Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Emil Mușat, semnal de alarmă pentru autoritățile din Călărași după incidentele violente

Published

on

Ultimele conflicte  sângeroase din Călărași, o tentativă de omor, eveniment care s-a petrecut într-o zonă aglomerată a municipiului Călărași și o bătaie cu bâte și săbii într-o spălătorie, ziua în amiaza mare, au stârnit revolta publică a sute de oameni care au criticat lipsa siguranței pe străzile din Călărași, fenomen care se pare că a scăpat de sub controlul poliției și al instituțiilor cu astfel de competențe pentru siguranța și liniștea publică. 

Emil Mușat, fost prefect de Călărași, actual secretar în cadrul Instituției Prefectului Județul Călărași, a transmis un mesaj dur pe o rețea de socializare prin care atrage atenția autorităților despre incidentele violente care au loc din ce în ce mai des în Călărași.

Redăm intergram mesajul scris de Emil Mușat:

„CONFLICT SÂNGEROS ÎNTRE INTERLOPI, ÎN CĂLĂRAȘI” (presa locală)
“Scene șocante: Bătaie cu bâte la o spălătorie auto din Călăraşi” (realitatea.net)
Cei care astăzi „doar” ascultă muzică obligând un bloc întreg sau chiar un cartier să asculte muzică odată cu ei, cei care astăzi „doar” se adună în grupuri și murdăresc spațiul public și cu coji de semințe, resturi alimentare și cu ambalaje de tot felul, dar și cu vulgarități greu de reprodus, vor interpreta lipsa de reacție FERMĂ a POLIȚIEI ca fiind incapacitatea acesteia de a impune respectarea legii. Și vor mai face un pas. Și încă un pas. Și ne vom trezi peste zece ani cu numeroase CLANURI șu cu mulți, mulți INTERLOPI. Și cu multe, multe INFRACȚIUNI. Și multe titluri de știri precum cele de mai sus. Și va fi târziu, deoarece legea în comunitate va fi făcută de ei. Pentru că ei pot! Ei nu se vor ascunde în spatele (pseudo)argumentului „legea este imperfectă, nu avem ce face”.
Lipsa unei strategii coerente și adaptate specificului local în ceea ce privește asigurarea și menținerea siguranței și ordinii publice și prevenirea săvârșirii unor fapte antisociale va conduce, invariabil, la consolidarea și diversificarea comportamentului infracțional.
Reamintesc responsabililor cu liniștea, ordinea și siguranța publică faptul că în Programul de guvernare, Ministerul Afacerilor Interne zice așa: „Un accent deosebit va fi pus pe creşterea prezenţei fizice a forţelor de ordine publică în mijlocul comunităţilor pentru prevenirea faptelor antisociale şi pentru descurajarea acestui fenomen care afectează cetăţeanul, astfel încât să fie sporit sentimentul de siguranţă şi încredere”.
PREVENIREA faptelor antisociale! Sporirea sentimentului de SIGURANȚĂ și ÎNCREDERE! CLAR?!?

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Carburanții, din nou pe val: scumpirile mici, dar dese, care golesc buzunarele și umplu bugetul

Published

on

În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Advertisement

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Lovitură de la Înalta Curte! Expertiză trimisă la CCR pentru a bloca reforma pensiilor magistraților

Published

on

Înalta Curte de Casație și Justiție, aflată sub conducerea Liei Savonea, a decis să transmită Curții Constituționale o expertiză contabilă independentă, realizată de un specialist autorizat, care subliniază impactul devastator al noii legi promovate de Guvernul Bolojan asupra pensiilor de serviciu ale magistraților.

Această expertiză detaliază cum modificările propuse ar duce la scăderi semnificative ale cuantumului pensiilor, ajungând chiar la reduceri de până la 51% în anumite cazuri, făcând ca aceste pensii să devină inferioare celor calculate pe baza contributivității pentru unii judecători și procurori cu vechime îndelungată.

Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite, unde s-a analizat temeinic situația, subliniindu-se necesitatea protejării drepturilor dobândite ale magistraților împotriva unor schimbări ce ar crește vârsta de pensionare la 65 de ani și ar limita cuantumul la doar 70% din ultimul salariu brut. Prin această intervenție, Înalta Curte încearcă să demonstreze că reforma încalcă principii constituționale fundamentale, precum neretroactivitatea legii și protecția drepturilor câștigate prin ani de muncă în sistemul judiciar.

Experții consultați în cadrul documentului argumentează că astfel de tăieri ar afecta nu doar bunăstarea personală a magistraților pensionați, ci și independența justiției, descurajând profesioniștii tineri să intre în domeniu. Curtea Constituțională, care urma să pronunțe o decizie finală vineri, ar putea acum să amâne verdictul pentru a analiza în profunzime această expertiză, ceea ce ar întârzia implementarea reformei și ar menține intacte pensiile speciale pentru o perioadă nedeterminată.

Advertisement

Această mișcare strategică vine în contextul unor dezbateri aprinse în societate privind echitatea sistemului de pensii, unde magistrații susțin că beneficiile lor sunt justificate de riscurile și responsabilitățile profesiei, în timp ce criticii văd în ele un privilegiu nejustificat față de restul populației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Drumuri „aranjate” din pix: Amenzi de peste 8 milioane de lei pentru firmele care au trucat licitațiile CNAIR

Published

on

Lovitură dură pe piața lucrărilor de drumuri! Trei companii care întrețin șoselele din sud-estul României au fost prinse că și-au împărțit contractele „la masa negocierilor”, nu în competiție reală. Consiliul Concurenței a aplicat amenzi usturătoare, în valoare totală de 8,29 milioane de lei, pentru trucarea licitațiilor organizate de CNAIR prin DRDP Constanța.

Cele trei firme sancționate sunt:

  • Oyl Company Holding AG SRL – amendă de aproape 6 milioane de lei

  • Autoprima Serv SRL – peste 2 milioane de lei

  • Saga Infrastructură SRL – aproximativ 357.000 de lei

Potrivit anchetei, companiile au pus la cale o înțelegere anticoncurențială prin care și-au împărțit lucrările de întreținere a drumurilor naționale și autostrăzilor din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Călărași și Ialomița. Schema era simplă: firmele își coordonau ofertele astfel încât să câștige contractele cele care veneau cu prețurile cele mai mari, eliminând concurența reală.

Practic, licitațiile publice au fost transformate într-un joc cu rezultate știute dinainte, iar nota de plată urma să fie suportată din bani publici.

Advertisement

Toate cele trei companii au recunoscut faptele, motiv pentru care au primit reduceri ale amenzilor. În schimb, o a patra firmă, Asfalt Dobrogea SRL, a scăpat fără sancțiuni, anchetatorii neidentificând suficiente dovezi împotriva acesteia.

Consiliul Concurenței reamintește că astfel de înțelegeri sunt strict interzise de lege, iar împărțirea pieței sau trucarea licitațiilor reprezintă abateri grave. Deciziile sunt deja executorii, iar ANAF se ocupă de recuperarea sumelor, care vor ajunge direct la bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, „drumurile aranjate” au ieșit la iveală, iar factura pentru înțelegeri de culise este una pe măsură.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading