Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 29°C | Anul XI Nr. 527

La zi

Educația în criză: 4 din 10 elevi români fără competențe de bază și decalaje urban-rural dramatice

Published

on

Educația reprezintă fundamentul dezvoltării unei societăți, iar competențele de bază, precum citirea și înțelegerea științelor, sunt esențiale pentru formarea unor cetățeni capabili să navigheze într-o lume din ce în ce mai complexă. Cu toate acestea, un raport recent relevă o situație îngrijorătoare în România: aproximativ 40% dintre elevi nu dețin competențele minime necesare în domeniile citirii și științelor.

Conform datelor, 4 din 10 elevi români întâmpină dificultăți în înțelegerea textelor scrise și în aplicarea cunoștințelor de bază în științe. Aceste deficiențe au implicații pe termen lung asupra integrării pe piața muncii și a contribuției la dezvoltarea economică și socială a țării.

Elevii din zonele urbane au acces la resurse educaționale superioare, în timp ce școlile din mediul rural se confruntă cu lipsuri semnificative: infrastructură precară, acces limitat la internet și manuale învechite. Aceste disparități creează un cerc vicios, perpetuând inegalitățile sociale.

Cauze posibile

  • Subfinanțarea educației: Bugetul alocat educației rămâne sub media europeană.

  • Lipsa formării continue a cadrelor didactice: Mulți profesori nu beneficiază de programe de formare adaptate.

  • Accesul inegal la tehnologie: Elevii din mediul rural sunt adesea privați de resurse digitale.

  • Factori socio-economici: Sărăcia și lipsa implicării părinților agravează problema.

Soluții propuse

  1. Investiții în infrastructură: Modernizarea școlilor rurale.

  2. Programe de formare pentru profesori: Pregătire axată pe metode moderne de predare.

  3. Programe de sprijin pentru elevi: Meditații gratuite sau programe after-school.

  4. Colaborarea cu sectorul privat: Parteneriate pentru acces la tehnologie.

  5. Campanii de conștientizare: Implicarea comunităților locale și a părinților.

Concluzie

Situația actuală reflectă o problemă sistemică ce necesită intervenție urgentă. Prin investiții strategice și politici coerente, România poate transforma educația într-un motor de progres.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Scandal la Spitalul din Lupeni: Polițist rănit încercând să oprească o agresiune

Published

on

Un polițist a fost rănit sâmbătă în timp ce încerca să aplaneze un conflict violent izbucnit în incinta Spitalului Municipal Lupeni, județul Hunedoara. Incidentul a avut loc în urma unui apel la 112, care a alertat autoritățile despre o altercație în unitatea medicală.

Conflictul a pornit după ce un bărbat de 49 de ani, din Lupeni, a suspectat că fiica sa, internată împreună cu copilul ei de un an, ar fi fost agresată de concubinul acesteia. Furios, tatăl tinerei l-a atacat pe concubin cu un cuțit, chiar pe scările de la intrarea în spital, conform IPJ Hunedoara.

Un agent de poliție în vârstă de 34 de ani, prezent la fața locului, a intervenit pentru a-i separa pe cei doi. În timp ce intervenției, polițistul a fost înjunghiat în coapsa dreaptă, dar a rămas conștient și a primit imediat îngrijiri medicale.

Agresorul a fost imobilizat de polițiști și dus la sediul Poliției Lupeni pentru audieri. Autoritățile au deschis un dosar penal pentru infracțiunea de ultraj, cercetările fiind coordonate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Tragedia zborului 163 Saudia: Incendiul fatal din 1980

Published

on

Pe 19 august 1980, o catastrofă aviatică de proporții a zguduit lumea, când zborul 163 al companiei Saudia, operat de un avion Lockheed L-1011 TriStar, a fost cuprins de un incendiu devastator la bord, la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Internațional din Riad, Arabia Saudită. Tragedia a dus la pierderea tuturor celor 301 de persoane aflate la bord – 287 de pasageri și 14 membri ai echipajului – devenind unul dintre cele mai grave accidente aviatice din istorie la acea vreme.

Zborul 163, cu destinația Jeddah, a decolat fără probleme, dar la câteva minute după ce a părăsit pista, un incendiu a izbucnit în compartimentul de marfă din spate al avionului. Echipajul a decis să revină pe aeroportul din Riad și a aterizat cu succes. Cu toate acestea, din motive care au rămas controversate, avionul a rămas pe pistă timp îndelungat după aterizare, fără ca pasagerii să fie evacuați imediat. Focul s-a extins rapid, iar fumul toxic a invadat cabina, ducând la moartea tuturor celor aflați la bord prin asfixiere sau arsuri.

Ancheta a indicat drept cauză probabilă a incendiului un echipament de gătit defect din compartimentul de marfă, dar a scos în evidență și deficiențe majore în procedurile de evacuare și răspunsul la urgențe. Tragedia a condus la revizuirea standardelor de siguranță privind materialele inflamabile din avioane și la îmbunătățirea antrenamentelor pentru situații de urgență.

Zborul 163 Saudia rămâne un simbol al riscurilor asociate incendiilor la bord și al necesității unor proceduri rapide și eficiente în gestionarea crizelor aviatice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Kookaburra cu aripi albastre: „Râsul” colorat al Australiei

Published

on

Kookaburra cu aripi albastre (Dacelo leachii) este o pasăre impresionantă, originară din nordul Australiei, sudul Noii Guinee și părți ale Indoneziei. Renumită pentru strigătul său zgomotos, asemănător unui râs, această specie din familia martin-pescar preferă prada terestră în locul peștilor.

Aspect și caracteristici

Cu un penaj viu colorat, kookaburra cu aripi albastre are capul crem-alb, o dungă oculară maro închis și aripi și coadă de un albastru strălucitor, mai accentuat la masculi. Ciocul său mare și robust este adaptat pentru o dietă carnivoră, care include insecte, reptile mici, broaște și, ocazional, păsări sau mamifere mici. Are o lungime de 38–42 cm și o greutate de până la 310 grame, fiind ceva mai mică decât ruda sa, kookaburra râzătoare.

Habitat și răspândire

Această pasăre trăiește în păduri deschise, savane și zone de coastă cu mangrove, preferând apropierea de surse de apă, care susțin prada sa. În Australia, este comună în Queensland, Teritoriul de Nord și Australia de Vest. Kookaburra cu aripi albastre este sedentară, rămânând de obicei în același teritoriu pe tot parcursul anului.

Comportament și strigăt

Strigătul său distinctiv, un „râs” zgomotos, este folosit pentru a marca teritoriul și a „vorbi” cu grupul. Kookaburra cu aripi albastre trăiește în grupuri familiale, unde membrii cooperează pentru apărarea teritoriului și creșterea puilor. Vânează de pe crengi, plonjând rapid pentru a prinde prada cu ciocul.

Advertisement

Conservare și importanță culturală

Deși nu este considerată o specie amenințată, kookaburra cu aripi albastre se confruntă cu provocări din cauza pierderii habitatului. În cultura australiană, această pasăre este un simbol al sălbăticiei și al spiritului vibrant al naturii, fiind adesea celebrată în povești și cântece.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading