Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Festivalul „Flori de Mai” a luat sfârșit după patru zile de distracție și concurs. Din peste 50 de participanți, doi au plecat acasă cu trofeul cel mare

Published

on

sursă imagini: Consiliul Județean Călărași/Facebook

După patru zile de petrecere în municipiul Călărași, ediția 34 a Festivalului-concurs „Flori de Mai” a ajuns la bun sfârșit. Pe scena călărășeană s-au aflat, de joi până duminică, unii dintre cei mai consacrați artiști români, dar și concurenți talentați care au vrăjit publicul și juriul cu talentele lor în materie de muzică ușoară pentru premiul cel mare. Anul acesta, ambele trofee „Floricele de Mai” (în valoare de 10.000 de lei) și „Flori de Mai” (25.000 de lei) au ajuns la două tinere din Iași. 

Festivalul „Flori de Mai” de anul acesta s-a întins pe patru zile, în perioada 22-26 mai 2024, și a adus pe scena de pe platoul din fața Consiliului Județean Călărași câțiva artiști cunoscuți în toată țara, cum ar fi Puya, Mario Fresh, 3 Sud Est, Andia sau Vama. 

Sute de călărășeni de toate vârstele s-au strâns la concertele gratuite. De mai bine de 30 de ani, festivalul „Flori de Mai” a ajuns deja în topul evenimentelor de profil din țară și este organizat de Centrul Județean de Cultură și Creație (CJCC) Călărași și de Consiliul Județean. 

În același timp, 54 de concurenți din toate colțurile țării s-au adunat în municipiul Călărași pentru a câștiga trofeele celor două categorii: „Floricele de Mai”, care a cuprins trei grupe de vârstă: 7-9 ani, 10-12 ani și 13-15 ani, dar și „Flori de Mai”, adresat celor cu vârste între 16 și 25 de ani. 

Advertisement

Cine sunt artistele care au câștigat marile premii ale concursului

La categoria „Floricele de Mai”, cei 10.000 de lei au fost câștigați de Giulia Elena Haidău, o artistă din Iași de 13 ani care participă pentru prima dată la festivalul călărășean. În total, 37 de copii au participat la această categorie. În plus, premiul I a constat într-un premiu de 5.000 de lei, premiul II – 4.000 de lei, premiul III – 3.000 de lei, iar mențiunea, 2.000 de lei. Acestea au fost acordate pentru fiecare grupă de vârstă, potrivit regulamentului. 

Premiul cel mare în valoare de 25.000 de lei de la categoria „Flori de Mai” a fost câștigat tot de o tânără din Iași. Marele trofeu al festivalului a mers anul acesta la Eliza Rianna Rusu, o artistă de 18 ani care a câștigat inimile publicului și ale juriului cu piesele „Până când nu te iubeam”, de Anton Pann, și „Focul”, de celebra Laura Stoica. 

„Nu știu ce reacție să am, pentru că se simte foarte ciudat, dar sunt foarte mândră că am reușit și asta și să trec de hopul ăsta. Vreau să îmi iau un pian, vreau să merg în vacanță și să păstrez bani pentru viitorul meu artistic. Dar în principiu să păstrez bani. Publicul a fost foarte de gașcă. La prima piesă i-am făcut să bocească și la a doua «clap your hands» (n.r. „bateți din palme”). Dar au fost foarte mișto. Interacțiunea cu publicul mi se pare foarte importantă în momente de genul și chiar a fost ok”, a declarat Eliza Rianna Rusu. 

Primul loc la categoria „Flori de Mai”, câștigat de o călărășeancă

Deși cele mai mari premii ale concursului au mers la două tinere artiste din afara județului nostru, premiul I (în valoare de 15.000 de lei) de la categoria „Flori de Mai” a fost câștigat de o artistă din Călărași. Primul loc a fost ocupat de către talentata și carismatica Cătălina Tudorache. 

„Sincer, nu mai am cuvinte, pentru că nu mă așteptam să iau premiul întâi. Speram să iau un premiu și mă bucur foarte mult. Este pentru prima oară după atâția ani în care i-au premiul întâi și sper ca la anul să iau trofeul, să rămână la Călărași trofeul”, a spus Cătălina, câștigătoarea premiului întâi.

Advertisement

Câștigătorul premiului II de la secțiunea „Flori de Mai” (16-25 de ani) a primit suma de 10.000 de lei, în timp ce premiul III a constat în suma de 7.000 de lei. Mențiunea a fost în valoare de 5.000 de lei, iar la această categorie a mai fost acordat încă un premiu special, acordat de Consiliul Județean Călărași, în valoare de 5.000 de lei.

Impresiile foștilor participanți, ale juriului și ale organizatorilor

În 2023, trofeul cel mare al secțiunii „Flori de Mai” a fost câștigat de Dominique Simionescu din Sibiu, care a fost și anul acesta prezentă pentru a susține un recital. Aceasta a spus despre noua ediție a festivalului că i s-a părut „nivelul mult mai ridicat față de anul trecut, atunci când am câștigat eu”. 

Nicolae Caragia a fost membru al juriului și consideră că „acest festival este de mare clasă și este unul dintre cele mai bune festivaluri din țară”. Despre participanți a menționat că „mereu am spus ce națiune frumoasă și talentată”. 

Georgiana Teodorescu este managera Centrului Județean de Cultură și Creație (CJCC) Călărași, instituție care a organizat „Flori de Mai”, a vorbit cu Călărași Press despre cele patru zile de festival.

„Suntem bucuroși, s-a încheiat frumos, a fost un festival de succes. Publicul a cântat alături de artiștii noștri, au știut toate piesele. Ne bucurăm că tinerii ies afară, chiar ne gândeam că edițiile trecute erau mai mulți adulți. Concurenții noștri au fost minunați, juriul a fost minunat, partenerii noștri ne-au susținut și ajutat. Mâine o să ne odihnim puțin, după care o luăm de la capăt”, a spus Georgiana Teodorescu. 

Advertisement

În zilele și lunile ce urmează, CJCC Călărași anunță alte două evenimente de anvergură de care călărășenii se pot bucura: „Danubius MotorFest”, care va avea loc pe stadionul Ion Comșa, dar și o nouă ediție a festivalului internațional „Hora Mare”.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading