La zi
Cum să câștigi la stat un salariu de aproximativ 57.000 de euro
Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a avut în 2024 un salariu brut lunar de aproximativ 57.000 de euro, conform datelor publice, totalizând 690.500 de euro anual. Pe lângă acest venit de bază, a beneficiat de o bonificație anuală de 772.000 de euro și de o tranșă de 263.900 de euro din planul de stimulare pe termen lung (LTIP) pentru perioada 2022–2024. Astfel, veniturile sale brute au depășit 1,7 milioane de euro, reflectând rolul său esențial în conducerea celei mai mari companii energetice din România.
Ce face Christina Verchere la OMV Petrom?
Ca Director General Executiv, Christina Verchere este creierul strategic din spatele OMV Petrom, o companie integrată de energie care domină piața românească și regională. Rolul său presupune gestionarea unui gigant energetic cu activități variate, de la extracția de petrol și gaze până la producția de energie electrică și investiții în soluții sustenabile. Iată ce a însemnat munca sa în 2024:
În fruntea companiei, Verchere a pus umărul la proiectul Neptun Deep, o inițiativă ambițioasă de extracție a gazelor din Marea Neagră. Sub supravegherea ei, proiectul a avansat, pregătind terenul pentru forajul din 2025, care promite să transforme România într-un jucător cheie pe piața gazelor. Apoi, a condus expansiunea în domeniul energiei verzi, ducând portofoliul de proiecte regenerabile al companiei la peste 2,4 GW, cu investiții în parcuri solare și eoliene. Nu s-a oprit aici: a impulsionat mobilitatea electrică, crescând numărul punctelor de încărcare pentru mașini electrice la aproape 900, fie prin stații proprii, fie prin parteneriate.
Un alt punct forte al anului 2024 a fost investiția de 750 de milioane de euro în rafinăria Petrobrazi, care a transformat-o într-un centru de producție pentru biocombustibili. Acest pas a poziționat OMV Petrom ca pionier în Europa de Sud-Est în lupta pentru reducerea emisiilor. În paralel, Verchere a gestionat o companie cu peste 10.500 de angajați, număr crescut semnificativ prin internalizarea unor operațiuni de mentenanță și explorare, asigurând stabilitate și siguranță.
Pe plan financiar, sub conducerea sa, OMV Petrom a continuat să fie o vacă de muls pentru acționari, cu dividende generoase și o valoare a acțiunilor care a atins maxime istorice. Toate aceste realizări vin însă cu provocări: un mediu de piață volatil, taxe mai mari și presiunea tranziției energetice. Dar Verchere a demonstrat că poate naviga aceste ape tulburi, aliniind compania la obiectivele de sustenabilitate și profitabilitate.
De ce un salariu atât de mare?
Cei 57.000 de euro pe lună, plus bonusurile, pot părea exorbitanți, dar reflectă greutatea responsabilităților. Conducerea unei companii de talia OMV Petrom înseamnă decizii care influențează economia națională, securitatea energetică și viitorul a mii de angajați. Fiecare pas greșit poate costa milioane, iar succesul, așa cum s-a văzut în 2024, aduce beneficii uriașe pentru acționari și societate.
Christina Verchere nu doar administrează o companie, ci modelează viitorul energiei în România, jonglând între profit, inovație și responsabilitate ecologică. Dealul Lunganilor, cu legendele sale, pare o poveste de demult față de provocările moderne pe care le înfruntă ea zilnic.
Principalii acționari ai OMV Petrom sunt OMV Aktiengesellschaft cu 51,157% și statul român cu 20,698%.
Într-o țară atât de săracă, în care pensionarii abia supraviețuiesc, iar statul se plânge constant că nu are bani, la companiile de stat sau cu capital de stat se câștigă salarii exorbitante. Cât de greu poate fi să iei resurse de la stat și să le vinzi mai departe? Până când vom continua să ne învârtim în jurul cozii, fără să ne trezim la realitate? Cum poate statul să accepte salarii de peste 1 milion de euro pe an pentru directori?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
O băutură naturală care susține sănătatea ficatului și a colonului poate fi preparată din ingrediente simple, bogate în nutrienți și antioxidanți. Această rețetă combină proprietățile detoxifiante ale unor alimente cunoscute pentru efectele lor benefice asupra sistemului digestiv și hepatic. Ficatul și colonul joacă un rol esențial în eliminarea toxinelor din organism, iar susținerea lor prin alimentație poate contribui la o stare generală de bine.
Ingrediente:
-
1 lămâie proaspăt stoarsă – bogată în vitamina C și antioxidanți, ajută la stimularea producției de bilă și la detoxifierea ficatului.
-
1 linguriță de ghimbir proaspăt ras – are proprietăți antiinflamatoare și sprijină digestia, reducând balonarea și stimulând eliminarea toxinelor.
-
1 linguriță de miere naturală (opțional) – oferă un gust plăcut și proprietăți antibacteriene, susținând sănătatea intestinală.
-
1 măr verde (curățat și tăiat cuburi) – conține fibre (pectină) care ajută la curățarea colonului și la reglarea tranzitului intestinal.
-
1 cană de apă caldă – hidratează și facilitează procesul de detoxifiere.
-
1 vârf de cuțit de turmeric – un puternic antiinflamator și antioxidant, protejează ficatul și stimulează funcția sa.
Mod de preparare:
-
Stoarce sucul de la o lămâie și amestecă-l cu apa caldă într-un blender.
-
Adaugă ghimbirul ras, cuburile de măr, mierea și turmericul.
-
Mixează până obții o compoziție omogenă.
-
Strecoară amestecul (dacă preferi o textură mai fină) sau consumă-l ca atare pentru a beneficia de fibrele din măr.
-
Bea această băutură dimineața, pe stomacul gol, pentru rezultate optime.
Beneficii:
-
Detoxifierea ficatului: Lămâia și turmericul stimulează enzimele hepatice, ajutând ficatul să proceseze și să elimine toxinele mai eficient.
-
Curățarea colonului: Fibrele din măr și proprietățile antiinflamatoare ale ghimbirului susțin sănătatea colonului, promovând un tranzit intestinal regulat.
-
Îmbunătățirea digestiei: Ghimbirul și mierea reduc balonarea și susțin microbiota intestinală.
-
Protecție antioxidantă: Ingredientele sunt bogate în antioxidanți, care combat stresul oxidativ din organism.
Recomandări:
-
Consumă această băutură de 2-3 ori pe săptămână, ca parte a unei diete echilibrate.
-
Evită consumul excesiv dacă ai afecțiuni gastrice (cum ar fi gastrita), deoarece lămâia și ghimbirul pot fi iritante în cantități mari.
-
Consultă un medic înainte de a introduce această băutură în rutina ta, mai ales dacă urmezi un tratament medical sau ai probleme hepatice ori digestive.
Această băutură nu este un remediu minune, dar, combinată cu un stil de viață sănătos, poate susține funcțiile naturale de detoxifiere ale organismului. Hidratează-te bine, consumă alimente bogate în fibre și evită procesatele pentru a maximiza efectele.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Originar din insula Sardinia, Italia, Casu Marzu este una dintre cele mai neobișnuite și controversate delicatese din lume. Această brânză tradițională, preparată din lapte de oaie, este cunoscută pentru procesul său unic de fermentare, care implică prezența larvelor vii ale unei specii de muscă, Piophila casei. Deși poate părea ciudat sau chiar respingător pentru unii, Casu Marzu este considerat un simbol al patrimoniului culinar sardinian, reflectând o tradiție veche și o legătură profundă cu resursele locale.
Procesul de producție
Casu Marzu pornește ca o brânză tradițională Pecorino Sardo, o brânză tare din lapte de oaie. Ceea ce o face unică este etapa de fermentare: producătorii lasă intenționat brânza expusă pentru a atrage muștele de brânză (Piophila casei), care își depun ouăle în crustă. Larvele eclozează și încep să consume brânza, digerând grăsimile acesteia cu ajutorul enzimelor lor. În timpul acestui proces, larvele excretă un acid care descompune textura tare a brânzei, transformând-o într-o masă cremoasă, moale și ușor tartinabilă, cu un gust intens, picant și ușor înțepător.
Textura finală variază, dar este adesea descrisă ca fiind untoasă, iar larvele, care pot avea până la 8 mm lungime, sunt vizibile în interiorul brânzei. Unele variante sunt consumate cu larvele încă active, în timp ce altele sunt tratate pentru a le elimina înainte de servire.
Gust și consum
Gustul Casu Marzu este extrem de intens, cu note sărate, picante și un postgust care poate persista mult timp. Pentru localnicii din Sardinia, brânza este o delicatesă care se consumă în cantități mici, de obicei tartinată pe pâine tradițională sardiniană, numită pane carasau. Consumul brânzei implică și o decizie personală: unii aleg să mănânce larvele odată cu brânza, în timp ce alții le îndepărtează. Pentru a evita disconfortul, cei care consumă brânza cu larve sunt sfătuiți să le zdrobească, deoarece larvele pot supraviețui în stomac dacă sunt înghițite întregi.
Aspecte culturale și legale
În Sardinia, Casu Marzu este mai mult decât o simplă brânză – este o parte a identității culturale, transmisă de-a lungul generațiilor. Este adesea pregătită în gospodării și servită la ocazii speciale, simbolizând ospitalitatea și legătura cu tradițiile rurale. Cu toate acestea, comercializarea sa este controversată. Din cauza riscurilor pentru sănătate asociate consumului de alimente cu larve vii, Casu Marzu este interzisă în Uniunea Europeană și în alte țări, fiind considerată nesigură conform standardelor alimentare moderne. Totuși, brânza continuă să fie produsă și consumată în mod tradițional, în cercuri restrânse, iar în ultimii ani au existat eforturi pentru a reglementa producția sa în condiții mai sigure.
Riscuri și controverse
Consumul de Casu Marzu nu este lipsit de riscuri. Larvele pot provoca disconfort digestiv dacă sunt ingerate vii, iar igiena precară în timpul producției poate duce la contaminarea brânzei. În plus, gustul său extrem de intens și prezența larvelor pot fi descurajante pentru cei neobișnuiți cu acest preparat. Cu toate acestea, pentru cei care apreciază unicitatea sa, Casu Marzu reprezintă o experiență culinară de neuitat.
Casu Marzu este mai mult decât o simplă curiozitate gastronomică; este o mărturie a diversității culinare și a modului în care tradițiile pot sfida normele moderne. Deși nu este pentru toată lumea, această brânză cu viermi rămâne un simbol al moștenirii sardiniene, oferind o experiență gustativă unică pentru cei suficient de curajoși să o încerce. Pentru iubitorii de gastronomie aventuroasă, Casu Marzu este o provocare fascinantă, care îmbină istoria, cultura și gustul într-un mod cu adevărat neobișnuit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1667 – S-a născut matematicianul elvețian Johann Bernoulli; (d. 1 ianuarie 1748), cunoscut și ca Jean ori John.
1777 – S-a născut poetul scoțian Thomas Campbell.
1793 – Revoluția Franceză – Robespierre intră în Comitetul Salvării Publice și devine conducătorul acestuia.
1794 – Lovitură de stat în Franța La 9 Thermidor, anul II al Revoluției, Robespierre și colaboratorii săi sunt arestați, punându-se capăt Terorii Iacobine. Începe guvernarea Convenției thermidoriene.
1807 – Constantin Ipsilanti devine domn pentru a treia oară în Țara Românească.
1824 – S-a născut Alexandre Dumas fiul, romancier și dramaturg francez; romanul “Dama cu camelii” i-a adus celebritatea, inspirând și libretul cunoscutei opere de G. Verdi, “Traviata”.
1830 – Începutul celor „Trei zile glorioase” ale Revoluției din 1830; largi pături ale populației pariziene s-au ridicat împotriva domniei regelui Carol al X-lea, silindu-l să abdice.
1862 – Printr-un decret al domnitorului Al. I. Cuza a fost înființat Ministerul Afacerilor Străine. Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”.
1880 – Trupele britanice sunt învinse de către afganii conduși de Mohammed Ayub Khan în Bătălia de la Maiwand, în timpul celui de-al Doilea Război Anglo-Afgan.
1890 – Vincent van Gogh s-a împușcat și a murit două zile mai târziu.
1917 – A fost încheiat un protocol între împuterniciții guvernelor rus și român și ai Casei de Economii și Consemnațiuni din România, privind depozitarea, la Moscova, a unor valori românești însumând 7,5 miliarde de lei.
1921 – Cercetătorii de la Universitatea din Toronto conduși de biochimistul Frederick Banting demonstrează că insulina hormonală reglează nivelul de zahar din sânge.
1922 – Înființarea Uniunii Internaționale de Geografie.
1930 – România a concesionat serviciul național de telefoane companiei americane „International Telephone and Telegraph Corp.”
1940 – Personajul de desene animate Bugs Bunny a debutat pe micile ecrane, în filmul “A Wild Hare”
1949 – Zborul inițial al de Havilland Comet, primul avion cu reacție.
1953 – S-a semnat după trei ani de lupte sângeroase, armistițiul în Războiul din Coreea, peninsula Coreea fiind împărțită între Coreea de Nord comunista și Coreea de Sud.
1956 – România devine membru al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură – UNESCO.
1963 – Fostul Ministru de Finanțe, Vasile Luca, a murit în detenție la Aiud.
1968 – Formația britanică de muzica pop-rock Pink Floyd lansează în SUA albumul “A Saucerful of Secrets”.
1974 – Camera Reprezentanților a SUA decide punerea sub acuzare a președintelui Richard Nixon, în cadrul anchetei afacerii Watergate; la 8 august 1974, acesta își înaintează demisia.
1976 – Vizita de prietenie în Bulgaria a lui Nicolae Ceaușescu.
1990 – Proclamarea suveranității Republicii Belarus.
1990 – Parlamentul a decis ca “1 Decembrie” să devină Ziua Națională a României.
1996 – La Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA, are loc un atentat cu bombă; două persoane au fost ucise și 111 rănite.
2006 – Cercetătorii americani de la Universitatea din Maryland au obținut un vaccin împotriva sindromului respirator acut sever, boală declanșată în 2003 în Guangdong – China și care s-a răspândit în întreaga lume, provocând moartea a peste opt mii de persoane.
2012 – Ceremonia de deschidere a Jocurile Olimpice de vară de la Londra.
2018 – Cea mai lungă eclipsă totală de Lună din secolul XXI găsește Luna la apogeu în cel mai îndepărtat punct al orbitei sale în jurul Pământului.
2019 – Muntele Etna, din Sicilia, Italia, cel mai înalt și cel mai activ vulcan din Europa, a erupt din nou.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Trei proiecte majore pentru cartierul de tineri din Călărași: „În 2-3 ani vom avea o zonă complet urbanizată”
Băutura care detoxifică ficatul și curăță colonul
Neurothemis fluctuans: Libelula cu aripi roșii din Asia
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
