Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 547

Știri

Castelul Cantacuzino din Bușteni – învăluit în mistere paranormale

Published

on

Castelul Cantacuzino din Bușteni, situat în cartierul Zamora, este una dintre cele mai impresionante construcții din România, atât prin arhitectura să, cât și prin istoria bogată care îl înconjoară. Construit între 1901 și 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul” datorită averii sale imense, castelul a fost proiectat de arhitectul Grigore Cerchez într-un amestec unic de stiluri neoromânesc și neobrâncovenesc. Edificiul, finalizat cu mobilare în 1911, impresionează prin detalii precum vitraliile din sticlă de Murano, șemineele din piatră de Albești ornate cu mozaicuri policrome și foiță de aur, precum și prin dotările moderne pentru acea vreme, cum ar fi electricitatea și sistemul de canalizare.

Pe lângă valoarea sa istorică și arhitecturală, Castelul Cantacuzino a devenit faimos și pentru legendele paranormale care îl înconjoară. De-a lungul timpului, turiști și cercetători ai fenomenelor supranaturale au raportat diverse experiențe inexplicabile. Una dintre cele mai frecvent menționate este apariția unor „sfere luminoase” în fotografiile realizate în interiorul castelului său pe domeniul său. Aceste sfere, considerate de pasionații de paranormal drept posibile manifestări ale spiritelor, ar avea formă rotundă, ar emite propria lumină și ar urma traiectorii neobișnuite, fără a fi influențate de surse de lumină artificială. Unii speculează că aceste fenomene ar putea fi legate de spiritele foștilor locuitori ai castelului său de alte entități energetice.

Un alt fenomen raportat este cel al „luminilor zburătoare” – pete de lumină care nu sunt vizibile cu ochiul liber, dar apar în poze, fără o sursă evidentă. Aceste manifestări au fost observate nu doar în castel, ci și în zonele învecinate, cum ar fi un mic deal din apropiere, parte a fostului domeniu Cantacuzino. În plus, vizitatorii au povestit despre sunete ciudate, de mare intensitate, care răsună uneori în preajma castelului, fără o explicație logică.

Istoria familiei Cantacuzino ar putea oferi un context pentru aceste povești. Mulți membri ai familiei au avut sfârșituri tragice, inclusiv execuții violente, ceea ce a alimentat speculațiile despre spirite neliniștite. De exemplu, legendele spun că anumite prezențe ar putea fi legate de evenimentele tumultuoase din trecutul familiei. Deși nu există dovezi științifice care să susțină aceste afirmații, castelul a atras atenția investigatorilor paranormali, care au efectuat cercetări pentru a documenta aceste fenomene.

Advertisement

Astăzi, Castelul Cantacuzino este un obiectiv turistic popular, deschis publicului pentru vizite și evenimente culturale. Cu o suprafață de 3.148 mp, un parc de 3,5 hectare și un domeniu ce se întinde pe aproape 1.000 de hectare, oferă o experiență fascinantă, fie că ești atras de istorie, arhitectură sau de misterul supranaturalului. Indiferent dacă crezi sau nu în fantome, atmosfera castelului, amplasat la poalele Munților Bucegi, te invită să explorezi și să-ți imaginezi poveștile care au prins viață între zidurile sale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Recomandare de carte -„Ciuma” de Albert Camus

Published

on

„Ciuma” este una dintre cele mai puternice parabole ale secolului XX. Sub pretextul unei epidemii de ciumă care izolează orașul Oran, Camus vorbește despre condiția umană, despre rău, despre absurd și despre felul în care oamenii aleg să răspundă.

Personajele principale – doctorul Rieux, preotul Paneloux, jurnalistul Rambert, bătrânul Grand, Tarrou – nu sunt eroi grandilocvenți, ci oameni obișnuiți puși în fața unei realități insuportabile. Ei reprezintă atitudini diferite: revoltă lucidă, credință pusă la încercare, dorința de evadare, acceptare resemnată, căutare a sensului prin solidaritate.

Stilul este sec, precis, aproape clinic – exact cum trebuie să fie o cronică a unei molime. Camus evită orice efect melodramatic; emoția vine din detașarea rece cu care descrie suferința și moartea.

Romanul rămâne teribil de actual: vorbește despre izolare, despre sensul responsabilității, despre lupta împotriva unui inamic invizibil, despre cum solidaritatea poate da sens existenței chiar și în mijlocul absurdului.

Advertisement

„Ciuma” nu oferă soluții ușoare și nu predică. Întreabă doar: ce facem când ne lovim de răul absolut? Răspunsul lui Rieux – lupta continuă, fără iluzii, dar fără renunțare – rămâne una dintre cele mai demne atitudini din literatura universală.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading