorie. În plus, premiul I a constat într-un premiu de 5.000 de lei, premiul II – 4.000 de lei, premiul III – 3.000 de lei, iar mențiunea, 2.000 de lei. Acestea au fost acordate pentru fiecare grupă de vârstă, potrivit regulamentului.
Premiul cel mare în valoare de 25.000 de lei de la categoria „Flori de Mai” a fost câștigat tot de o tânără din Iași. Marele trofeu al festivalului a mers anul acesta la Eliza Rianna Rusu, o artistă de 18 ani care a câștigat inimile publicului și ale juriului cu piesele „Până când nu te iubeam”, de Anton Pann, și „Focul”, de celebra Laura Stoica.
„Nu știu ce reacție să am, pentru că se simte foarte ciudat, dar sunt foarte mândră că am reușit și asta și să trec de hopul ăsta. Vreau să îmi iau un pian, vreau să merg în vacanță și să păstrez bani pentru viitorul meu artistic. Dar în principiu să păstrez bani. Publicul a fost foarte de gașcă. La prima piesă i-am făcut să bocească și la a doua «clap your hands» (n.r. „bateți din palme”). Dar au fost foarte mișto. Interacțiunea cu publicul mi se pare foarte importantă în momente de genul și chiar a fost ok”, a declarat Eliza Rianna Rusu.
Primul loc la categoria „Flori de Mai”, câștigat de o călărășeancă
Deși cele mai mari premii ale concursului au mers la două tinere artiste din afara județului nostru, premiul I (în valoare de 15.000 de lei) de la categoria „Flori de Mai” a fost câștigat de o artistă din Călărași. Primul loc a fost ocupat de către talentata și carismatica Cătălina Tudorache.
„Sincer, nu mai am cuvinte, pentru că nu mă așteptam să iau premiul întâi. Speram să iau un premiu și mă bucur foarte mult. Este pentru prima oară după atâția ani în care i-au premiul întâi și sper ca la anul să iau trofeul, să rămână la Călărași trofeul”, a spus Cătălina, câștigătoarea premiului întâi.
Câștigătorul premiului II de la secțiunea „Flori de Mai” (16-25 de ani) a primit suma de 10.000 de lei, în timp ce premiul III a constat în suma de 7.000 de lei. Mențiunea a fost în valoare de 5.000 de lei, iar la această categorie a mai fost acordat încă un premiu special, acordat de Consiliul Județean Călărași, în valoare de 5.000 de lei.
Impresiile foștilor participanți, ale juriului și ale organizatorilor
În 2023, trofeul cel mare al secțiunii „Flori de Mai” a fost câștigat de Dominique Simionescu din Sibiu, care a fost și anul acesta prezentă pentru a susține un recital. Aceasta a spus despre noua ediție a festivalului că i s-a părut „nivelul mult mai ridicat față de anul trecut, atunci când am câștigat eu”.
Nicolae Caragia a fost membru al juriului și consideră că „acest festival este de mare clasă și este unul dintre cele mai bune festivaluri din țară”. Despre participanți a menționat că „mereu am spus ce națiune frumoasă și talentată”.
Georgiana Teodorescu este managera Centrului Județean de Cultură și Creație (CJCC) Călărași, instituție care a organizat „Flori de Mai”, a vorbit cu Călărași Press despre cele patru zile de festival.
„Suntem bucuroși, s-a încheiat frumos, a fost un festival de succes. Publicul a cântat alături de artiștii noștri, au știut toate piesele. Ne bucurăm că tinerii ies afară, chiar ne gândeam că edițiile trecute erau mai mulți adulți. Concurenții noștri au fost minunați, juriul a fost minunat, partenerii noștri ne-au susținut și ajutat. Mâine o să ne odihnim puțin, după care o luăm de la capăt”, a spus Georgiana Teodorescu.
În zilele și lunile ce urmează, CJCC Călărași anunță alte două evenimente de anvergură de care călărășenii se pot bucura: „Danubius MotorFest”, care va avea loc pe stadionul Ion Comșa, dar și o nouă ediție a festivalului internațional „Hora Mare”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași, convocată pentru rectificarea bugetului pe 2025
Accident rutier între Dichiseni și Satnoieni: mamă și copil de 7 ani, transportați la spital
Cinteza de aur – micuța comoară americană cu pene de catifea neagră și aurie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
