Știri
Castelul Cantacuzino din Bușteni – învăluit în mistere paranormale
Castelul Cantacuzino din Bușteni, situat în cartierul Zamora, este una dintre cele mai impresionante construcții din România, atât prin arhitectura să, cât și prin istoria bogată care îl înconjoară. Construit între 1901 și 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul” datorită averii sale imense, castelul a fost proiectat de arhitectul Grigore Cerchez într-un amestec unic de stiluri neoromânesc și neobrâncovenesc. Edificiul, finalizat cu mobilare în 1911, impresionează prin detalii precum vitraliile din sticlă de Murano, șemineele din piatră de Albești ornate cu mozaicuri policrome și foiță de aur, precum și prin dotările moderne pentru acea vreme, cum ar fi electricitatea și sistemul de canalizare.
Pe lângă valoarea sa istorică și arhitecturală, Castelul Cantacuzino a devenit faimos și pentru legendele paranormale care îl înconjoară. De-a lungul timpului, turiști și cercetători ai fenomenelor supranaturale au raportat diverse experiențe inexplicabile. Una dintre cele mai frecvent menționate este apariția unor „sfere luminoase” în fotografiile realizate în interiorul castelului său pe domeniul său. Aceste sfere, considerate de pasionații de paranormal drept posibile manifestări ale spiritelor, ar avea formă rotundă, ar emite propria lumină și ar urma traiectorii neobișnuite, fără a fi influențate de surse de lumină artificială. Unii speculează că aceste fenomene ar putea fi legate de spiritele foștilor locuitori ai castelului său de alte entități energetice.
Un alt fenomen raportat este cel al „luminilor zburătoare” – pete de lumină care nu sunt vizibile cu ochiul liber, dar apar în poze, fără o sursă evidentă. Aceste manifestări au fost observate nu doar în castel, ci și în zonele învecinate, cum ar fi un mic deal din apropiere, parte a fostului domeniu Cantacuzino. În plus, vizitatorii au povestit despre sunete ciudate, de mare intensitate, care răsună uneori în preajma castelului, fără o explicație logică.
Istoria familiei Cantacuzino ar putea oferi un context pentru aceste povești. Mulți membri ai familiei au avut sfârșituri tragice, inclusiv execuții violente, ceea ce a alimentat speculațiile despre spirite neliniștite. De exemplu, legendele spun că anumite prezențe ar putea fi legate de evenimentele tumultuoase din trecutul familiei. Deși nu există dovezi științifice care să susțină aceste afirmații, castelul a atras atenția investigatorilor paranormali, care au efectuat cercetări pentru a documenta aceste fenomene.
Astăzi, Castelul Cantacuzino este un obiectiv turistic popular, deschis publicului pentru vizite și evenimente culturale. Cu o suprafață de 3.148 mp, un parc de 3,5 hectare și un domeniu ce se întinde pe aproape 1.000 de hectare, oferă o experiență fascinantă, fie că ești atras de istorie, arhitectură sau de misterul supranaturalului. Indiferent dacă crezi sau nu în fantome, atmosfera castelului, amplasat la poalele Munților Bucegi, te invită să explorezi și să-ți imaginezi poveștile care au prins viață între zidurile sale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași a organizat Topul Firmelor – Ediția 2025, un eveniment ce ar fi trebuit să marcheze performanța companiilor locale și centenarul instituției. În loc să fie o platformă de recunoaștere a antreprenorilor, manifestarea s-a transformat într-o gală dominată de reprezentanți ai administrației publice, cu participare redusă din partea mediului economic – exact a celor în numele cărora CCIA ar trebui să acționeze.
În spațiul public au apărut reacții critice, unele catalogând evenimentul drept superficial, cu accent mai degrabă pe imagine și pe „diplome protocolare” decât pe soluții pentru actualele probleme economice. Lipsa unei dezbateri autentice, absența firmelor mici – care se confruntă cu insolvențe, presiuni fiscale și dificultăți operaționale – și orientarea exclusiv către mediul administrativ au ridicat semne de întrebare privind direcția instituției.
Rareș Ionescu: „Sala a fost dominată de reprezentanți ai administrației. Participarea agenților economici a fost modestă”
Într-o poziție publică, antreprenorul Rareș Ionescu a punctat elegant, dar ferm, neconcordanțele dintre intenția declarată a evenimentului și realitatea din sală. Mesajul său evidențiază necesitatea unei schimbări de abordare.
„Am participat la Topul Firmelor din Județul Călărași – Ediția 2025 (…). A fost o ocazie importantă pentru mediul de afaceri local, însă nu pot să nu observ că participarea agenților economici a fost modestă, sala fiind dominată de reprezentanți ai administrației publice.”
„Mi-ar plăcea ca, pe viitor, acest eveniment să reflecte mai vizibil contribuția reală a companiilor la dezvoltarea județului și la îmbunătățirea vieții locuitorilor.”
„CCIA trebuie să câștige încrederea antreprenorilor și să depună eforturi mai mari pentru atragerea acestora.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un accident rutier a avut loc vineri seară, în jurul orei 19:20, în comuna Curcani, unde două autoturisme au fost implicate într-o coliziune. În total, patru persoane se aflau în vehicule, iar una dintre ele a necesitat evaluare medicală.
La fața locului au intervenit echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Călărași, inclusiv o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD. Pompierii au asigurat zona și au verificat dacă a fost nevoie de manevre de extragere.
O persoană a acuzat dureri la o mână, fiind preluată de paramedicii SMURD pentru îngrijiri medicale. După evaluare, victima a refuzat transportul la spital.
Poliția se află la fața locului și efectuează cercetări pentru a stabili modul în care s-a produs accidentul. Traficul a fost restricționat temporar pe durata intervenției.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Au scăpat cu viață, dar fără nimic. Familia Radan din Gălățui a rămas fără acoperiș deasupra capului
O casă transformată în scrum în doar câteva minute. Un coșmar trăit pe viu de Familia Rădan din localitatea Gălăţui, comuna Alexandru Odobescu, în dimineața zilei de 27 noiembrie 2025, când un incendiu puternic a cuprins locuința acestora. Flăcările, alimentate de structura din lemn a casei, au distrus aproape totul.
„Am rămas doar cu hainele de pe noi…”, spun membrii familiei, încă șocați după tragedie. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Însă bilanțul pagubelor este dramatic: toate bunurile materiale au fost pierdute – mobilier, electrocasnice, haine, documente, obiecte personale, inclusiv amintiri de o viață.
APEL UMANITAR: O FAMILIE TREBUIE RECONSTRUITĂ
Situația este grea. Fără acoperiș, fără resurse, fără posibilitatea de a reface singuri locuința, oamenii au nevoie urgent de sprijin.
Orice ajutor contează – financiar, material sau prin distribuirea mesajului.
DONAȚII FINANCIARE
Beneficiar: Rădan Ilie
IBAN (RON): RO38 INGB 0000 9999 0902 2682
Telefon contact: 📞 0728 217 400
DONAȚII ÎN OBIECTE
Familia are nevoie de:
- Haine și încălțăminte (pentru adulți)
- Lenjerii, pături, pilote
- Mobilier de bază
- Electrocasnice
- Orice obiect necesar într-o locuință ce urmează să fie reconstruită de la zero
- Pentru predare obiecte: 0728 217 400
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Antrenorul Mircea Ștefan, pe marginea prăpastiei la Dunărea Călărași. Alexandru Dincă: „Suntem prieteni, dar nu putem fi conduși de sentimente”
Dunărea Călărași defilează pe teren propriu: 5–0 cu CS Agigea, într-o etapă fără emoții
Topul Firmelor – fără firme. O gală cu oficiali și prea puțini oameni de afaceri
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
