La zi
ADR Sud Muntenia oferă fonduri pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale din județul Călărași
În data de 23 iulie, Liviu Gabriel Mușat, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, Valentin-Dumitru Deculescu, administrator public în cadrul Primăriei Municipiului Călărași, Dorel Dorobanțu, primarul orașului Fundulea, Radu-Aurel Ion, primarul comunei Dragoș-Vodă și Gheorghe Dobre, primarul comunei Modelu, au semnat contractele de finanțare pentru proiecte de investiții privind îmbunătățirea infrastructurii educaționale.
Aplicația „Reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale Tudor Vladimirescu, Călărași”, inițiată de administrația municipală călărășeană, este finanțată din Regio (Programul Operațional Regional 2014-2020), în cadrul Axei prioritare 3 – „Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon”, Prioritatea de investiții 3.1 – „Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor”, Operațiunea B – Clădiri publice.
Astfel, Primăria Municipiului Călărași, beneficiază de finanțare nerambursabilă pentru creșterea eficienței energetice a infrastructurii serviciilor de educație. În acest sens, vor fi finanțate lucrări ce vor conduce la reducerea costurilor pentru încălzire și apă caldă, diminuându-se totodată emisiile poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie. De asemenea, îmbunătățirea calității infrastructurii de educație reprezentate de Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” va avea ca efect optimizarea condițiilor de confort termic în care elevii și cadrele didactice își vor desfășura activitatea educativă.
Pentru această inițiativă, investițiile au o valoare totală de 4.445.388,00 lei din care peste 3,7 milioane de lei provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), aproape 580 de mii de lei reprezintă contribuția de la bugetul de stat, iar aproximativ 89 de mii de lei constituie cofinanțarea beneficiarului. Proiectul are o perioadă de implementare de 58 de luni (08. 07. 2017 – 30. 04. 2022).
Cererile de finanțare depuse de administrațiile locale din orașul Fundulea, precum și din comunele Dragoș-Vodă și Modelu sunt finanțate de asemenea din Regio, în cadrul Axei prioritare 10 – „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale”, Prioritatea de investiții 10.1 – „Investițiile în educație şi formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe şi învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație şi formare”, Obiectiv specific 10.1 „Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii şi învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului”, apel dedicat învățământului antepreșcolar și preșcolar, Operațiunea A, respectiv apel dedicat învățământului obligatoriu, Operațiunea B.
Proiectul „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale prin realizare și echipare grădiniță cu program prelungit în orașul Fundulea, județul Călărași” depus de Primăria Orașului Fundulea, beneficiarul finanțării nerambursabile, are în vedere asigurarea unui proces educațional la standarde europene. Pentru atingerea acestui obiectiv vor fi realizate lucrări de construcție și dotări aferente unui proces educativ de calitate în cadrul Grădiniței cu Program Prelungit Nr.2 Fundulea.
Investițiile preconizate au o valoare totală de 4.705.497, 18 lei. Din aceștia, peste 2,4 milioane de lei provin din FEDR, peste 370 de mii de lei sunt alocate din bugetul de stat, în timp ce cofinanțarea beneficiarului este de peste 57 de mii de lei. Durata de implementare a proiectului este de 42 de luni, 1 martie 2018 – 31 august 2021.
Prin proiectul „Construire grădiniță cu trei săli de grupă, sat Dragoș Vodă, comuna Dragoș Vodă, județul Călărași”, administrația comunei beneficiază de finanțare nerambursabilă pentru a crea o infrastructură destinată educației timpurii prin care să asigure un proces educațional desfășurat la standarde înalte de calitate și o creștere a participării populației preșcolare la procesul educațional. Demersul contribuie totodată la atingerea obiectivelor privind egalitatea de șanse, dat fiind segmentul de populație care se află în risc de sărăcie și de excluziune socială. În acest sens, preșcolarii, personalul didactic și auxiliar vor beneficia de spații amenajate corespunzător și de materiale educative moderne, adecvate procesului instructiv-educativ.
Astfel, sunt avute în vedere investiții a căror valoare totală este de 3.461.489,50 lei. Din aceștia, peste 1,8 milioane de lei constituie contribuția din FEDR, aproximativ 279 de mii de lei reprezintă alocarea din bugetul de stat, cofinanțarea eligibilă a beneficiarului fiind de aproape 43 de mii de lei. Perioada de implementare a proiectului este de 56 de luni, 3 noiembrie 2017 – 30 iunie 2022.
Nu în ultimul rând Primăria Comunei Modelu și-a propus să îmbunătățească condițiile educaționale din Școala Gimnazială Nr.2, în vederea creșterii performanțelor școlare ale elevilor și a reducerii abandonului școlar, prin aplicația „Reabilitare, modernizare, extindere (prin desființare corpuri C2, C3 și C4) și dotare Școala Gimnazială Nr.2, sat Modelu – comuna Modelu, județul Călărași”. În acest sens vor fi realizate lucrări de reabilitare și de dotare a șapte săli de clasă și a trei laboratoare, precum și de extindere a sălii de sport, astfel încât elevii să beneficieze de o educație atractivă și de calitate. Toate aceste investiții vor conduce la scăderea ratei de repetenție și de părăsire timpurie a școlii. Beneficiind de o educație de calitate, elevii se vor putea ulterior integra pe piața muncii, contribuind astfel la diminuarea indicelui zonal de sărăcie.
Având o perioadă de implementare de 70 de luni, începând cu 22 martie 2016, proiectul include investiții a căror valoare totală se ridică la 10.120.211,04 lei. Din aceștia, peste 8,6 milioane de lei constituie contribuția din FEDR, peste 1,3 milioane de lei reprezintă alocarea din bugetul de stat, peste 200 de mii de lei fiind cofinanțarea eligibilă a beneficiarului.
În prezent, în regiunea Sud Muntenia s-au înregistrat 1.170 de proiecte (inclusiv aplicațiile dedicate SUERD), prin care sunt solicitate fonduri nerambursabile de peste 7,8 miliarde de lei. La nivelul județului Călărași, au fost depuse de solicitanții de fonduri Regio 116 aplicații, având o valoare solicitată de peste 990 de milioane de lei. Astfel, pentru Axa prioritară 10 sunt depuse spre finanțare 11 proiecte prin care sunt solicitate fonduri cu o valoare de peste 53 de milioane de lei, în timp ce 16 proiecte din cadrul Axei prioritare 3, Prioritatea de investiții 3.1 B, (inclusiv aplicațiile din cadrul SUERD) solicită fonduri de peste 65 de milioane de lei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fazantul de sânge (Ithaginis cruentus), o pasăre spectaculoasă și enigmatică, este originar din regiunile muntoase ale Asiei, fiind întâlnit în Himalaya, din Nepal și Bhutan până în sudul Chinei și nordul Myanmarului. Numele său, „de sânge”, provine de la petele roșii-vii de pe penajul masculului, care par să evoce stropi de sânge pe fondul său predominant verzui-cenușiu. Această specie fascinantă, singura din genul Ithaginis, combină frumusețea vizuală cu adaptări remarcabile la mediul său aspru.
Caracteristici fizice
Fazantul de sânge este o pasăre de dimensiuni medii, măsurând între 40 și 48 cm lungime, cu o coadă relativ lungă. Masculul este deosebit de izbitor, cu un penaj complex: capul și gâtul sunt cenușii, pieptul și aripile au nuanțe de verde iridescent, iar petele roșii aprinse de pe față, gât și piept creează un contrast dramatic. Femela, în schimb, are un penaj mai discret, în tonuri de maro și cenușiu, pentru a se camufla în timpul clocitului. Ambele sexe au ciocuri scurte și picioare puternice, adaptate pentru scormonit și alergat pe terenuri stâncoase.
Habitat și comportament
Fazanul de sânge preferă pădurile de conifere, tufișurile alpine și pajiștile montane, trăind la altitudini între 2.500 și 4.500 de metri. Este bine adaptat la climatele reci și terenurile accidentate, folosindu-și ghearele puternice pentru a săpa în zăpadă sau sol în căutarea hranei. Dieta sa constă în principal din semințe, frunze, rădăcini, insecte și fructe de pădure, variind în funcție de sezon.
Această specie este predominant terestră, preferând să alerge decât să zboare atunci când este amenințată. Fazantul de sânge trăiește în grupuri mici, de obicei formate din perechi monogame sau familii, dar poate fi observat și solitar în afara sezonului de împerechere. În timpul sezonului de reproducere (primăvara), masculii efectuează parade nuptiale, expunându-și penajul vibrant și emițând chemări joase pentru a atrage femelele.
Curiozități
-
Culoare simbolică: Petele roșii ale masculului nu sunt doar decorative; ele joacă un rol important în atragerea partenerelor și în semnalarea teritoriului.
-
Adaptare la altitudine: Fazantul de sânge are un sistem respirator eficient, care îi permite să supraviețuiască în condiții cu oxigen rarefiat.
-
Risc scăzut: Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, defrișările și schimbările climatice pot afecta habitatele sale fragile.
Rol ecologic și conservare
Fazanul de sânge contribuie la ecosistemul său prin dispersarea semințelor și controlul populațiilor de insecte. Cu toate acestea, distrugerea habitatului datorată expansiunii agricole și pășunatului excesiv reprezintă amenințări pentru anumite populații. În prezent, specia este clasificată ca fiind cu risc scăzut de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), dar monitorizarea continuă este necesară pentru a asigura supraviețuirea sa pe termen lung.
Fazantul de sânge (Ithaginis cruentus) este o adevărată bijuterie a regiunilor himalayene, combinând un aspect vizual impresionant cu adaptări remarcabile la un mediu ostil. De la penajul său colorat la comportamentul său discret, această pasăre captivează atât ornitologii, cât și iubitorii de natură. Este un exemplu viu al diversității și frumuseții faunei montane, merită să fie cunoscut și protejat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima orașului Dubai, Emiratele Arabe Unite, se ridică Burj Khalifa, un simbol al ambiției umane și al ingineriei moderne. Cu o înălțime impresionantă de 829,8 metri (2.722 de picioare) și 163 de etaje, această capodoperă arhitecturală deține titlul de cea mai înaltă clădire din lume din momentul deschiderii sale oficiale, în ianuarie 2010. Proiectată de firma americană Skidmore, Owings & Merrill și condusă de arhitectul Adrian Smith, Burj Khalifa redefinește limitele construcțiilor și rămâne un punct de referință global.
Design și structură
Inspirat de forma unei flori de deșert, Hymenocallis, Burj Khalifa are un design unic cu o bază în formă de Y, care maximizează stabilitatea și reduce impactul vântului. Structura sa centrală, un nucleu de beton armat, este înconjurată de trei aripi, oferind atât rezistență, cât și o estetică futuristă. Clădirea este placată cu peste 26.000 de panouri de sticlă tăiate manual, care reflectă cerul și peisajul urban al Dubaiului.
Burj Khalifa nu este doar un record de înălțime, ci și de inovație:
-
Cel mai înalt lift din lume (504 metri), care transportă vizitatorii cu o viteză de până la 10 metri pe secundă.
-
Cea mai mare platformă de observație situată la nivelul 148, la 555 de metri, oferind vederi panoramice spectaculoase.
-
Cel mai mare număr de etaje (163), incluzând spații rezidențiale, birouri, un hotel Armani, restaurante și un centru comercial.
Scop și impact
Construcția Burj Khalifa a început în 2004, ca parte a strategiei Dubaiului de a se poziționa ca destinație turistică globală și de a diversifica economia, reducând dependența de petrol. Clădirea a costat aproximativ 1,5 miliarde de dolari și a implicat peste 12.000 de lucrători din întreaga lume. Astăzi, este un simbol al prosperității și inovației, atrăgând milioane de turiști anual.
Recorduri și curiozități
-
Burj Khalifa este de peste două ori mai înalt decât Empire State Building și aproape de trei ori mai înalt decât Turnul Eiffel.
-
În condiții de vânt puternic, vârful clădirii poate oscila cu până la 1,5 metri.
-
În 2015, a stabilit un record mondial pentru cel mai înalt spectacol de focuri de artificii organizat pe o clădire, în timpul sărbătoririi Anului Nou.
-
Diamantul arhitectural al clădirii a fost conceput pentru a „confunda vântul”, reducând efectele seismice și ale intemperiilor.
Viitorul
Deși Burj Khalifa deține în prezent titlul de cea mai înaltă clădire, Jeddah Tower din Arabia Saudită, aflat în construcție, ar putea să-l depășească, fiind proiectat să atingă peste 1.000 de metri. Cu toate acestea, până la finalizarea acestuia, Burj Khalifa rămâne un monument inegalabil al ingineriei și al ambiției umane.
Burj Khalifa nu este doar o clădire, ci o poveste despre depășirea limitelor. De la designul său inovator la recordurile mondiale pe care le deține, această structură continuă să inspire și să uimească. Este o destinație obligatorie pentru oricine vizitează Dubaiul, oferind nu doar o experiență vizuală, ci și o lecție despre ce poate realiza omul atunci când tehnologia și viziunea se întâlnesc.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
410 – Vizigoţii au cucerit Roma.
1575 – Diaconul Coresi terminĂ tiparirea, la Brașov, a unui “Octoih” slavon în doua părți. Lucrarea se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Brașovului.
1595 – Bătălia de la Călugăreni pe apa Neajlovului. Armata otomana, condusa de Sinan Pasa, a fost înfrântă si zdrobită de oastea romana in frunte cu Mihai Viteazul.
1752 – A încetat din viaţă Grigore al II-lea Ghica, domn al Țării Moldovei (1726-1748) şi al Țării Românești (1733-1735 și 1748-1752), ctitor al mănăstirilor Frumoasa (Iași) și Pantelimon (București).
1800 – S-a născut Evanghelie Zappa, moșier, negustor și întreprinzător aromân, una dintre personalitățile balcanice ce au contribuit la reînvierea Jocurilor Olimpice. (d. 1865)
1806 – A murit Charles Augustin de Coulomb, fizician francez, a creat în domeniul mecanicii tehnice (rezistenta materialelor, frecarea de alunecare si de rostogolire, torsiunea firelor);
1821 – Mexicul își câștigă independenţa faţă de Spania.
1833 – Sclavia a fost abolită în coloniile britanice.
1839 – Hong-Kong-ul a fost anexat la Marea Britanie (până la 1 iulie 1997).
1881 – S-a născut Constantin C. Stoicescu, jurist, ministru al justiției (d. 1944)
1881 – Prin Decretul nr. 2134, regele Carol I autorizează funcționarea în urbea Brăila a Muzeului științific (în prezent „Muzeul Brăilei”) și a bibliotecii publice, fondate din inițiativă privată.
1914 – Japonia, aliata Angliei, declară război Germaniei. şi bombardează Qingdao, China. Conflictul european devine mondial.
1924 – S-a născut Paul Everac, dramaturg român.
1939 – S-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov.
1942 – Al Doilea Război Mondial – Bătălia de la Stalingrad (21 august 1942 – 2 februarie 1943).
1943 – A luat sfârșit Bătălia de la Kursk (5 iulie – 23 august 1943), cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile.
1944 – România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților.
1947 – Parlamentul român a ratificat Tratatul de pace de la Paris (semnat la data de 10.02.1947) dintre România si Puterile Aliate si Asociate.
1956 – Inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat din România (azi Biblioteca Națională din București). Primul sau director a fost Angela Popescu-Brediceni.
1973 – Ilie Năstase a devenit lider mondial al clasamentului ATP, poziţie păstrată timp de 40 de săptămâni.
1983 – Prima transmisie color a Televiziunii Romane. Pe 23 august 1983, cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială.
1985 – Șeful serviciului vest-german contra-informaţii Hans-Joachim Tiedge, a fost demascat ca fiind spion est-german.
1989 – Aproximativ două milioane de oameni au demonstrat în favoarea independenței față de URSS dându-și mâinile și formând un lanț uman de 600 km de la Vilnius la Tallinn.
1990 – Proclamarea independenței Armeniei față de Uniunea Sovietică.
1997 – Guvernul a ratificat Acordul–Cadru de cooperare financiară între România şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).
2006 – Pentagonul a anunţat închiderea a patru dintre bazele sale din Germania, măsură care se înscrie într-un plan amplu de redesfășurare a trupelor americane staționate în Europa.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Misteriosul Fazant de Sânge: Povestea Ithaginis cruentus
Primăria Ciocănești: Termen limită pentru ridicarea cărților funciare gratuite – 31 decembrie 2025
Burj Khalifa: Cea mai înaltă clădire din lume
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
