La zi
Bugetul Societății Drumuri și Poduri Călărași, sub lupa consilierilor județeni
În cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Călărași, ce va avea loc joi, 20 iunie, va fi supus spre vot un proiect de hotărâre important pentru infrastructura județului. Proiectul vizează aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Societății Drumuri și Poduri S.A. Călărași pentru anul 2024.
Potrivit documentelor depuse la proictul de Hotărâre, societate Drumuri și Poduri Călăraș, pentru anul 2024, sursele de finanțare a investițiilor, în valoare de 573.000 lei, sunt reprezentate de surse proprii, respectiv încasările curente.
VENITURI TOTALE Veniturile totale au fost estimate la suma de 17376.00 mii lei, astfel:
- Veniturile din exploatare (rd. 2 anexa 4) in cuantum de 17374.00 mii lei cuprind: 1.1. venituri din vanzarea produselor – 0 mii lei, reprezentand vanzare de produse finite; 1.2 venituri din servicii prestate-16700 mii lei, reprezentand servicii de reparatii si intretinere a drumurilor; 1.3 venituri din redevente si chirii-100 mii lei, reprezentand venituri obtinute din inchirierea unor utilaje; 1.4 alte venituri – 15 mii lei; 1.5 venituri aferente costului producţiei/ servicii în curs de execuţie- 300 mii lei, reprezentand valoarea lucrarilor aflate in diferite stadii de executie la finele trimestrelor; 1.6 alte venituri din exploatare – 24,00 mii lei, reprezentand valorificarea unor imobilizari corporale neutilizabile si alte venituri;
- Veniturile financiare (rd. 22 anexa 4) in cuantum de 2.00 mii lei, reprezentand valoarea dobanzilor si a diferentelor de curs valutar
II. CHELTUIELI TOTALE Cheltuielile totale au fost estimate la suma de 16187.50 mii lei, astfel:
1.Cheltuielile de exploatare (rd. 30 anexa 4) in cuantum de 16088.50 mii lei cuprind: 1.1. Chelt. privind stocurile – 7505 mii lei si includ: cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli privind materialele nestocate, cheltuieli privind energia şi apa, cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor, cheltuieli privind mărfurile, cheltuieli privind ambalajele, reduceri comerciale primite
Fundamentarea cheltuielilor s-a realizat avand in vedere indicii estimati ai inflatiei si/sau evolutia cursurilor de schimb valutar previzionate conform prognozei Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza, pentru acele costuri care prin natura lor au o evolutie relativ liniara.
1.2. Cheltuieli privind serviciile executate de terti – 192 mii lei astfel: -cheltuieli cu intretinerea si reparatiile – 25 mii lei, sunt prevazute sumele necesare pentru repararea mijloacelor auto si a utilajelor pe care le detine societatea; -cheltuieli privind chiriile – 39 mii lei, reprezentand chirii butelii acetilena, chirii utilaje si mijloace de transport auto necesare desfasurarii activitatii economice, chirii pubele colectare gunoi; -cheltuieli cu primele de asigurare – 128 mii lei, reprezentand asigurarile obligatorii la mijloacele auto si utilajele detinute de societate; 1.3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terti in suma de 1785 mii lei astfel : -cheltuieli privind comisioane si onorarii – 48 mii lei reprezentand cheltuieli consultanta juridica si cheltuieli notariale; -cheltuieli protocol si reclama – 88 mii lei, reprezentand sume previzionate pentru promovarea si publicitatea produselor; -cheltuieli cu transporturi de bunuri – 136 mii lei; -cheltuieli cu deplasarile – 22 mii lei; -cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii – 148 mii lei; -chelt. cu serviciile bancare – 14 mii lei, reprezentand comisioanele bancare pentru operatiuni curente; -alte cheltuieli – 810 mii lei constand din cheltuieli cu marcaje drumuri efectuate de terti pe baza de contracte si alte servicii, service calculatoare si xerox, spalatorie auto, auditare situatii financiare, auditare ISO; -Cheltuieli cu impozite si taxe – 250 mii lei, reprezentand taxe si impozite la bugetul local, taxe licente auto, taxe autorizare calitate. Cheltuieli cu personalul in suma de 5359 mii lei dupa cum urmeaza: Aceste cheltuieli au fost calculate astfel: -pentru un numar mediu anual de 75 salariati, cuprinzand salariile de baza, sporurile specifice si alte bonificatii, precum si impozitele aferente drepturilor salariale. -pentru contractele de mandat incheiate cu directorii si administratorii societatii. Alte cheltuieli de exploatare – 997.50 mii lei, reprezentand cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor – 935 mii lei, cheltuieli cu penalitati de intarziere la plata.
Cheltuielile financiare(rd. 136 anexa 4) in cuantum de 99 mii lei, reprezentand cheltuieli cu dobanzile platite bancilor la care societatea are conturi deschise.
SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIILOR pentru anul 2024, in suma de 573 mii lei, sunt reprezentate de surse proprii, respectiv incasarile curente. In functie de modul de derulare a investitiilor se vor putea realiza realocari intre diversele proiecte de investitii, cu incadrarea in cheltuielile totale de investitii aprobate si respectiv sursele de finantare existente. De asemenea, in cursul anului pot aparea noi necesitati pentru cheltuieli de investitii, neprevazute care vor putea fi finantate in limita surselor de finantare existente. Programul de investitii este detaliat in Anexa 5 a Bugetului de Venituri si Cheltuieli pentru anul 2024, cu detalierea dotarilor intr-o lista distincta. Pentru anul 2024 societatea si-a propus sa realizeze urmatorii indicatori economico-financiari: profit brut – 1188.50 mii lei productivitatea muncii – 234.78 lei/pers. cheltuieli la 1000 lei/venit – 932.00 lei castig mediu lunar/salariat – 5166.66 lei/pers.
I. VENITURI TOTALE Veniturile totale au fost estimate la suma de 17376.00 mii lei , astfel:
- Veniturile din exploatare (rd. 2 anexa 4) in cuantum de 17374.00 mii lei cuprind: 1.1. venituri din vanzarea produselor – 0 mii lei, reprezentand vanzare de produse finite; 1.2 venituri din servicii prestate-16700 mii lei, reprezentand servicii de reparatii si intretinere a drumurilor; 1.3 venituri din redevente si chirii-100 mii lei, reprezentand venituri obtinute din inchirierea unor utilaje ; 1.4 alte venituri – 15 mii lei; 1.5 venituri aferente costului producţiei/ servicii în curs de execuţie- 300 mii lei, reprezentand valoarea lucrarilor aflate in diferite stadii de executie la finele trimestrelor; 1.6 alte venituri din exploatare – 24,00 mii lei, reprezentand valorificarea unor imobilizari corporale neutilizabile si alte venituri;
- Veniturile financiare (rd. 22 anexa 4) in cuantum de 2.00 mii lei, reprezentand valoarea dobanzilor si a diferentelor de curs valutar
II. CHELTUIELI TOTALE Cheltuielile totale au fost estimate la suma de 16187.50 mii lei, astfel:
1.Cheltuielile de exploatare (rd. 30 anexa 4) in cuantum de 16088.50 mii lei cuprind: 1.1. Chelt. privind stocurile – 7505 mii lei si includ: cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli privind materialele nestocate, cheltuieli privind energia şi apa, cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor, cheltuieli privind mărfurile, cheltuieli privind ambalajele, reduceri comerciale primite
Fundamentarea cheltuielilor s-a realizat avand in vedere indicii estimati ai inflatiei si/sau evolutia cursurilor de schimb valutar previzionate conform prognozei Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza, pentru acele costuri care prin natura lor au o evolutie relativ liniara.
1.2. Cheltuieli privind serviciile executate de terti – 192 mii lei astfel: -cheltuieli cu intretinerea si reparatiile – 25 mii lei, sunt prevazute sumele necesare pentru repararea mijloacelor auto si a utilajelor pe care le detine societatea; -cheltuieli privind chiriile – 39 mii lei, reprezentand chirii butelii acetilena, chirii utilaje si mijloace de transport auto necesare desfasurarii activitatii economice, chirii pubele colectare gunoi; -cheltuieli cu primele de asigurare – 128 mii lei, reprezentand asigurarile obligatorii la mijloacele auto si utilajele detinute de societate; 1.3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terti in suma de 1785 mii lei astfel : -cheltuieli privind comisioane si onorarii – 48 mii lei reprezentand cheltuieli consultanta juridica si cheltuieli notariale; -cheltuieli protocol si reclama – 88 mii lei, reprezentand sume previzionate pentru promovarea si publicitatea produselor; -cheltuieli cu transporturi de bunuri – 136 mii lei; -cheltuieli cu deplasarile – 22 mii lei; -cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii – 148 mii lei; -chelt. cu serviciile bancare – 14 mii lei, reprezentand comisioanele bancare pentru operatiuni curente; -alte cheltuieli – 810 mii lei constand din cheltuieli cu marcaje drumuri efectuate de terti pe baza de contracte si alte servicii, service calculatoare si xerox, spalatorie auto, auditare situatii financiare, auditare ISO; -Cheltuieli cu impozite si taxe – 250 mii lei, reprezentand taxe si impozite la bugetul local, taxe licente auto, taxe autorizare calitate. Cheltuieli cu personalul in suma de 5359 mii lei dupa cum urmeaza: Aceste cheltuieli au fost calculate astfel: -pentru un numar mediu anual de 75 salariati, cuprinzand salariile de baza, sporurile specifice si alte bonificatii, precum si impozitele aferente drepturilor salariale. -pentru contractele de mandat incheiate cu directorii si administratorii societatii. Alte cheltuieli de exploatare – 997.50 mii lei, reprezentand cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor – 935 mii lei, cheltuieli cu penalitati de intarziere la plata.
Cheltuielile financiare(rd. 136 anexa 4) in cuantum de 99 mii lei, reprezentand cheltuieli cu dobanzile platite bancilor la care societatea are conturi deschise.
SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIILOR
In functie de modul de derulare a investitiilor se vor putea realiza realocari intre diversele proiecte de investitii, cu incadrarea in cheltuielile totale de investitii aprobate si respectiv sursele de finantare existente. De asemenea, in cursul anului pot aparea noi necesitati pentru cheltuieli de investitii, neprevazute care vor putea fi finantate in limita surselor de finantare existente.
Programul de investitii este detaliat in Anexa 5 a Bugetului de Venituri si Cheltuieli pentru anul 2024, cu detalierea dotarilor intr-o lista distincta.
Pentru anul 2024 societatea si-a propus sa realizeze urmatorii indicatori economico-financiari:
profit brut – 1188.50 mii lei
productivitatea muncii – 234.78 lei/pers.
cheltuieli la 1000 lei/venit – 932.00 lei
castig mediu lunar/salariat – 5166.66 lei/pers.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima Banatului, la doar câțiva kilometri de stațiunea Băile Herculane, se ridică semeț Sfinxul Bănățean, o formațiune stâncoasă impresionantă cunoscută și sub numele de „Sfinxul de la Topleț”. Situat în satul Bârza, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Caraș-Severin, acest monument al naturii este o arie protejată de interes național, încadrat în categoria a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic). Cu o suprafață de doar 0,50 hectare, Sfinxul Bănățean atrage atenția prin forma sa antropomorfă, asemănătoare unui cap uman, sculptat de forțele naturii de-a lungul mileniilor.
Originea și Caracteristicile Sfinxului
Sfinxul Bănățean este o formațiune geologică alcătuită din gresie, modelată de eroziunea eoliană și ploile care au sculptat pereții stâncoși și grohotișurile din zonă. Cu o înălțime de 16 metri și o lățime de 8 metri, stânca impresionează prin detaliile sale, care par să ascundă o poveste nerostită. Unii localnici și specialiști susțin că forma sa seamănă cu un cap de om purtând un coif dacic, orientat spre apus, ceea ce a dus la speculații despre o posibilă semnificație culturală sau istorică. În folclorul local, Sfinxul este numit „Moșul”, „Iovan Iorgovan” sau chiar „Ercule”, fiind asociat cu legendele eroului mitic Hercules, venerat în zona Băilor Herculane.
Localizare și Acces
Sfinxul Bănățean se află la aproximativ 8 km de Băile Herculane, fiind vizibil de pe drumul național DN6 (E70 București-Timișoara), mai exact la kilometrul 377, în special primăvara și toamna, când vegetația este mai puțin deasă. Pentru a ajunge mai aproape, turiștii pot urma un drum neasfaltat de pe Strada Pecinișca, după ce trec podul peste râul Cerna. Totuși, se recomandă admirarea de la distanță, deoarece zona este cunoscută pentru prezența viperelor cu corn, a căror mușcătură este periculoasă.
Legende și Mister
Sfinxul Bănățean este învăluit în legende care adaugă un farmec aparte locului. Una dintre povești spune că stânca ar marca victoria legendarului Iovan Iorgovan (uneori identificat cu Hercules) asupra unei hidre mitice, ridicată ca simbol al triumfului. Bătrânii locului cred că sub Sfinx ar fi ascuns „ciomagul lui Hercule”, care așteaptă să fie descoperit de un viteaz cu inima curată, destinat să devină „apărătorul românilor”. Alții numesc stânca „Piatra Caprei”, datorită caprelor negre care populează zona. Aceste povești, alături de aspectul impunător al stâncii, transformă Sfinxul într-o atracție care îmbină natura, istoria și mitologia.
Biodiversitate și Importanță
Rezervația naturală din jurul Sfinxului găzduiește specii rare de vegetație, precum liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (Fraxinus ornus) și lumânărica (Verbascum phlomoides). Zona este considerată a avea o energie purificatoare, iar izvoarele din apropiere sunt renumite pentru puritatea lor. Cu toate acestea, Sfinxul Bănățean rămâne mai puțin cunoscut decât omologul său din Munții Bucegi, fiind o „minune lăsată uitării” din cauza lipsei de promovare turistică și a infrastructurii adecvate.
De ce să vizitezi?
Sfinxul Bănățean nu este doar o formațiune geologică, ci și un simbol al frumuseții sălbatice a Banatului. Situat într-o regiune bogată în atracții naturale, precum cascadele Bigăr, Cheile Nerei sau morile de apă de la Rudăria, Sfinxul este o destinație ideală pentru iubitorii de natură și istorie. Totuși, accesul dificil și lipsa amenajărilor turistice, cum ar fi drumurile sau indicatoarele, fac ca această minune să fie vizitată de puțini turiști.
Dacă ești în căutarea unui loc care combină misterul, frumusețea naturii și legendele locale, Sfinxul Bănățean merită să fie pe lista ta. Admiră-l de pe DN6 sau aventurează-te pe drumurile mai puțin bătătorite ale Banatului, dar fii atent la vipere și respectă natura!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fazanul Bulwer (Lophura bulweri), cunoscut și sub numele de fazanul cu coadă albă, este o specie rară și spectaculoasă de pasăre, endemică insulei Borneo. Această pasăre fascinantă, numită după naturalistul britanic Henry Ernest Bulwer, impresionează prin penajul său vibrant și coada lungă, fiind una dintre cele mai distinctive specii din familia Phasianidae.
Caracteristici fizice
Masculii fazanului Bulwer sunt adevărate opere de artă ale naturii. Aceștia au un penaj predominant negru-albăstrui, cu reflexii metalice, și o coadă lungă, albă, care poate atinge până la 60-75 cm. Fața lor este decorată cu caruncule de un cărbune strălucitor, care se umflă în timpul ritualurilor de împerechere, oferind un spectacol vizual impresionant. Femelele, în contrast, au un penaj mai discret, de un cărbune brun, care le ajută să se camufleze în pădurile dense.
Masculii pot cântări între 1,5 și 2 kg, în timp ce femelele sunt mai mici, având o lungime totală de aproximativ 50-60 cm, inclusiv coada.
Habitat și distribuție
Fazanul Bulwer este endemic în pădurile tropicale de joasă altitudine din Borneo, fiind întâlnit în statele malaieziene Sabah și Sarawak, în Kalimantanul indonezian și în Brunei. Preferă pădurile primare și secundare dense, cu sol umed și vegetație bogată, trăind la altitudini de până la 1.500 de metri. Din păcate, defrișările masive din Borneo au redus semnificativ habitatul acestei specii, ceea ce o face vulnerabilă.
Comportament și reproducere
Fazanul Bulwer este o pasăre timidă și solitară, fiind rareori observată în sălbăticie datorită naturii sale discrete. Masculii efectuează dansuri elaborate pentru a atrage femelele, ridicându-și coada lungă și umflându-și carunculele faciale pentru a crea un efect vizual dramatic. Aceste ritualuri au loc în zone special alese, numite „curți de afișare”, unde masculii își etalează frumusețea.
Femelele depun de obicei 1-2 ouă într-un cuib simplu construit pe sol, ascuns sub vegetație. Ele sunt responsabile de clocirea ouălor și creșterea puilor, masculii neimplicându-se în îngrijirea acestora.
Dieta
Fazanul Bulwer este omnivor, hrănindu-se cu o varietate de fructe, semințe, insecte și mici nevertebrate. În pădurile din Borneo, aceștia contribuie la dispersarea semințelor, jucând un rol important în ecosistemul forestier.
Conservare
Fazanul Bulwer este clasificat drept vulnerabil de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) din cauza pierderii habitatului cauzate de defrișări, exploatarea forestieră și conversia terenurilor pentru agricultură. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor primare și crearea de rezervații, sunt esențiale pentru supraviețuirea acestei specii. De asemenea, fazanul Bulwer este uneori crescut în captivitate pentru a sprijini conservarea și studiul său.
Curiozități
-
Carunculele faciale ale masculilor pot schimba culoare și mărime în funcție de starea lor emoțională, fiind un indicator al sănătății și vigorii.
-
Fazanul Bulwer este considerat una dintre cele mai greu de observat păsări din Borneo, datorită comportamentului său retras.
-
Coada albă a masculilor este unică printre fazani, fiind un simbol al eleganței și frumuseții.
Fazanul Bulwer rămâne o adevărată bijuterie a pădurilor din Borneo, un simbol al biodiversității fragile a regiunii, care merită protejat pentru generațiile viitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 19 octombrie 1869, locomotiva „Mihai Bravul” a tras primul său suflu de abur pe traseul București–Giurgiu, marcând intrarea României în era modernă. Această cale ferată de 70 de kilometri, construită sub supravegherea inginerului englez John Trevor Barkley, a fost mai mult decât o realizare tehnică – a fost o promisiune împlinită și un simbol al progresului. Carol I, primul rege al României, i-a promis Elisabetei, viitoarea sa regină, că o va duce cu trenul la București, împletind astfel dragostea cu ambiția de a moderniza țara.
Lucrările la calea ferată au început în 1868, într-o perioadă în care România căuta să-și consolideze identitatea și economia. Traseul, care lega capitala de portul dunărean Giurgiu, a fost strategic ales pentru a facilita comerțul și transportul pe Dunăre, conectând Bucureștiul cu alte rutele comerciale internaționale. Construcția a implicat eforturi uriașe, de la nivelarea terenului până la montarea șinelor, toate realizate cu tehnologie de vârf pentru acea vreme. Locomotiva „Mihai Bravul”, numită în onoarea curajului românesc, a devenit rapid un simbol al inovației și al determinării.
Dincolo de impactul economic, calea ferată București–Giurgiu a avut o poveste umană. Promisiunea lui Carol către Elisabeta a adăugat o notă romantică acestui proiect, transformându-l într-o punte între visurile personale și aspirațiile unei națiuni. Călătoria inaugurală din 1869 a marcat nu doar debutul transportului feroviar în România, ci și un moment de unitate și speranță pentru un viitor mai prosper.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tăiere cu 30% a salariilor de lux din ANRE, ASF și ANCOM! Președintele ANRE încasa peste 75.000 lei pe lună
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” promovează lectura și arta la Școala de vară din Ciocănești
De acum, Jegălia are propriul cabinet stomatologic – consultații și tratamente aproape de casă
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
