Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 547

Știri

Castelul Cantacuzino din Bușteni – învăluit în mistere paranormale

Published

on

Castelul Cantacuzino din Bușteni, situat în cartierul Zamora, este una dintre cele mai impresionante construcții din România, atât prin arhitectura să, cât și prin istoria bogată care îl înconjoară. Construit între 1901 și 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul” datorită averii sale imense, castelul a fost proiectat de arhitectul Grigore Cerchez într-un amestec unic de stiluri neoromânesc și neobrâncovenesc. Edificiul, finalizat cu mobilare în 1911, impresionează prin detalii precum vitraliile din sticlă de Murano, șemineele din piatră de Albești ornate cu mozaicuri policrome și foiță de aur, precum și prin dotările moderne pentru acea vreme, cum ar fi electricitatea și sistemul de canalizare.

Pe lângă valoarea sa istorică și arhitecturală, Castelul Cantacuzino a devenit faimos și pentru legendele paranormale care îl înconjoară. De-a lungul timpului, turiști și cercetători ai fenomenelor supranaturale au raportat diverse experiențe inexplicabile. Una dintre cele mai frecvent menționate este apariția unor „sfere luminoase” în fotografiile realizate în interiorul castelului său pe domeniul său. Aceste sfere, considerate de pasionații de paranormal drept posibile manifestări ale spiritelor, ar avea formă rotundă, ar emite propria lumină și ar urma traiectorii neobișnuite, fără a fi influențate de surse de lumină artificială. Unii speculează că aceste fenomene ar putea fi legate de spiritele foștilor locuitori ai castelului său de alte entități energetice.

Un alt fenomen raportat este cel al „luminilor zburătoare” – pete de lumină care nu sunt vizibile cu ochiul liber, dar apar în poze, fără o sursă evidentă. Aceste manifestări au fost observate nu doar în castel, ci și în zonele învecinate, cum ar fi un mic deal din apropiere, parte a fostului domeniu Cantacuzino. În plus, vizitatorii au povestit despre sunete ciudate, de mare intensitate, care răsună uneori în preajma castelului, fără o explicație logică.

Istoria familiei Cantacuzino ar putea oferi un context pentru aceste povești. Mulți membri ai familiei au avut sfârșituri tragice, inclusiv execuții violente, ceea ce a alimentat speculațiile despre spirite neliniștite. De exemplu, legendele spun că anumite prezențe ar putea fi legate de evenimentele tumultuoase din trecutul familiei. Deși nu există dovezi științifice care să susțină aceste afirmații, castelul a atras atenția investigatorilor paranormali, care au efectuat cercetări pentru a documenta aceste fenomene.

Advertisement

Astăzi, Castelul Cantacuzino este un obiectiv turistic popular, deschis publicului pentru vizite și evenimente culturale. Cu o suprafață de 3.148 mp, un parc de 3,5 hectare și un domeniu ce se întinde pe aproape 1.000 de hectare, oferă o experiență fascinantă, fie că ești atras de istorie, arhitectură sau de misterul supranaturalului. Indiferent dacă crezi sau nu în fantome, atmosfera castelului, amplasat la poalele Munților Bucegi, te invită să explorezi și să-ți imaginezi poveștile care au prins viață între zidurile sale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Traian Băsescu obține victoria în instanță: Administrația Prezidențială obligată să plătească indemnizația restanțată de peste 750.000 lei

Published

on

Curtea de Apel București, prin Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat miercuri o decizie favorabilă fostului președinte Traian Băsescu în procesul intentat Administrației Prezidențiale. Instanța a admis în totalitate cererea reclamantului și a anulat atât Ordinul nr. 55 emis în 2022, cât și adresa SG 6462 din 26 mai 2022, prin care fusese oprită plata indemnizației lunare prevăzute de lege pentru foștii șefi de stat.

Magistrații au constatat că măsurile administrative contestate au fost nelegale, astfel că au obligat pârâta – Administrația Prezidențială – să achite suma totală de 754.234,84 lei. Această sumă reprezintă indemnizația lunară netă cuvenită lui Traian Băsescu pentru intervalul 23 martie 2022 – 31 iulie 2025, calculată conform dispozițiilor legale în vigoare.

Pe lângă prejudiciul principal, instanța a mai obligat Administrația Prezidențială să suporte și cheltuielile de judecată în cuantum de 17.648 lei.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond și nu este definitivă. Pârâta are dreptul să formuleze recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia reprezintă un precedent important în materia drepturilor foștilor președinți ai României și readuce în atenție aplicarea uniformă a Legii nr. 406/2001 privind indemnizațiile acordate acestora.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading