Știri
Babirusa – porcul cerb
Babirusa, denumită și „porcul-cerb” datorită aspectului său neobișnuit, este o specie de suid care trăiește exclusiv în arhipelagul indonezian, în special pe insulele Sulawesi, Togian, Sula și Buru. Acest animal fascinant se distinge prin trăsăturile sale fizice unice și comportamentul său intrigant, fiind una dintre cele mai distinctive specii din familia Suidae. Ceea ce atrage imediat atenția la babirusa sunt colții săi spectaculoși, în special la masculi. Acești colți, care cresc din maxilarul superior, se curbează în sus și înapoi, uneori străpungând pielea capului și formând ceea ce pare a fi o pereche de coarne. Spre deosebire de colții altor specii de porci, aceștia nu sunt folosiți ca arme, ci joacă un rol important în ritualurile de împerechere, fiind un simbol al statutului și al forței masculului. La femele, colții sunt mult mai mici sau chiar absenți.
Babirusa trăiește în păduri tropicale umede, zone mlaștinose și regiuni cu vegetație densă, preferând habitate apropiate de surse de apă, cum ar fi râurile sau lacurile. Spre deosebire de alți porci sălbatici, care tind să fie mai gregari, babirusa este adesea solitară sau trăiește în grupuri mici, formate de obicei din femele și puii lor. Masculii tind să fie mai retrași, alăturându-se grupurilor doar în perioada de împerechere. Dieta babirusei este omnivoră, incluzând o varietate de fructe, rădăcini, frunze, insecte și chiar mici vertebrate, cum ar fi rozătoarele sau reptilele. Un aspect unic al fiziologiei sale este stomacul, care este mai simplu decât cel al altor porci și seamănă mai degrabă cu cel al rumegătoarelor, ceea ce sugerează o adaptare specială la mediul său.
Reproducerea babirusei este un proces interesant. Femelele au o perioadă de gestație de aproximativ 150-160 de zile, după care nasc de obicei unul sau doi pui, un număr relativ mic comparativ cu alte specii de porci. Puii sunt bine dezvoltați la naștere și pot merge la scurt timp după ce vin pe lume, ceea ce îi ajută să supraviețuiască în mediul sălbatic. Cu toate acestea, rata lor de supraviețuire este afectată de amenințările din habitatul lor natural.
Din păcate, babirusa este o specie vulnerabilă, conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Principalele amenințări la adresa sa sunt defrișările masive, care distrug pădurile tropicale în care trăiește, și vânătoarea pentru carnea sa sau pentru colți, care sunt considerați trofee de către unele comunități locale. În plus, fragmentarea habitatului și competiția cu alte specii invazive, cum ar fi porcii domestici, contribuie la scăderea populației. Eforturile de conservare, cum ar fi crearea de rezervații naturale și programele de monitorizare, sunt cruciale pentru protejarea acestei specii. Unele grădini zoologice din lume contribuie, de asemenea, la conservarea babirusei prin programe de reproducere în captivitate, deși provocarea principală rămâne protejarea habitatului său natural.
Pe lângă unicitatea sa fizică și ecologică, babirusa ocupă un loc special în cultura și mitologia locală din insulele indoneziene. În unele comunități, acest animal este considerat un simbol al puterii și al misterului, datorită aspectului său aproape mitologic. Povestirile locale vorbesc despre babirusa ca despre un animal sacru, uneori asociat cu spirite ale pădurii. În ciuda acestui statut cultural, protecția sa rămâne o provocare, deoarece dezvoltarea economică și expansiunea agricolă continuă să pună presiune pe ecosistemele fragile ale insulelor.
În concluzie, babirusa nu este doar un animal cu un aspect extraordinar, ci și o specie care reflectă diversitatea incredibilă a faunei din Indonezia. Supraviețuirea sa depinde de un echilibru delicat între conservare, educație și respect pentru natură. Protejarea babirusei nu înseamnă doar salvarea unui animal, ci și păstrarea unui ecosistem unic și a unei moșteniri naturale care fascinează și inspiră generații.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sportul din Călărași trece printr-o perioadă de reașezare, iar strategia pentru următorii ani pune în prim-plan creșterea generațiilor tinere. Mesajul transmis de reprezentanții Consiliului Județean este limpede: după ani marcați de dificultăți, modelul de dezvoltare trebuie reconstruit de la bază, cu accent pe centrul de copii și juniori.
Potrivit acestora, Dunărea Călărași se află într-un amplu proces de reconstrucție. Dacă în trecut s-a atins și zona performanței mari, situația actuală cere o abordare realistă: fără a exclude performanța, obiectivul principal devine formarea și susținerea noilor generații de sportivi.
„Am depășit acea perioadă neagră. Dunărea Călărași este în reconstrucție. Dacă am gustat marea performanță, astăzi trebuie să revenim la creșterea copiilor în Călărași. Nu excludem performanța, dar nu performanța nefundamentată este scopul nostru astăzi”, a fost mesajul transmis.
„Scopul nostru este să dezvoltăm centrul de copii și juniori.”
Conducerea județeană subliniază că obiective există în toate ramurile sportive, iar unele dintre ele sunt deja asumate ca obligații morale și instituționale. Un exemplu este secția de box, acolo unde Călărașiul se bucură de un campion european și o medalie de bronz la nivel continental – rezultate care impun continuitate și sprijin susținut.
„Trebuie să sprijinim acești copii, care în mod natural au talent și aduc performanțe”, arată reprezentanții CJ Călărași.
Totodată, autoritățile anunță că vor rămâne aproape de sportul de masă. De la canotaj la șah, de la lupte la tenis de masă, până la scrimă sau pentatlon, toate ramurile sportive destinate copiilor sunt încurajate în prezent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Strategie: sănătate, turism și cultură. Podul peste brațul Borcea și dezvoltarea „Micii Delte” – obiective majore în lucru
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a reiterat că prioritățile administrației județene rămân neschimbate: investițiile în sănătate, modernizarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turistică a zonei Dunării. Acesta a subliniat că proiectele începute în ultimii ani vor continua, chiar dacă unele au întâmpinat blocaje temporare la nivel procedural.
„Proiectele au fost clare încă de la început: sănătatea, turismul și partea culturală, odată cu restaurarea Prefecturii. Toate vor continua în aceeași direcție. Turismul rămâne unul din proiectele pe care mi le doresc în continuare”, a declarat Iliuță.
Printre investițiile vizate se află podul peste brațul Borcea, dar și valorificarea celor 13 hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Județean, pe insulă. Obiectivul este crearea unei zone turistice importante, capabile să atragă vizitatori nu doar din județ, ci din toată țara.
„Vrem să dezvoltăm o zonă turistică ce poate conta la nivel național, pentru turiștii care descoperă Călărașiul, zona noastră – mica deltă a României”, a subliniat președintele CJ.
Iliuță a recunoscut că procesul birocratic a încetinit lucrările pregătitoare. Referatul privind scoaterea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost blocat din cauza unei ordonanțe. În acest moment, administrația se află în procedura de contractare a unui consultant, care va elabora studiul necesar accesării finanțării.
„Suntem în faza de a lua serviciile unui consultant pentru întocmirea studiului de fezabilitate, iar ulterior proiectul va putea fi finanțat printr-un credit al Consiliului Județean”, a explicat Iliuță.
O nouă zonă turistică – de la Plaja Mare până la Silozuri
Întrebat despre posibilitățile de extindere a turismului în alte zone ale municipiului, președintele CJ a menționat că deja se conturează o direcție de dezvoltare în proximitatea Plajei Mari, în spatele acesteia, pe traseul care pornește din zona de îmbarcațiuni și continuă până spre silozuri.
„Se dezvoltă o zonă turistică în spatele Plajei Mari. Proiectul începe din zona de îmbarcațiuni și continuă după Plaja Mare, până la siloz, aproape de silozuri”, a precizat acesta.
Administrația județeană mizează astfel pe extinderea accesului la Dunăre, amenajarea de spații pentru agrement, infrastructură de promenadă și potențiale investiții private.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasile Iliuță avertizează: „Cea mai mare provocare până în 2028 va fi supraviețuirea localităților care nu își pot susține cheltuielile”
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat un avertisment ferm privind situația financiară a administrațiilor locale, subliniind că perioada următoare va aduce schimbări majore în structura teritorială. Potrivit acestuia, mai multe localități din județ riscă să fie comasate până în 2028, dacă nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare.
„Aici va fi cea mai mare problemă a viitorului pentru județ – comasarea localităților care nu își pot susține cheltuielile. Dacă nu pot funcționa, nu vor mai avea viitor administrativ”, a explicat Iliuță.
Neîmplinirile unui deceniu de mandat
Întrebat care sunt proiectele pe care nu a reușit să le finalizeze în cei nouă ani de mandat, președintele CJ a făcut două confesiuni esențiale:
1. Modernizarea completă a sistemului de protecție socială
Iliuță spune că și-ar fi dorit ca toate centrele pentru copii și vârstnici să fie modernizate complet, astfel încât beneficiarii să aibă condiții la standarde actuale. „Mi-aș fi dorit ca toate clădirile sistemului de protecție socială să fie modernizate. Este un obiectiv la care țin foarte mult”, a declarat acesta.
2. Dezvoltarea unui ansamblu cultural reprezentativ la nivel european
Președintele CJ și-ar fi dorit ca județul să aibă cel mai mare ansamblu folcloric din regiune, nu doar prezent la nivel național, ci capabil să participe și la competiții internaționale. „Constrângerile financiare și bugetul mic raportat la numărul de locuitori nu ne-au permis acest lucru”, a spus el.
Iliuță a explicat că bugetul județean este anual printre cele mai mici din țară, fiind direct proporțional cu populația județului. Această limitare a făcut ca investițiile mari în cultură și protecție socială să avanseze greu.
Salariile medicilor, între competiție regională și riscul de migrare
În finalul declarației, președintele CJ a atins o temă sensibilă: atractivitatea sistemului medical din Călărași în contextul unei posibile creșteri cu 10% a salariilor pentru orele medicale în alte județe.
„Dacă alte județe vor oferi o creștere de 10% la salariile medicilor, va mai fi Călărașiul atractiv pentru personalul medical? Este o întrebare esențială pentru viitor”, a punctat Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lipsa specialiștilor blochează funcționarea mamografului. Bogdan Mihai: „Problema nu este aparatura, ci imposibilitatea medicilor de a se reloca”
CJ Călărași / Auraș Ionescu „Prioritatea este creșterea copiilor și juniorilor”
Criză în sistemul de salubritate din județ: Iliuță explică decizia de a trece infrastructura la Consiliul Județean pentru a evita creșterea tarifelor
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
